Daniel David: Profesorii trebuie să raporteze cazurile în care un coleg răspândește teorii ale conspirației sau informații false
Ministrul Educației, Daniel David, a spus la podcastul „Salvați Copiii” că părinții, elevii și profesorii trebuie să anunțe dacă un cadru didactic vorbește la școală despre teorii ale conspirației sau dă informații false. El a explicat că profesorii care fac aceste gesturi ar trebui sancționați treptat, mai întâi prin reducerea salariului, apoi prin interzicerea funcțiilor de conducere, iar dacă nu se schimbă nimic, pot fi scoși din sistem. Întrebat ce se poate face în aceste cazuri, ministrul a declarat că „părinții trebuie să monitorizeze acest lucru (răspândirea de informații false de către un profesor), copiii trebuie să raporteze acest lucru și colegii acestor profesori trebuie să raporteze acest lucru”. El a mai declarat că aceste măsuri sunt importante, fiindcă un profesor care răspândește informații false afectează și imaginea celorlalți dascăli. „Trebuie să devină o problemă care ne duce în zona de sancțiuni disciplinare, pentru că toți ceilalți profesori trebuie să înțeleagă: dacă ai un astfel de coleg, îți strică și ție imaginea. Strică nu doar imaginea lui, îți strică și imaginea ta”, a spus Daniel David. Un alt subiect dezbătut în cadrul podcastului de către Ministrul Educației a fost lipsa încrederii în știință din partea cetățenilor din cauza analfabetismului funcțional.
Daniel David i-a înfuriat pe profesori, după ce le-a pasat responsabilitatea pentru analfabetismul funcțional din școli: „Declarații calomnioase și ofensatoare”
Daniel David, ministrul Educației, a declarat într-un podcast că principala cauză a analfabetismului funcțional în rândul elevilor este „lipsa de pregătire a cadrelor didactice.” Afirmațiile oficialului de la Educație nu au rămas fără ecou, stârnind critici dure din partea cadrelor didactice care consideră declarațiile ministrului ca fiind „ofensatoare, calomnioase și injuste.” „N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice” „Nu vă supărați, nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe. N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. Și asta e valabil și în preuniversitar și nu vreau să-i scutesc și pe cei din învățământul superior – când dăm greș și noi avem un abandon școlar destul de mare și este tot, ca să spun așa, un rol important pe care îl are universitatea și profesorii”, a afirmat ministrul Educației, într-un podcast Salvați Copiii România. „Păi nu vă supărați, cine este de vină?” Daniel David a mai subliniat că, în cazul în care elevii ajung până în clasa a VIII-a fără să dobândească competențe de bază, vina nu poate fi căutată în altă parte decât în rândul cadrelor didactice. „Dacă-l ai pe copil în școală și tu l-ai primit în clasa a V-a și ai lucrat cu el până în clasa a VIII-a, și în clasa a VIII-a la testele PISA sau la TIMSS el apare în zonă de analfabetism funcțional, fiind la școală… Păi nu vă supărați, cine este de vină?”, a spus acesta. Ce reacție au avut profesorii după declarațiile lui Daniel David Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean (SIPA) Muntenia a calificat drept „calomnioase, injuste și ofensatoare” declarațiile ministrului și a solicitat retragerea acestora, precum și scuze adresate profesorilor din România. „O asemenea afirmație este nefondată, injustă și profund ofensatoare la adresa sutelor de mii de profesori care, în ciuda unui sistem subfinanțat cronic de peste 35 de ani, continuă să își desfășoare activitatea cu profesionalism, devotament și sacrificii personale”, a transmis SIPA, potrivit Edupedu.ro. Potrivit sindicatului, adevăratele cauze ale analfabetismului funcțional sunt: lipsa unei politici coerente de educație, subfinanțarea cronică a sistemului, manualele depășite și curriculumul supraîncărcat, numărul mare de elevi în clase, precum și instabilitatea legislativă generată de succesiunea miniștrilor care impun „reforme” fără continuitate. „Este inadmisibil ca ministrul Educației să culpabilizeze corpul profesoral, în loc să își asume responsabilitatea guvernamentală pentru eșecul unor politici educaționale care, timp de decenii, au ignorat realitățile din școli”, se mai arată în comunicat. Sursă foto: Mediafax Alexandru Dobre RECOMANDAREA AUTORULUI: Daniel David, pentru Gândul: Educația mai are nevoie de 2 miliarde lei / De ce dăm bani Republicii Moldova pentru cercetare. Explicația ministrului
Ministrul Educației ia în calcul modificarea deciziei privind plata cu ora a profesorilor: Vom discuta când lucrăm pentru bugetul de anul viitor
Ministrul David a declarat marți, la Digi24, că interesul său pe termen scurt este acela de a include măsura majorării plății cu ora la profesori în bugetul de anul viitor, „în funcție de indicatorii fiscal-bugetari pe care o să-i avem”. „Vom discuta când lucrăm pentru bugetul de anul viitor, de când putem face acest lucru (să se majoreze plata cu ora – n.r.) și în funcție de indicatorii fiscal-bugetari pe care o să-i avem. Nu vă pot spune acum exact din ce lună și cum, dar este printre primele măsuri pe care aș dori să le iau și să le prindem în bugetul pe anul viitor, buget pe care o să începem să-l discutăm cândva din sfârșitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie”, a spus ministrul David. Acesta a mai menționat faptul că în prezent, media la plata cu ora a profesorilor se situează la 30-40 de lei și că „va trebui să creștem această valoare. Nu la nivelul la care a fost, dar va trebui crescută într-o logică educațională. Nu știu în acest moment cu cât”. Totodată, pe fondul măsurilor fiscal-bugetare care au afectat și sectorul educației, în momentul actual, „24 lei este valoarea netă” pentru cea mai mică plată cu ora, în timp ce „valoarea pentru profesorii cu experiență, pentru cei cu gradul unu și așa mai departe, este mai mare”, a precizat el. Începând cu 1 septembrie 2025, profesorii din învățământul preuniversitar care predau suplimentar în regim de plată cu ora sunt plătiți mai puțin decât până acum. Acum, plata cu ora se face prin raportarea salariului brut lunar la numărul mediu de ore lucrătoare pe lună, stabilit anual de Guvern și nu la numărul de ore de predare dintr-o lună, cum era până acum.
Roxana Mînzatu: Cadrele didactice sunt piatra de temelie a educației și formării profesionale / Comisia Europeană lansează o inițiativă pentru sprijinirea profesorilor
Vicepreședinta Comisiei Europene, care se ocupă de zona educațională, Roxana Mînzatu, afirmă că profesorii reprezintă baza educației și a formării profesionale. Sprijinirea lor în cea mai bună măsură duce la o pregătire mai bună a cetățenilor europeni, care este foarte importantă pentru competitivitatea Europei. „Cadrele didactice sunt piatra de temelie a educației și formării profesionale. Pentru a îmbunătăți și a mări atractivitatea carierei în domeniul educației și formării profesionale, trebuie să sprijinim profesorii și formatorii să facă față provocărilor cu care se confruntă”, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, scrie Edupedu. Roxana Mînzatu a mai declarat că „un sprijin mai solid pentru cadrele didactice înseamnă o mai bună pregătire pentru cetățenii europeni în toate etapele vieții, ceea ce este esențial pentru competitivitatea Europei și pentru dubla tranziție verde și digitală”. Declarațiile sale vin odată cu lansarea primului sondaj european dedicat profesorilor din școlile și liceele profesionale care formează absolvenți cu nivel de calificare 3. Scopul sondajului, care se va desfășura în 23 de țări, inclusiv România, este clarificarea provocărilor cu care se confruntă cadrele didactice și oferirea unui sprijin mai eficient de către Comisia Europeană, explică Mînzatu. Aceste declarații ale Roxanei Mînzatu au venit în contextul lansării primului sondaj european dedicat profesorilor din școlile și liceele profesionale care formează absolvenți cu nivel de calificare 3. Scopul sondajului, care se va desfășura în 23 de țări, inclusiv România, este identificarea problemelor și provocărilor cu care profesorii se confruntă astăzi. Ținta este să se ajungă la un acord privind sprijinul mai eficient oferit de către Comisia Europeană, explică Mînzatu. Mai mult, se dorește soluționarea problemei „deficitului critic de cadre didactice în domeniul EFP”, care vizează școlile profesionale și liceele tehnologice.
Țară, țară vrem profesori! 300 de posturi libere la licee cunoscute din București / Ce spune ISMB despre această situație într-un an școlar tensionat
Măsurile din învățământul românesc, revolta profesorilor la măsurile Legii Bolojan și starea de degringoladă totală a școlii românești își fac simțită prezența din plin, iar repercusiunile nu întârzie să apară. Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) a publicat peste 300 de posturi didactice neocupate pentru ședința publică din data de 18 septembrie 2025. Demisia unor profesori, dar și renunțarea la ore, se numără motivele apariției posturilor libere la mai multe licee din București. Într-un an școlar tensionat și provocator, cursurile au început, oficial, pe 8 septembrie 2025, potrivit calendarului anului școlar 2025-2026. Din această toamna, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore, potrivit Legii nr. 141/2025. Inspectoratul Școlar al Municipiului București a motivat, conform documentului publicat, cauzele care au dus la apariția posturilor neocupate, potrivit informațiilor publicate de Edupedu.ro. Reorganizare catedră, cerere demisie, renunțare cadru didactic titular, finalizare plan școlarizare plan școlarizare, recalculare normă, renunțare plata cu ora de către titular și completarea normei sunt doar câteva dintre cauzele prin care este jusstificată de către ISMB o astfel de situație. Posturile didactice neocupate sunt la: Colegiul German Goethe, Școala Gimnazială „Titu Maiorescu”, Școala Gimnazială “Petre Ispirescu”, Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj”, Colegiul Național „Aurel Vlaicu”, Colegiul Tehnic Feroviar Mihai I, Colegiul Tehnic Media, Școala Gimnazială „Maica Domnului”, Colegiul National „Emil Racoviță”, Colegiul Național „Victor Babeș”, Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau”, Liceul Teoretic „Ady Endre”, Liceul Tehnologic „Nikola Tesla”, Liceul Tehnologic „Elie Radu”, Școala Profesională Specială Sf.Nicolae, Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti”, Palatul Național al Copiilor din București, Şcoala Gimnazială „George Călinescu”. Pentru anul școlar 2025-2026, la nivelul municipiului București nu s-au mai susținut concursurile/testările pentru suplinitori, potrivit unui anunț al Inspectoratului Școlar al Municipiului București Sector 3. Conform sursei citate, „după data de 4 septembrie pentru posturile rămase disponibile se organizează concurs/testare la nivel de unitate, acolo unde aceste posturi au rămas neocupate.” Reamintim că, pe data de 1 septembrie, au fost atribuite orele vacante/rezervate în regim de plata cu ora, conform noului calendarului de mobilitate pentru anul școlar 2025-2026. Vorbim despre personalul didactic titular sau angajat pe durata viabilității postului didactic/catedrei la nivelul unităților de învățământ, personalul didactic asociat și personalul didactic pensionat, pe baza rezultatelor obținute la interviu, dacă este cazul. Revolta studenților față de Legea Bolojan continuă Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), cea mai mare federație studențească din țară, anunţă proteste la nivel național în 29 septembrie. Tinerii spun că măsurile de austeritate din educație și deciziile luate în continuare de guvernanți ignoră mesajele și nevoile lor. ANOSR arată că reducerile de la transport și tăierea burselor pun presiune directă pe traiul studenților, mulți dintre ei depinzând de aceste beneficii pentru a-și continua studiile. Organizația avertizează asupra faptului că, în acest context provocator, austeritatea în educație poate duce la un val și mai mare de abandon universitar, fenomen care oricum depășește 40%. Sursă foto: Gândul RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Școala românească are zilele numărate! Ziua a zecea de PROTESTE. Profesorii anunță „inaugurarea” anului școlar în fața Guvernului și la Cotroceni „De ce aș rămâne în România?” POVESTEA emoționantă a unui olimpic medaliat cu aur. Mesaj pentru Daniel David, după tăierea burselor de performanță Daniel David, mesaj pentru SINDICATELE din Educație: „O grevă în septembrie nu poate aduce nimic. Țara are probleme în general”
Bolojan, dezlănțuit despre burse și norma profesorilor: „O țară care trăiește pe datorie, vreți să rămână cu normele de predare la nivelul cel mai de jos?”
„Aș vrea să vă duceți aminte că diferența dintre veniturile și cheltuielile statului român într-un an de zile este de 30 de miliarde de euro. Deci România în fiecare an împrumută 30 de miliarde de euro ca să poată funcționa. Și atunci nu mai puteam continua așa pentru că intram într-o fundătură”, a declarat Bolojan în ședința Senatului. „Deciziile legate de acest pachet nu țin neapărat de Ministerii Educației, ci țin de decizii ale coaliției care au avut în vedere situația reală a României”, a spus Bolojan. Referindu-se la creșterea normei didactice, Bolojan a comparat situația din România cu alte țări europene. „Nu se va mai preda 16 ore sau 18 ore pe săptămână, se va preda 20 de ore. Vi s-au dat datele că suntem într-o medie europeană de 20 de ore; În Germania, 24-25 de ore. O țară care trăiește pe datorie, vreți să rămână cu normele de predare la nivelul cel mai de jos sau peste tot, inclusiv în această zonă, trebuie să le pună la un nivel decent?”, a întrebat retoric Ilie Bolojan. „Mai mulți copii vor beneficia de profesori titulari” Premierul Ilie Bolojan a explicat mai detaliat reforma. „În loc de 160.000 de posturi de titulari, 30.000 la plata cu ora și peste 40.000 de posturi care erau susținute de suplinitori, vor fi astăzi doar jumătate din posturile la plata cu ora, și deci mai mulți copii din România vor beneficia de profesori titulari la clasă”, potrivit prim ministrului. Privind reducerea burselor, Bolojan a prezentat o perspectivă comparativă „Aveam, cred că, 188 milioane valoarea burselor, deci aproape 40 de milioane de euro în 2020, și peste trei ani de zile am ajuns la 4,7 miliarde de lei, deci aproape la un miliard de euro, o creștere de 25 de ori în trei ani de zile. În 2015-2016 aveam 3 milioane de elevi și primeau burse 124.000. În 2024 avem 2.250.000 de elevi, 1.400.000 de elevi primeau burse, 62% față de 4%”. „Vă spun foarte deschis, indiferent cine va fi premier, dacă nu ne vom corecta cheltuielile, nu vom le lua sub un control, în toate domeniile de activitate este doar o problemă de timp până ceea ce am făcut până acum va fi consumat de cheltuielile pe care nu le oprim”. Declarațiile au fost făcute în contextul dezbaterii unei moțiuni simple intitulate „În loc de instrucţie şi excelenţă, umilinţă şi dresaj”, depusă de liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu, și semnată de 38 de senatori din opoziție.
Statul Florida va monitoriza comportamentul profesorilor în legătură cu moartea lui Charlie Kirk
Anastasios Kamoutsas, comisarul pentru educație a cerut instituțiilor de învățământ să monitorizeze atent reacțiile profesorilor și să ia măsuri împotriva celor care publică mesaje prin care „celebrează” moartea lui Kirk. Oficialul a subliniat că, deși libertatea de exprimare este un drept constituțional, cadrele didactice, ca funcționari publici, sunt ținute la „standarde mai înalte”. Incidentul care a declanșat reacția oficială a avut loc în Clay County, unde un profesor a scris pe rețelele de socializare: „Nu este necrologul cu care speram cu toții să ne trezim, dar este o variantă aproape la fel de bună pentru mine”. Ulterior, profesorul a fost suspendat. Postarea a atras critici, atât din partea lui Kamoutsas, dar și din partea senatoarei statale republicană Jennifer Bradley și a guvernatorului DeSantis. Guvernatorul Ron DeSantis a salutat măsurile luate, afirmând că este „inacceptabil ca profesori să celebreze asasinarea unui tată de 31 de ani, cu doi copii mici”. La rândul lor, oficialii școlii din Clay County au condamnat comentariul și au precizat că acesta „nu reflectă valorile și principiile districtului”.
Premierul Ilie Bolojan, după ce prima zi de școală a fost marcată de protestele profesorilor: Economiile reprezintă cam 10% din bugetul educației
Premierul Ilie Bolojan a declarat luni seara, la TVR, că economiile realizate prin pachetul doi de măsuri reprezintă cam 10% din bugetul educației. „Vom da cifre exacte la o lună de zile”, a declarat Bolojan. Luni, în prima zi de an școlar, mii de profesori au protestat față de măsurile anunțate de Guvernul Bolojan în domeniul educației, dar premierul a anunțat că nu va ceda în fața presiunii sindicatelor din Educație. „Ce am decis este rezultatul unei analize a activității din învățământ”, a precizat el . De asemenea, el a explicat și de ce a fost majorată norma privind orele predate de profesori. „Am fost nevoiți să luăm măsuri de corecție bugetară (…) Norma a fost majorată cu două ore ceea ce a avut efecte în sistemul de învățământ. Avem aproximativ 230.000 de posturi ocupate de 160.000 de titulari, iar diferența este asigurată prin „posturi la plata cu ora și suplinitori”, a declarat prim-ministrul României. El a mai adăugat că majorarea normei de predare efectivă a redus la jumătate numărul de posturi la plata cu ora și că numeroși suplinitori vor fi înlocuiți de profesori titulari. „Norma de 20 de ore este la nivelul european, precum în Franța și Spania”, a fost remarca sa, recunoscând că nivelul salariilor nu este satisfăcător și a anunțat când ar putea avea loc majorarea veniturilor cadrelor didactice. „Nivelul de salarizare din educație nu este cel pe care eu personal îl doresc și nici uj dascăl nu îl consideră rezonabil. Așa este. Dar asta este ceea ce poate România în momentul de față”, a declarat premierul. Bolojan a precizat că salariile din educație nu au fost reduse, nivelul de salarizare rămânând același. El a anunțat că o analiză serioasă privind majorarea salariilor va fi posibilă după finalizarea perioadei de criză, estimată pentru sfârșitul anului 2026. „Ceea ce se poate face în anii următori este ca în momentul în care trecem de această perioadă de criză, finalul anului 2026, până când sunt plafonate salariile în tot sectorul public, să ne putem pune problema unei analize serioase legate de nivelul cu care se majorează aceste salarii”, a explicat premierul. Bolojan a subliniat că preferă să fie realist cu angajații din educație: „Eu nu sunt aici să le spun oamenilor lucruri care nu pot fi făcute, știind situația dificilă în care ne găsim. Sunt aici să le spun ceea ce se poate face în condițiile date”. FOTO – Mediafax Foto: Andreea Alexandru
Profesorii cer din nou o revoluție în sistem
Premieră istorică în cei 35 de ani care au trecut de la Revoluție. Luni, 8 septembrie, noul an școlar a fost inaugurat cu sălile goale și fără aerul de sărbătoare obligatoriu în prima zi de școală. Mulți profesori din toată țara s-au alăturat protestului de anvergură organizat în Capitală, de la Palatul Victoria sindicaliștii și simpatizanții lor plecând în marș spre Palatul Cotroceni. Profesorii îi solicită președintelui în funcție să asculte doleanțele lor și să contribuie la o reformă reală în învățământ, avertizând că cea impusă de Guvernul Bolojan este una ”sinucigașă”. Principalele sindicate din învățământ – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” – au decis boicotarea festivităților din 8 septembrie. Daniel David, cinic la adresa protestatarilor Ministrul Educaţiei, Daniel David, a ieșit cu declarații, considerând că protestul profesorilor, în actualul context de constrângeri fiscal-bugetare. Ministrul este „neinspirat și complet nerealist”. Ministrul a precizat că participă la discuțiile sindicaliștilor cu președintele. La protest participă și studenții. „Ministrul Educației, ia-ți un part-time dacă vrei”, scandează aceștia cu referire directă la Daniel David. De altfel, ministrul a făcut obiectul unor proteste ale studenților și profesorilor și în timpul acestei veri. La fel ca în 2023, profesorii au strigat pe podul Basarab: România, trezește-te Peste 10.000 de profesori au plecat, de la 12.00, în marș spre Cotroceni, circulația fiind blocată simultan pe mai multe artere. Sindicaliștii au traversat Podul Basarab, la fel ca pe 9 iunie 2023, când s-au aflat în grevă generală timp de 3 săptămâni. Odată ajunsă la Cotroceni, coloana de manifestanți s-a dezlănțuit. S-a suflat din vuvuvele și s-au strigat numeroase slogane de revoltă împotriva crizei din educație, perpetuată de ultimele guvernări și adusă la apogeu de politicile fiscale ale Cabinetului Ilie Bolojan, arată sindicaliștii. ”Dane, hai afară să vorbim de școală”, s-a strigat în fața reședinței oficiale a președintelui, relatează reporterul Gândul, Alex Tudor, de la fața locului. Un alt refren intens folosit este „Jos Guvernul Bolojan!”, mai scandează aceștia. În final, Nicușor Dan s-a întâlnit cu sindicatele la Cotroceni, de la ora 13:40. Greva de o lună din 2023, un semi-eșec sub auspiciile României educate În 2023, profesorii au fost în grevă generală aproape o lună, bulversând calendarul educațional, dar și traficul Capitalei. La acel moment, pe finalul de mandat al lui Klaus Iohannis, cadrele didactice și-au cerut toate drepturile. Deși sindicaliștii din educație s-au întâlnit în repetate rânduri cu premierul de la acel moment, Marcel Ciolacu, cu ministrul Educației și cu cel al Muncii, dascălii nu au fost convinși că au motive reale pentru a reveni în clase. Protest al profesorilor în anul 2023 După o lună de proteste, sindicaliştii din Educaţie s-au arătat nemulţumiţi de măsurile Guvernului, chiar şi după adoptarea Declaraţiei privind politica sectorială de salarizare a personalului din sistemul naţional de învăţământ, document publicat în Monitorul Oficial. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Școala a început cu 10.000 de profesori în stradă. Nicușor Dan și-a dus copilul, pe vârfuri, la școală. Discuțiile cu profesorii s-au încheiat Azi începe cel mai controversat nou an școlar. Proteste, săli goale și lipsa sărbătorii
Confuzie la început de an școlar. Lideri sindicali: Noi nu le-am spus niciodată profesorilor să nu meargă luni la școală
Este confuzie totală la început de an școlar. În timp ce unii lideri sindicali susțin că nu le-ar fi transmis cadrelor didactice să nu se prezinte la școală, unele unități de învățământ caută înlocuitori. Începutul noului an școlar se află pe un teren cu nisip mișcător. În timp ce unii lideri sindicali susțin că nu i-ar fi îndemnat pe profesori să nu se prezinte la școală, unele unități de învățământ au început să caute înlocuitori, după demisiile în masă. Vă reamintim că cei 3 directori ai Școlii Gimnaziale nr. 195 „Hamburg” din București, Sectorul 3, și-au dat demisia în bloc, cu doar 2 zile înainte de începerea anului școlar 2025-2026. Situația nu se încheie aici, căci peste 230 de părinți ai elevilor de clasa a III-a au anunțat că vor merge în instanță. Detaliile pot fi consultate AICI. Confuzie la început de an școlar: ce spun liderii sindicali Este confuzie totală la început de an școlar, cu nici 2 zile înainte ca elevii să se reîntoarcă în bănci. Educatorii din două grădiniție, care sunt membri de sindicat, i-au anunțat pe părinți că ar fi indicat să își „țină copiii acasă”, pentru că „oricum stau degeaba în grădiniță și în loc de opt ore, doar două”. „Noi nu le-am spus niciodată profesorilor să nu meargă luni la școală!”, transmit șefii sindicatelor din Educație, conform Știrile Pro TV. În data de 8 septembrie 2025 pot lipsi angajații din sistemul de învățământ doar în condițiile în care se află în concediu medical sau cer în avans o zi fără plată. „Le-ați cerut sau nu le-ați cerut profesorilor să nu vină la școală?”, a fost întrebat vicepreședintele FSLI de către reporter. „Nu am cerut așa ceva, repet. Ce am cerut, am cerut să nu facem deschiderea tradițională. Pe 9, așa cum am cerut, pe modelul magistraților, suntem prezenți, facem tot ce înseamnă activități care sunt în fișa postului cadrului didactic. Dacă vreți, un act didactic de austeritate”, a precizat George Purcaru, vicepreședintele FSLI. „Atragem atenția Guvernului Bolojan că școala nu va începe pe 8 septembrie. Sunt școli care vor fi închise în integralitate, tot personalul participând la acțiunile de protest. Ne interesa să știm dacă avem acea majoritate. Majoritatea există”, a precizat Marius Nistor, liderul Sindicatului Spiru Haret. Autorul recomandă: Federația Sindicatelor Libere din Învățământ: „Dacă nu suntem toți, educația va fi distrusă iremediabil de Guvernul Bolojan” Începe sau NU școala? Haos total, înainte de primul clopoțel. Marius Nistor critică „tupeul” ministrului Educației: „Inacceptabil” Haos la cea mai mare școală din Capitală. Conducerea și-a dat demisia în bloc. Părinții merg în instanță și fac acuzații înainte de începerea școlii Comasarea claselor aduce mari probleme în multe ȘCOLI din România. Cei mai afectați sunt elevii din mediul rural Sursă foto: Shutterstock Sursă video: Știrile Pro TV