Ce înseamnă creșterea economică. Cum se măsoară, de ce contează și ce impact are asupra oamenilor
În urechile românilor răsună de cel puțin un an termenul de „creștere economică”, o cifră preferată de guvern, cel puțin atunci când vrea să arate că lucrurile „merg bine”. Definiția din manualul de economie spune că aceasta reprezintă creșterea durabilă a valorii totale a bunurilor și serviciilor produse într-o economie pe o anumită perioadă, de obicei exprimată prin evoluția Produsului Intern Brut (PIB) real, ajustat cu inflația. Acesta este unul dintre cei mai importanți indicatori macroeconomici deoarece reflectă capacitatea unei economii de a produce mai mult, de a crea locuri de muncă și de a îmbunătăți nivelul de trai al populației. Mai simplu spus, creșterea economică se referă la capacitatea tot mai mare a unei economii de a satisface dorințele oamenilor, oricare ar fi acestea, practic, să producă bunăstare într-un stat. Pe termen lung, creșterea economică este motorul dezvoltării unei țări, iar o economie sănătoasă alternează perioade de expansiune cu corecții naturale în cadrul ciclului economic. În practică, creșterea economică este asociată cu factori precum investițiile, productivitatea muncii, progresul tehnologic, educația sau stabilitatea instituțională. Atunci când firmele investesc în tehnologii mai eficiente, când forța de muncă este mai bine pregătită sau când statul creează un mediu predictibil pentru mediul de afaceri, economia are capacitatea de a produce mai mult cu aceleași resurse sau chiar cu mai puține. Creșterea economică este un obiectiv central al politicilor economice deoarece generează locuri de muncă, salarii mai mari și îi dă libertate guvernului să cheltuiască mai mulți bani pentru servicii precum sănătatea, educația sau infrastructura, dar poate și să îmbunătățească standardul de viață al oamenilor. De regulă, această creștere este măsurată prin evoluția PIB-ului real, care reflectă creșterea producției economice după eliminarea efectului inflației. Totuși, creșterea economică nu se traduce direct printr-o distribuție echitabilă a veniturilor sau într-o creștere uniformă a bunăstării, motiv pentru care calitatea și structura acesteia contează la fel de mult ca ritmul în sine. Cum arată creșterea economică în cazul României În ultimii ani, economia României s-a confruntat cu o creștere economică mult mai slabă decât o arătau prognozele Ministerului de Finanțe. În anul 2024, de exemplu, economia țării noastre a înregistrat o creștere reală de circa 0,9%, mult sub prognoza inițială de peste 3%. În 2025, ritmul a rămas modest, iar datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că România a avut o creștere economică de 1,4% în prima jumătate a anului, față de aceeași perioadă a anului precedent. Pentru 2026, ritmul de creștere al economiei va rămâne modest, cu un avans al PIB-ului de la 0,9 cât a fost anul precedent la 1,0% în acest an. Raportat la PIB-ul de 1.909 mld. lei în 2025, creșterea reală de doar 1% din 2026 se traduce printr-un avans de aproximativ 19 mld. lei, mult sub estimări. Sursa: Ministerul Finanțelor În cazul României, problema nu o constituie doar evoluția lentă a economiei, ci și structura acesteia. Măsurile de austeritate aplicate de Guvernul Bolojan prin care se încearcă reducerea deficitului bugetar au scăzut consumul și au temperat investițiile. De altfel, economiștii au avertizat încă de la momentul în care au fost anunțate măsurile fiscale că acestea vor încetini economia sau că vor adânci o răcire deja existentă. Creșterea economică în 2025 a fost de aproximativ 1%, motiv pentru care se preconizează că și în acest an economia românească va merge cu frâna de mână trasă. Exporturile au fost și ele afectate de scăderea competitivității și a tarifelor comerciale internaționale și un rol important l-a jucat și absorbția sub așteptări a fondurilor europene, unde întârzierile în implementarea proiectelor au amânat efectul investițiilor finanțate din bani europeni. Unde se duce creșterea economică Când vine vorba de „unde se duce creșterea economică”, în general, în anii de ieșire din crize, economia se recuperează iar creșterea economică nu poate fi la fel de incluzivă precum în perioadele de normalitate. Pot exista evoluții pozitive precum reducerea ratei șomajului, creșterea numărului mediu de salariați și chiar creșterea câștigului salarial mediu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce este, de fapt, inflația. Controversa economiei românești: taxa mascată care scade doar în statistici, în realitate lovește în fiecare dintre noi și umple buzunarele statului Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade. Ce arată principalii indicatori economici: industria, construcțiile, consumul
Guvernul Bolojan anunță vremuri bune. PIB-ul României sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026
Guvernul Bolojan anunță vremuri bune pentru economia românească și mizează pe o evoluție în acest an. Prognoza publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, instituția de profil a guvernului, arată că PIB-ul României va sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026, deși creșterea economică reală va fi de numai 1%. În documentul publicat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), PIB-ul României este estimat să crească până la 2.045 mld. lei în 2026, în creștere față de 1.909 mld. lei în 2025 și 1.759 mld. lei în 2024. Anul 2025 a fost extrem de dificil, în special din cauza măsurilor fiscale adoptate de Executiv care au frânat creșterea economică, spun analiștii financiari. Pe termen lung, datele arată un avans modest și, în termeni reali, pentru 2026 ritmul de creștere al economiei va rămâne modest, cu un avans al PIB-ului de la 0,9 cât a fost anul precedent la 1,0% în acest an. Raportat la PIB-ul de 1.909 mld. lei în 2025, creșterea reală de doar 1% din 2026 se traduce printr-un avans de aproximativ 19 mld. lei, mult sub estimările „umflate” de statistici. Deși Guvernul „se laudă” cu recordul de 2.000 mld. lei, economia înaintează în mod realist cu pași mici iar deficitul bugetar rămâne o problemă majoră. România continuă să fie campioana Europei la deficitul bugetar, iar datoria publică a țării a ajuns la 57,3% din PIB în trimestrul II din 2025 și tot mai aproape de 60% din PIB în 2026. RECOMANDAREA AUTORULUI: Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre Vești bune de la INS: PIB-ul României estimat pentru trimestrul III 2025 a crescut cu 1,7% faţă de trimestrul III 2024