Vești proaste pentru fumători. Cu cât se scumpește pachetul de țigări, de luni, 19 ianuarie
Începând de luni, odată cu anunțul oficial privind scumpirea țigărilor comercializate de Japan Tobacco International (JTI), al doilea cel mai mare distribuitor de pe piața locală. Toate mărcile din portofoliul companiei vor avea un preț mai mare cu 1 leu pe pachet, cea mai cunoscută și vândută marcă fiind Winston, potrivit informațiilor publicate de economedia.ro. Vor fi și efecte adverse, potrivit unei analize Profit.ro, piața neagră a țigaretelor a urcat în noiembrie la 12,6%, față de 9,6% cât era în septembrie. Este cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani și se traduce prin pierderi de aproximativ jumătate de miliard de euro pentru bugetul statului. Această majorare vine la doar două săptămâni după ce British American Tobacco (BAT), liderul pieței românești de tutun, a aplicat o scumpire similară, tot de 1 leu pe pachet, pentru produsele sale. În acest context, specialiștii din industrie se așteaptă ca și al treilea mare jucător de pe piață, Philip Morris, să anunțe în perioada imediat următoare o creștere a prețurilor, pentru a se alinia noilor condiții fiscale. Noile accize și TVA Principalul motiv al acestor scumpiri îl reprezintă modificările fiscale intrate în vigoare la 1 ianuarie. Noile accize aplicate produselor din tutun, precum și majorarea TVA la 21%, au determinat creșterea costurilor pentru producători și distribuitori, costuri care sunt transferate, în cele din urmă, către consumatori. Astfel, prețul final al unui pachet de țigări reflectă tot mai mult povara fiscală impusă de stat. În prezent, multe dintre cele mai populare mărci de țigări din România, precum Pall Mall, Winston, Kent sau Dunhill, se apropie periculos de mult de pragul psihologic de 30 de lei pe pachet, iar în unele cazuri acest nivel este deja depășit. Această barieră de preț este considerată una sensibilă pentru consumatori și ar putea influența comportamentul de cumpărare, inclusiv prin orientarea către alternative mai ieftine sau către piața neagră. România, piață de 5 miliarde de euro Piața țigărilor din România este estimată la aproximativ 5 miliarde de euro anual și reprezintă una dintre cele mai importante surse de venit pentru bugetul de stat. Potrivit datelor din industrie, aproximativ 80% din prețul unui pachet de țigări este format din accize și taxe, ceea ce înseamnă că statul este principalul beneficiar al acestor scumpiri. Cu toate acestea, creșterile succesive de preț nu au mare impact asupra consumului. Înflorește contrabanda Datele arată că, în 2025, comerțul ilegal cu țigări a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani, pe fondul majorării TVA și accizelor, dar și al diferențelor mari de preț față de țările vecine. Potrivit unei analize Profit.ro, piața neagră a țigaretelor a urcat în noiembrie la 12,6%, față de 9,6% cât era în septembrie. Este cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani și se traduce prin pierderi de aproximativ jumătate de miliard de euro pentru bugetul statului. Recomandarea autorului: Taxele impuse de Guvernul Bolojan încurajează piața neagră. Contrabanda cu țigări a atins cel mai ridicat nivel din ultimii ani
Germanii nu mai iubesc berea ca odinioară. Vânzările scad în ritm accelerat
Pe 1 august, oficiul federal de statistică din Germania a anunțat că, în primele șase luni ale anului, vânzările de bere au coborât sub pragul de 4 miliarde de litri – cel mai scăzut nivel de când există date, adică din 1993, notează The Economist. În 2005, un german bea, în medie, 112 litri pe an. Acum, consumul a scăzut sub 90. Țara rămâne a șasea piață de bere din lume, însă, dacă odinioară nemții consumau mai mult decât oricine, în afară de cehi, astăzi ocupă locul opt în clasamentul pe cap de locuitor. Iar declinul se accelerează. „Panică” – așa descrie situația consultantul Gerrit Blümelhuber. Explicațiile sunt mai multe. Germania îmbătrânește, iar tinerii nu mai sunt atât de atrași de alcool. Unii dau vina pe preț, deși rafturile supermarketurilor sunt pline de lăzi cu bere la prețuri accesibile. Și consumul de vin este în declin, dar într-un ritm mult mai lent. „Există o sete vizibilă de bere în Germania”, spune Volker Kuhl, directorul executiv al berăriei C&A Veltins, dar „nu și dorința de a bea un al treilea sau al patrulea pahar”. Berea fără alcool câștigă teren Există și o veste bună pentru producători: explozia pieței berilor fără alcool, care reprezintă deja aproape 10% din producția națională, deși nu apare în statisticile oficiale. Opțiunea alkoholfrei e tot mai răspândită în biergarten-uri. Până și tradiționaliștii din berării experimentează: folosesc drojdii sălbatice care nu fermentează tot zahărul. Totuși, legea purității, care limitează ce poate fi numit „bere”, nu lasă prea mult loc de inovații, avertizează Markus Raupach de la Academia Germană a Berii. Însă nici cea mai optimistă prognoză nu prezintă berea fără alcool compensând pierderea celei clasice. Nici exporturile nu ajută. Dimpotrivă, scad și mai repede decât vânzările interne și sunt acum lovite și de taxele vamale impuse de Donald Trump. Aproape 100 de berării s-au închis în ultimii cinci ani în Germania.