Ce și-ar fi dorit Dana Săvuică să facă în plan profesional. Ceva m-a blocat și nu am reușit să merg mai departe
Fostul model Dana Săvuică, în vârstă de 55 de ani, a dezvăluit ce i-ar fi plăcut să facă în plan profesional, însă nu a reușit. Dana Săvuică a mărturisit, pentru revista Viva, ce anume și-ar fi dorit să încerce în ceea ce privește parta profesională. Fostul model a afirmat că ar fi vrut să fie implicată și în zona actoriei. Ce și-ar fi dorit Dana Săvuică să facă în plan profesional. ”Oferte am primit, dar ceva s-a întâmplat și nu am continuat” ”O zonă care a rămas neexplorată de mine, deși mi-am dorit de mic copil, a fost actoria, deci aici ceva m-a blocat și nu am reușit să merg mai departe cu această dorință. Oferte am primit, dar ceva s-a întâmplat și nu am continuat. Cred că mi-a intrat televiziunea foarte bine în vene, și aici adrenalina și totul sunt pe dinamică, totul se scurge repede și trăiești mai intens. Practic, când am intrat în televiziune, această dorință a mea de a fi actriță, de a juca un rol, s-a îndeplinit cumva”, a declarat Dana Săvuică. ”Dar, da, actoria e ceva ce n-am explorat îndeajuns. Pentru anii care vin, îmi doresc să ajung la un anumit nivel profesional cu partea asta de social media, ca influencer, poate chiar la nivel internațional cu proiectul „Dare to shine. Acestea sunt culmile pe care mi-aș dori să le ating”, a mai spus aceasta. Dana Săvuică are o fată Dana Săvuică a format o familie, timp de 26 de ani, alături de Răzvan Stanciu, însă mariajul lor a ajuns la final în anul 2016. Cei doi au împreună o fată, Julie. În urmă cu ceva timp, Dana Săvuică a vorbit despre motivele care au dus la separarea de soț, afirmând că relația lor a fost compromisă și de faptul că s-au căsătorit prea devreme.
O profesie la mare căutare cândva și în România redevine meserie „brățară de aur”. Se fac bani frumoși, timp să ai
Ceasornicăria nu pare să fie cea mai „modernă” profesie a secolului 21. Aceasta necesită o răbdare neclintită și o atingere delicată, ceasornicarii având nevoie de luni sau chiar ani pentru a crea o singură piesă de ceas. Între timp, majoritatea oamenilor spun ora uitându-se la telefoanele lor. O profesie uitată devine tot mai interesantă pentru tineri Totuși, această profesie care pare să fi devenit învechită se bucură de un interes în creștere, declanșat cel puțin parțial de entuziasmul Generației Z pentru tot ce este analog și de dorința de a lucra departe de ecranele de computer. De decenii, industria a avertizat asupra unei lipse de forță de muncă pe măsură ce ceasornicarii mai în vârstă ies la pensie. Cu toate acestea, experții consultați de CNN raportează niveluri promițătoare de interes pentru această profesie, în ciuda îngrijorărilor continue legate de plecarea baby boomerilor din diverse domenii. Comunitățile online de ceasornicari au contribuit la formarea unei noi generații de entuziaști ai orologeriei, pe măsură ce cunoscători tineri și vârstnici își împărtășesc colecțiile, pun în lumină meșteșugari renumiți și promovează ceasuri second-hand și vintage de vânzare pe platforme precum TikTok Shop. Această piață în expansiune de revânzare a generat cerere nu doar pentru ceasornicari, ci și pentru meșteșugarii experți necesari pentru a readuce la viață comori ale trecutului, a declarat Johann Kunz-Fernandez, directorul Programului de Formare și Educație al Ceasornicarilor din Elveția (WOSTEP), într-un apel telefonic cu CNN. Kelloseppäkoulu, Școala Finlandeză de Ceasornicărie din Espoo, funcționează din 1944 și pregătește studenți care doresc să pătrundă în această industrie. Considerată una dintre cele mai prestigioase școli de ceasornicărie din lume, instituția se mândrește cu faptul că formează „cele mai sigure mâini din lume”, după cum afirmă directoarea Hanna Harilainen. Datorită cererii foarte mari, școala oferă pentru prima dată, în cei 80 de ani de existență, un curs în limba engleză. Potrivit Hannei Harilainen, persoane interesate s-au înscris din țări precum Canada, SUA, Marea Britanie, Turcia, Coreea de Sud și Iran. Imagine reprezentativă de ilustrație din atelierul unui ceasornicar. (Foto: Profimedia/iStock) „Cea mai frumoasă profesie pe care mi-o pot imagina” Harilainen pune această creștere a interesului și pe seama popularității în creștere a „micro-brandurilor” create de ceasornicari independenți. „Tinerii… vor să creeze ceva propriu,” a declarat ea pentru CNN, „ceva durabil, care să nu fie folosit și apoi aruncat.” De asemenea, aceștia aduc perspective noi în abordarea acestei meserii. Unul dintre absolvenții recenți ai Kelloseppäkoulu, de exemplu, a cofondat un brand independent de ceasuri foarte apreciat și transmite în direct pe Twitch sesiuni de ceasornicărie. Când Bernhard Lederer a decis să devină ceasornicar în anii ’70, nimeni nu înțelegea de ce își dorea acest lucru. Așa-numita „criză a cuarțului”, provocată de popularitatea ceasurilor alimentate cu baterii, afecta grav economia Elveției, iar revenirea ceasurilor mecanice părea puțin probabilă. „Am fost tratat puțin ca un extraterestru — ca o persoană neconvențională”, a spus Lederer despre alegerea sa de a se forma ca ceasornicar, o meserie pe care o numește „cea mai frumoasă profesie pe care mi-o pot imagina.” Însă, odată cu trecerea anilor, se pare că alegerea lui a fost justificată. Ceasurile sale, care pot necesita de la câteva luni până la câțiva ani pentru a fi realizate, se vând acum cu prețuri care pornesc de la 150.000 de dolari. El consideră că pandemia a jucat un rol important în revigorarea interesului pentru ceasornicarii independenți, întrucât colecționarii au avut timp să se documenteze mai bine despre industrie și să caute piese „personalizate după gustul propriu”, în loc să aleagă „lux industrial” de la branduri consacrate, a declarat el pentru CNN.