Scumpirea carburanților lovește în plin agricultura românească. Fermier: „Este o nebunie. Ne bagă în faliment pe toți”
În agricultură, costurile de producție se majorează odată cu scumpirea carburanților. În ultimele luni, prețul benzinei și al motorinei a crescut constant. Astfel, agricultorii din întreaga țară se confruntă cu probleme financiare serioase. În plus, și seceta din ultimii ani a afectat din ce în ce mai mult acest sector. În noiembrie 2025, prețul motorinei a crescut la 8,00 lei/litru, iar benzina se apropie de 7,6 lei/litru. Anul trecut plăteam, în medie, 7,30 lei pentru un litru de motorină și 7,13 lei pentru un litru de benzină. Dimitrie Muscă, unul dintre cei mai mari agricultori din țară, a explicat, pentru Gândul, că majorarea prețului la carburanți pune o mare presiune pe agricultori. Muscă punctează că aceste creșteri vin concomitent cu alte probleme din agricultură, precum invazia produselor din import. „Este o nebunie. Au luat-o razna. Fiecare parte scumpește la concurență, unul față de celălalt, în condițiile în care produsele noastre nu se vând mai scumpe. Acum și grâul și porumbul sunt la 0,90 RON kilogramul. Carnea nu se vinde pentru că este o invazie foarte mare din importuri prin supermarketurile acestea care umplu orașele mari. Producătorii români nu au acces cu carnea prin magazine. Este o nebunie întreagă la care toată lumea găsește subterfugii. Faptul că guvernanții, în frunte cu primul ministru, nu văd că s-a vândut atâta pământ din țară pentru firme din afară, pentru străini și, în continuare, se vinde. Totul se va duce spre străini. Nu se face absolut nimic pentru a se opri acest fenomen, vânzarea pământului, și se vând și complexe de animale. Se vinde totul. Ce să vă spun? Este iresponsabilitatea Guvernului”, a explicat Dimitrie Muscă. Scumpirea carburanților lovește agricultura românească „Agricultura este într-un impas” Dimitrie Muscă trage un semnal de alarmă și spune că agricultura din România este într-un impas. „În ceea ce privește creșterea prețului carburanților, noi nu avem ce face. Dacă ai bani, cumperi, dacă nu ai bani, nu cumperi. Agricultura este într-un impas. Să ne ferească Dumnezeu de încă un an secetos. Și așa suntem pe minus la capitolul ploi. În anul 2023 am avut un minus de 160 de litri și anul acesta avem minus 200 de litri față de media multianuală. Așadar, dacă nici nu facem producție, cheltuielile se păstrează la nivelul maxim. Am solicitat să primim apă. Nu departe de noi (n.red. Arad) trece un canal. Se vinde apă în Ungaria. Noi nu am primit apă. Suntem fermieri români și probabil că cineva ne-a crezut mai proști. Sper ca din momentul acesta să începem o cavalcadă pentru a face ceva să primim apă”, a adăugat agricultorul. Muscă spune că, în ciuda creșterii prețurilor, agricultorii își vând cu aceiași bani marfa. „Agricultorul vinde cam cu aceiași bani și ajungem pe pierdere. Dacă analizăm balanțele de venituri și cheltuieli e tragedie. Dacă erau probleme în cinci, zece unități spunem că e prost managerul, dar când e vorba despre un procent de 60-70% din total e o problemă de țară prost condusă. Oricum o să se ajungă la scumpiri foarte mari și la produsele alimentare. Vor fi închise, vor fi vândute ferme, asociații, complexe de animale. Toată conducerea este iresponsabiă. Atât de mult cresc impozitele încât nu le mai putem duce. Ne bagă în faliment pe toți. O să vedeți ce zile grele urmează”, a concluzionat Dimitrie Muscă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Fermierii renunță la o cultură esențială pentru România. Promisiunile Ministerului Agriculturii Un tânăr inginer agronom din Iași a transformat visul copilăriei sale într-o afacere de SUCCES: „Iubeam utilajele, câmpul și munca agricolă”
Băutura preferată a românilor viciu sau lubrifiant social?
România este în topul mondial al consumului de bere și chiar și al producției europene de bere – însă autoritățile române, ca de obicei, ignoră acest subiect. Decidenții de la București evită să discute onest cu marii producători despre efectele consumului exagerat asupra stării de sănătate a populației dar și despre așa zisele “beneficii”. Dacă acestea există și în ce măsură. În timp ce în România este liniște pe acest subiect cu mare priză la public, discuția se intensifică la nivel european. Românii sunt în topul consumatorilor de bere Cea mai populară și veche populară băutură alcoolică din România este, fără îndoială, berea. Se produce din secolul 14, sunt sute de mărci de bere pe teritoriul României iar ultimele date arată că românii consumă peste 86 de litri de bere pe an. Ceea ce plasează România în topul mondial. Suntem sigur în top 10, ba chiar pe locul 7 sau 6 după multe statistici, la consumul de bere. În timp ce organizațiile care protejează sănătatea publică și OMS au poziții constante și din ce în ce mai dure împotriva creșterii consumului de alcool la nivel mondial, marii producători mondial contraatacă, explicând că berea nu este doar o simplă băutură, este chiar un liant social. „Tema berea – lubrifiant social – nu trebuie să lipsească din dezbaterea publică” Șeful Heineken, Dolf van den Brink, care într-un interviu pentru Financial Times, explică de ce berea este mai mult decât un consum, este un refugiu. Calitățile berii ca „lubrifiant social” trebuie să joace un rol important în dezbaterea despre problemele cauzate de alcool, spune el. „În această perioadă de izolare și de probleme tot mai mari cu sănătatea mintală”, rolul berii în aducerea oamenilor împreună este „important să fie inclus în dezbaterea publică”. Producătorii pun în discuție rolul socializării și ridică din sprâncene când văd noile cercetări legate de pericolul consumului moderat. „Berea este una dintre cele mai vechi, dacă nu chiar cea mai veche, categorie de bunuri de consum”, a declarat van den Brink pentru Financial Times, referindu-se la dovezile timpurii ale consumului colectiv de bere în Mesopotamia și Egiptul antic. La începutul acestui an, specialiștii americani în domeniul sănătății au spus că băuturile alcoolice ar trebui să aibă chiar etichete de avertizare privind cancerul, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății și-a intensificat campania împotriva consumului moderat de alcool. Șeful Heineken: “Lipsesc nuanțele” CEO-ul Heineken, Dolf van den Brink Dolf van den Brink, șeful Heineken crede că discuția despre efectul consumului moderat de alcool asupra sănătății este legitimă, dar lipesc nuanțele. „Credem că nu întotdeauna totul se relatează într-un mod echilibrat, nu se prezintă imaginea completă, pentru că relația dintre alcool și sănătate este complexă”, consideră van den Brink. El crede că dezbaterea trebuie să înceapă prin accentuarea consumului nociv de alcool. „În prezent, în societate există o dezbatere legitimă cu privire la efectul consumului moderat de alcool, inclusiv bere, asupra sănătății. Și, din nou, considerăm că este necesară o discuție echilibrată și nuanțată. Socializarea a fost în centrul marketingului Heineken timp de decenii și a făcut parte din esența produsului”, a spus el. Șeful Heineken nu este sigurul care crede asta. Și alți “berari” au lăudat beneficiile pentru sănătate ale produselor lor, sloganul „Guinness este bun pentru tine” fiind folosit timp de decenii pentru a promova berea neagră irlandeză. Cerere mai scăzută, marii producători mondiali lansează versiuni fără alcool Heineken, Carlsberg și ABInbev au lansat și versiuni fără alcool ale berilor lor, în încercarea de a-i fideliza pe consumatorii care doresc să își modereze consumul de alcool. Săptămânile trecute, Heineken – producătorul olandez de bere – a anunțat totuși un plan pe cinci ani pentru a-i determina pe consumatori să cumpere mai multă bere și pentru a spori eficiența companiei, care, la fel ca alți producători de băuturi alcoolice, a fost afectată de o cerere mai scăzută din partea consumatorilor. Van den Brink a avertizat, de asemenea, că vor exista mai multe închideri de fabrici de bere, dar „nu la scară largă”. Heineken a avut doi ani de performanțe slabe și o seri de scăderi ale câștigurilor, acțiunile micșorându-se cu o cincime față de maximele din 2023, relatează FT. Investiții redirecționate în alte mărci de bere La o prezentare pentru investitori, săptămânile trecute, în Sevilla, producătorul de bere a anunțat că 80% din investiția sa va fi direcționată către Amstel, Desperados, Moretti, Tiger și Heineken, în timp ce un sfert din cele 350 de mărci ale sale nu vor primi nicio investiție. Heineken NV este unul dintre cei mai mari producători de bere la nivel mondial, având venituri operaționale de 3,9 miliarde de euro în 2024. Compania fondată de Gerard Adriaan Heineken acum 161 de ani în Amsterdam (Olanda) deține peste 165 de fabrici de bere în peste 70 de țări, produce peste 348 de feluri de bere și cidru și era în 2016 al doilea cel mai mare producător de bere din lume. Chiar dacă statul chinez domină și topul mondial producătorilor mondiali de bere, la acest capitol, la nivel european clasamentul este dominat de Olanda, Germania Polonia și Rusia. România a fost și ea în 2024 pe poziția 7 în acest clasament. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Orașul european încărcat cu istorie medievală în care berea este mai IEFTINĂ decât apa. Anual este vizitat de 7 milioane de turiști Românii ar consuma de trei ori mai mult alcool față de media omenirii. O singură bere pe zi poate duce la dependență
Cât va ajunge să coste un borcan cu miere de salcâm după ce producția de anul acesta a fost compromisă
Anul acesta nu vom mai avea miere de salcâm. Din cauza temperaturilor scăzute din ultima perioada, copacii nu au înflorit, iar familiile de albine au murit de foame. Apicultorii estimează pierderi de până la 50% sau chiar mai mult. Producţia mică se traduce prin preţuri mai mari la raft. Fără salcâmii care n-au produs nectar, multe dintre albine, sensibile la temperaturi scăzute, n-au supravieţuit. „S-a dus numărul de albine, s-au pierdut foarte multe albine. De 40-45 de ani de când știu că am stupi, nu mi s-a întâmplat ca anul ăsta. Au ieșit stupi depopulaţi, slabi și stupi morți”, a precizat pentru Observator TV apicultorul Marian Negrilă. „Producția din acest an cred că tinde spre zero. E din ce în ce mai greu. După ce că în iarnă au murit aproape 50% din colonii, aici, pe raza comunei, din 1.000 și ceva de stupi nu cred că mai sunt 500”, a spus și Cristian Manolache, un alt apicultor. Stupii sunt tăcuţi, aşa că producţia de anul acesta e compromisă. „Situaţia nu este deloc roz. În primăvara asta au fost destul de slăbiţi, din punct de vedere al puterii, stupii. Şi prima recoltă, prima sursă de hrană a fost la pomii fructiferi care nu a existat. În momentul de faţă, mierea de salcâm va lipsi ca şi producţie pentru 2025”, potrivit lui Răzvan Coman, de la Asociaţia Crescătorilor de Albine din România. În magazine găsești doar miere din anul trecut, în timp ce apicultorii îşi pun acum speranţa în florile de tei. Iar dezastrul din stupi se traduce în preţuri, pentru că un borcan va ajunge să coste până la 100 de lei. FOTO – Captură video: Observator TV/Antena 1 Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Bloomberg: China pregătește o nouă strategie de intensificare a producției, ignorând cererile SUA de reechilibrare a relațiilor comerciale
Președintele Xi Jinping analizează posibilitatea elaborării unei noi versiuni a planului național de stimulare a producției de sisteme tehnologice în China, afirmă oficiali guvernamentali de la Beijing, în ceea ce pare a fi o respingere a eforturilor Administrației Donald Trump de relocare a activităților în Statele Unite. Administrația de la Beijing elaborează planuri de reconfigurare a campaniei ”Fabricat în China 2025”, au afirmat oficiali guvernamentali de la Beijing citați, sub protecția anonimatului, de grupul media Bloomberg. Planul pentru următorul deceniu va avea ca prioritate tehnologiile, inclusiv fabricarea de semiconductori. Un plan pe cinci ani va fi făcut public cu ocazia sesiunii legislative din martie 2026. Discuțiile de la Beijing indică faptul că liderii Chinei vor menținerea unei strategii criticate de Statele Unite și de Uniunea Europeană din cauza dezechilibrelor comerciale. Aceasta este principala temă a negocierilor cu Statele Unite, iar Administrația Donald Trump aplicase taxe vamale de 145% în aprilie înainte de a le reduce la 40% după negocierile desfășurate la Geneva. Administrația Donald Trump insistă pentru creșterea consumului în China și pentru limitarea exporturilor, în eforturile pentru ”decuplarea strategică” în sectorul producției de oțel, medicamente și semiconductori. Opoziția exercitată de Beijing reflectă propriile preocupări în materie de securitate națională, pe fondul eforturilor Washingtonului de a opri exporturile de semiconductori în China. “Teoretic, putem face aceste lucruri împreună. Avem nevoie de mai multă producție, iar China are nevoie de mai mult consum. Există posibilitatea reechilibrării schimburilor comerciale, vom vedea dacă este posibil”, a afirmat secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Merz CONDAMNĂ bombardamentele israeliene /„Modul în care a fost atacată populația civilă nu mai poate fi justificat prin combaterea terorismului” VIDEO UE salută DESCHIDEREA lui Trump pentru negocieri /„Noi am transmis permanent că suntem pregătiți să facem un acord” Rusia respinge acuzațiile „EMOȚIONALE” ale lui Trump /„Acestea sunt atacuri de ripostă” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Producția și profitul Hidroelectrica, afectate de secetă. Cel mai mare productor de energie din țară, profit net în scădere cu 56%
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din ţară a înregistrat în primul trimestru un profit net în scădere cu 56%, de la 1,326 miliarde lei la 589 milioane lei. Producţia de energie electrică netă a fost de 2.654 GWh, în scădere cu 38% faţă de perioada similară a anului trecut, cea mai scăzută valoare pentru trimestrul I din ultimii 10 ani, arată raportul transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Este important de precizat că, începând cu data de 12 iulie 2023, acţiunile emise de către societate se tranzacţionează pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti. Compania are o capitalizare de 52,62 miliarde lei. „Acest impact semnificativ este cauzat în principal de condiţiile hidrologice deficitare” Veniturile au scăzut în primele trei luni cu 26%, până la 1,868 miliarde lei – de la 2,536 miliarde lei în primele trei luni din 2024. ”În primul trimestru al anului 2025, producţia netă de energie electrică a înregistrat o scădere semnificativă de aproximativ 38% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, ajungând la 2.654 GWh, cea mai scăzută valoare pentru trimestrul I din ultimii 10 ani. Acest impact semnificativ este cauzat în principal de condiţiile hidrologice deficitare, respectiv o perioadă de secetă hidrologică severă, cu un debit mediu al Dunării în trimestrul I 2025 de doar 4.257 mc/s, în scădere cu aproximativ 40% faţă de perioada similară a anului 2024. Această influenţă a riscului hidrologic a fost deja anticipată de companie şi integrată în bugetul de venituri şi cheltuieli aferent anului 2025. Printr-o abordare prudentă şi o planificare financiară riguroasă, impactul condiţiilor naturale a fost atenuat parţial prin adaptarea strategiei comerciale, respectiv tranzacţionarea pe piaţa forward şi consolidarea segmentului de furnizare”, arată raportul companiei, citat de News.ro. În ceea ce privește numărul locurilor de consum din portofoliu, acesta era, la data de 31 martie 2025 de 630.927, în creştere cu 8%, respectiv 47.498 locuri de consum comparativ cu 31 martie 2024, când se înregistrau 583.429 locuri de consum. Specialiștii susțin că acest lucru este consecinţa intrării în portofoliul de furnizare a unui număr semnificativ de noi clienţi casnici, dar şi a creşterii într-un ritm chiar mai accentuat a segmentului noncasnic. ”Această dinamică susţine atât diversificarea veniturilor, cât şi reducerea expunerii la volatilitatea pieţei angro, aliniindu-se obiectivului strategic de echilibrare a portofloliului”, se menţionează în raport. În luna ianuarie a anului 2025, conform raportului lunar ANRE, Hidroelectrica a înregistrat o cotă de piaţă de 14,56%, clasându-se pe pozitia a doua în rândul furnizorilor în regim concurential, ca urmare a fuziunii companiilor PPC Energie şi PPC Energie Muntenia, parte a grupului PPC în România, începând cu data de 31 decembrie 2024. Compania Hidroelectrica deţine şi exploatează 188 de centrale hidroelectrice şi microhidrocentrale Hidroelectrica este principalul producător de energie electrică din România şi principalul furnizor de servicii de sistem din România, cu un rol esenţial în securitatea Sistemului Energetic Naţional (SEN). Societatea deţine şi exploatează 188 de centrale hidroelectrice şi microhidrocentrale – inclusiv cinci staţii de pompare – cu o capacitate totală instalată de producere a energiei hidroelectrice de aproximativ 6,3 GW si un parc eolian cu o putere instalată totală de 108 MW. În plus, potrivit sursei citate, societatea are 7 sucursale hidroelectrice şi o sucursală care administrează parcul eolian Crucea, Porţile de Fier şi Vâlcea fiind cele mai importante pentru grup din punct de vedere al capacităţii acestora de producere a energiei electrice şi al ponderii lor în producţia totală de energie a grupului. Sursa foto: Fondul Proprietatea CITIȚI ȘI: Încă trei centrale hidroelectrice vor intra în proces de modernizare. Valoarea contractelor atribuite de Hidroelectrica Hidroelectrica investește 79,83 mil. lei fără TVA în prima sa instalație de stocare cu baterii Li-ion, în Parcul Eolian Crucea Nord. Rolul instalației Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Alertă în AGRICULTURĂ: producția României a scăzut la toate culturile în 2024!
Ultimele date publicate de Institutul Național de Statistică arată că, în 2024, producția agricolă vegetală din România a scăzut la toate culturile: cereale pentru boabe, plante uleioase, legume, cartofi și leguminoase pentru boabe. Comparativ cu anul 2023, anul trecut s-a înregistrat o scădere a suprafețelor și a randamentelor (producția medie la hectar) la principalele culturi. Producția de porumb s-a dus în cap Suprafața cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 2%, iar producția cu 14%, în principal din cauza scăderii randamentelor la hectar. Suprafața cultivată cu grâu în anul 2024 reprezintă 44,7% din suprafața cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu porumb boabe, 41,8%. Producția de cereale a scăzut în principal din cauza scăderii cu 31,5% a producției de porumb boabe, care are o pondere de 33,5% în producția de cereale. La leguminoase pentru boabe, producția a scăzut față de anul precedent cu 23,2%, ca urmare a scăderii randamentului la hectar. La plante uleioase, producția a scăzut cu 28,2%, iar suprafața cultivată a crescut cu 3,4%. Scăderi ale producției s-au mai înregistrat la rapiță (-35,0%), floarea soarelui (-26,0%) și soia boabe (-2,6%). Și la cartofi, suprafața cultivată a scăzut cu 2,5%, iar producția cu 18,2%. În ceea ce privește legumele, producția a scăzut cu 10,8%, ca urmare a scăderii randamentelor la hectar, dar și a suprafețelor cultivate. În anul 2024, față de anul precedent, producția de struguri a scăzut cu 11,9%, ca urmare a scăderii randamentului la hectar (-10,3%), dar și a suprafeței cultivate cu 1,8%. De asemenea, producția de fructe din livezi a scăzut cu 7,5%, din cauza scăderii suprafețelor cultivate, dar și a randamentului la hectar. Comparație între România și alte state membre UE Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România a stat mult mai bine doar la suprafața cultivată de porumb și floarea soarelui, având, însă, o producție raportată inferioară, la nivelul anului 2024. Iată ce arată datele INS: La porumb boabe, România s-a situat pe primul loc la suprafața cultivată și pe locul trei la producția realizată, după Franța și Polonia; La floarea soarelui, România s-a situat pe primul loc la suprafața cultivată și pe locul trei la producția realizată, după Ungaria și Franța; La grâu, România s-a situat pe locul patru atât la suprafața cultivată, cât și la producția realizată, după Franța, Germania și Polonia; La cartofi, România s-a situat pe locul șase la suprafața cultivată, după Germania, Polonia, Franța, Olanda, Belgia, și pe locul 10 la producția realizată, după Germania, Franța, Olanda, Polonia, Belgia, Danemarca, Spania, Italia și Suedia. CITEȘTE ȘI: APIA primește cereri de plată pentru 2025 începând de luni, 3 martie/Ce documente trebuie să depună fermierii Piața muncii, în declin în primele 3 luni din 2025. Care sunt cauzele și ce SALARII oferă angajatorii, potrivit unui recent studiu Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele