Sony își majorează previziunile de profit pe fondul vânzărilor puternice de jocuri
Compania a atribuit creșterea vânzărilor mai mari ale consolei de jocuri PlayStation și unui impact mai mic decât se aștepta al tarifelor americane, potrivit France24. Pentru anul fiscal 2025-2026, Sony preconizează un profit net de 1,05 trilioane de yeni (6,8 miliarde de dolari), o creștere de opt procente față de previziunile anterioare. De asemenea, și-a majorat proiecția de profit operațional cu opt procente, până la 1,4 trilioane de yeni, și previziunile de vânzări cu trei procente, până la 12 trilioane de yeni. „Demon Slayer: K Filmul anime a devenit al doilea film cu cele mai mari încasări din Japonia și a ajuns în fruntea box office-ului când a fost lansat pe ecranele din SUA și Canada. Impactul tarifelor americane, mai mic decât previziunile Sony și-a redus previziunile privind impactul tarifelor americane la aproximativ 50 de miliarde de yeni, o reducere de 20 de miliarde de yeni față de estimarea anterioară din august. În prima jumătate a anului financiar curent, profitul net a crescut cu 13,7% față de anul precedent, ajungând la 570 de miliarde de yeni, a declarat Sony.imetsu No Yaiba – Infinity Castle: Part 1”, primul titlu dintr-o nouă trilogie bazată pe populara serie manga, a fost un succes imens.
Bolojan și Nazare se contrazic pe taxarea multinaționalelor
Gândul a scris încă din 25 iulie despre ideea prin care multinaționalele ar putea fi împiedicate să-și mai externalizeze profiturile. L-am întrebat atunci pe premierul Ilie Bolojan ce părere are. Răspunsul a venit: toate companiile, indiferent de capital, trebuie tratate la fel. O lună mai târziu, ministrul său de Finanțe, Alexandru Nazare, pare să fi găsit altă partitură. Și a intrat direct cu „ciocanul fiscal” în multinaționale, pe un ton mult mai răspicat decât cel al șefului său. Pe 11 iulie, Bolojan a fost întrebat de Gândul despre taxarea multinaționalelor. Vorbea ca despre o idee ce „trebuie documentată” alături de specialiști. Un fel de „să nu ne aruncăm cu capul înainte”. Mai mult, șeful Executivului punea în aceeași oală capitalul autohton cu cel străin. „O componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată, cu profesioniști. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de acționa împotriva unui grup de companii, ci de a ne asigura de echitate în condiții de piață” , spunea Bolojan la acea vreme. (detalii AICI) O lună mai târziu, Alexandru Nazare, subalternul pe linie de partid și Guvern al premierului, deja își lustruia muniția fiscală și anunța, pe 13 august, un nou proiect de lege care schimbă radical modul în care marile companii sunt taxate. În spatele ușilor Palatului Victoria, însă, planul nu este chiar atât de nou, ba chiar stătea la păstrare din 2023, într-un sertar bine păzit la Camera Deputaților. Nu se mai impozita cifra de afaceri, ci se ataca direct zona prin care profiturile pleacă spre alte jurisdicții, prin plăți către entități afiliate. O formulă „folosită și în SUA”, spune ministrul, care ar putea aduce la buget până la 2 miliarde de lei. „Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care, în fapt, îi previne creșterea economică și investițiile, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala își exportă profiturile”, anunța Nazare de la pupitrul Palatului Victoria. La cine se uită investitorii? La Bolojan sau la Nazare Deși, oficial, obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și stoparea externalizării profiturilor, ceea ce percep investitorii din afară prin acesată măsuri este altceva. Un Guvern în care premierul și ministrul de Finanțe au mesaje contradictorii la o lună distanță. Pentru investitori, semnalul nu este doar despre taxe, ci despre predictibilitate. Sau, mai precis, despre lipsa ei. Astăzi discuți calm despre tratament egal pentru toate companiile. Mâine lansezi un proiect care vizează direct multinaționalele. Iar când astfel de „corecții” apar peste noapte, companiile își fac calculele. Mai investim aici sau mutăm bugetele în altă parte? Proiectul, cu praful pe el în sertarele Parlamentului din 2023 Cine are senzația că această inițiativă e o revelație proaspătă, ar trebui să arunce o privire în sertarele prăfuite ale Parlamentului. În octombrie 2023, cinci liberali, printre care Nazare și Bogdan Huțucă, șeful Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, depuneau un proiect de lege aproape identic: eliminarea deductibilității pentru cheltuieli de management, consultanță și asistență plătite către firme afiliate din străinătate, plus amenzi usturătoare — 200% din valoarea dedusă. Senatul l-a adoptat în decembrie 2023. Apoi, proiectul a intrat în Camera Deputaților și nu a mai ieșit. Interesant este că președintele comisiei care ar fi trebuit să-l dezbată este chiar unul dintre inițiatori, Bogdan Huțucă. Poate proiectul aștepta vremuri mai prielnice. Sau poate doar praful potrivit. Vezi expunerea de motive – AICI Florin Roman, „dizidentul fiscal” din PNL Proiectul îl are ca semnatar la inițiatori și pe liberalul Florin Roman. De altfel, Roman este singurul liberal care a ieșit din rândurile partidului și a propus două amendamente la primul pachet fiscal asumat de Ilie Bolojan în plenul reunit al Parlamentului. Unul dintre amendamente prevede exact ceea ce se stipulează în proiectul de lege aflat de la finalul lui 2023 în sertarele Camerei Deputaților, adică faptul că toate cheltuielile cu serviciile prestate de persoane afiliate nerezidente, considerate tranzacții artificiale, să devină nedeductibile fiscal și sancționate cu o amendă de 200% din suma dedusă. Doar că amendamentul lui Roman a fost respins și nu a fost introdus în forma finală a primului pachet fiscal. O altă bâlbă. Respingi acest amendament ca, peste o lună, să depui aproape același lucru sub altă formă? Noua formulă propusă de Guvern în pachetul 2 fiscal Guvernul a decis, joi seara, să deschidă sezonul de vânătoare fiscală pentru multinaționale, lansând în consultare publică un nou proiect de lege care promite să înlocuiască actualul impozit pe cifra de afaceri cu o formulă „mai inteligentă” și, după cum spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, „folosită și în SUA”. Formula propusă de ministrul Nazare acordă companiilor posibilitatea unor „cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, a precizat ministrul Nazare. Tot ce trece peste se impozitează. Categoriile vizate sunt: drepturi de proprietate intelectuală; management; consultanță; dobânzi. Expunerea de motive a proiectului spune că obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale. Logica este următoarea: dacă marile companii nu mai pot „externaliza” profiturile prin facturi grase pentru consultanță și licențe către firme-soră din alte țări, atunci banii rămân impozitabili în România. Dacă acest proiect va fi adoptat, Guvernul ar putea renunța la impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro, măsură care, după cum subliniază inițiatorii, „nu se mai regăsește în nicio țară din Uniunea Europeană”. Rămâne însă întrebarea. Pe cine să mai creadă și la cine să se uite investitorii? Pe premierul Bolojan sau pe ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare? Foto colaj/video: Mediafax + Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
BMW își menține poziția financiar pentru 2025, în ciuda tarifelor impuse de Trump
BMW a transmis joi că își păstrează obiectivele financiare pentru 2025, estimând un profit înainte de taxe comparabil cu cel din 2024, de aproximativ 11 miliarde de euro, în ciuda scăderii de 32% a câștigurilor din al doilea trimestru și a noilor tarife impuse de Statele Unite. „Amprenta noastră industrială în SUA ne ajută să limităm efectele tarifelor”, a declarat directorul financiar Walter Mertl. „Suntem pe drumul cel bun pentru a ne atinge obiectivele anuale, grație unui control financiar riguros și al unor previziuni bine fundamentate.” BMW estimează că noile tarife vor reduce cu aproximativ 1,25 puncte procentuale marja de profit a diviziei auto în 2025, după un impact de 1,5 puncte procentuale în prima jumătate a anului. În trimestrul al doilea, profitul înainte de taxe a scăzut la 2,6 miliarde de euro, influențat de efectele valutare negative și de scăderea vânzărilor din China, unde livrările au coborât cu 15,5% în prima jumătate a anului. Totuși, marja EBIT a diviziei auto s-a situat la 5,4%, ușor sub estimarea de 5,5% a analiștilor, dar în intervalul țintă stabilit de companie pentru 2025 este între 5,0% și 7,0%.
Ilie Bolojan, despre măsurile pentru multinaționale: O componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer
Ilie Bolojan, premierul României, a susținut vineri o conferință de presă în care a prezentat noile măsuri pe care Guvernul le are în plan pentru perioada următoare. Întrebat dacă în pachetul doi sau în pachetul trei se vor regăsi măsuri referitoare la multinaționale, premierul a precizat că „o componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată, cu profesioniști”. „În mod evident, toate companiile care lucrează în România trebuie să achite taxe statului român, de unde fac profituri importante. Și trebuie să ne asigurăm de asta. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de acționa împotriva unui grup de companii, ci de a ne asigura de echitate în condiții de piață”, a mai adăugat premierul. Proiect privind multinaționalele, rămas blocat în Parlament În anul 2023, un proiect de lege depus în Parlament de PNL prevedea că printre cheltuielile care nu sunt deductibile se numără cele cu „serviciile de management, consultanță, asistență sau alte servicii, prestate de o persoană afiliată nerezidentă în România”. Proiectul a trecut de Senat, la două luni după depunerea sa, acolo unde s-a adăugat și prevederea că deducerea acestui tip de cheltuieli, „pe baza unor tranzacții calificate ca fiind artificiale (…), reprezintă contravenție și se sancționează cu o amendă egală cu 200% din valoarea cheltuielii deduse”. „Am depus un proiect de lege care să interzică clar externalizarea profitului pentru multinaționale, în baza unor cheltuieli de consultanta deductibile. Această problemă a rămas în continuare nereglementată, iar unii se fac că plouă când firme puternice din sectorul bancar, petrolier, pharma sau mari retaileri înregistrează profit ZERO și pierderi”, spunea liberalul Florin Roman, unul dintre inițiatori, în 2023. Surse politice spun că acest proiect ar fi putut reprezenta o alternativă pentru impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), impozit pentru care USR a inițiat un proiect de lege de eliminare a sa. Inițiativa este înregistrată momentan la Senat. „lmpozitul minim pe cifra de afaceri, introdus prin Legea nr. 296/2023 şi aplicabil începând cu 1 ianuarie 2024, a reprezentat una dintre cele mai radicale modificări ale regimului fiscal din România în ultimele decenii. La nivel declarativ a fostjustificat drept o măsură prin care se doreşte combaterea «optimizării fiscale» prin aşa-zisa practică a preţurilor de transfer. (…) Cu toate acestea, în realitate, lMCA se dovedeşte că afectează foarte grav nu doar acest tip de companii, ci şi companiile productive care nu se angajează în astfel de practici, inclusiv companii care înregistrează pierderi reale şi documentate contabil în mod corect”, se arată în expunerea de motive a proiectului. „Cu cât avem reguli mai clare în economie, cu atât este mai bine” Proiectul a rămas blocat, însă, la Camera Deputaților, iar premierul Ilie Bolojan a fost întrebat dacă o astfel de prevedere ar putea să existe următoarele pachete fiscale. Acesta a precizat că „în măsura în care se vor face propuneri documentate, nu văd de ce nu le-am susține”. „Cu cât avem reguli mai clare în economie, care nu permit optimizări fiscale sau fuga de plata impozitelor, cu atât este mai bine. (…) Să știți că au fost cazuri în anii trecuți în care unii parlamentari au inițiat un proiect de lege într-un mandat când erau în opoziție și după ceva timp au ajuns la guvernare și au trebuit să voteze împotriva propuneri lor. Sper să nu ajung în această situație niciodată și dacă particip la un proiect să știu că îl votez în oricare din situații”, a mai declarat premierul Ilie Bolojan. AUTORUL RECOMANDĂ: PACHETUL 2 de măsuri fiscale / Premierul Bolojan: Ţine de reforma societăţilor comerciale în care acţionar important este statul Ilie Bolojan: Parlamentul poate funcționa foarte bine cu 300 de PARLAMENTARI Ilie Bolojan: Înainte de a majora TAXELE ar fi bine să le încasăm pe cele stabilite. Pentru a combate munca la negru trebuie să facem controale
Profitul BNR pe 2024, cu 58% mai mare decât în anul precedent
Banca Națională a României a înregistrat în 2024 un profit de peste 3,842 miliarde lei, cu 58% (+1,414 miliarde lei) mai mare față de cel din anul anterior (2,428 miliarde lei), conform raportului anual al băncii centrale, publicat luni, 23 iunie. Cheltuielile de funcționare au fost, anul trecut, cu circa 13% sub nivelul bugetat, iar ponderea lor în cheltuielile totale operaționale s-a redus la 8% în 2024, de la 11% în 2023. Profit de 5,6 miliarde lei Potrivit sursei citate, rezultatul operațional al BNR (excluzând cheltuielile cu diferențele nefavorabile din reevaluarea unor dețineri în valută, respectiv veniturile nete din reevaluarea construcțiilor și terenurilor) a înregistrat o valoare semnificativă, și anume un profit operațional în sumă de 5,647 miliarde lei. „Rezultatul financiar realizat la 31 decembrie 2024 a consemnat o evoluție semnificativ favorabilă față de anul anterior. Astfel, în 2024, BNR a înregistrat profit în sumă de 3.842.740.000 lei, cu 58% (+1.414.087.000 lei) mai mare față de cel înregistrat în anul anterior (2.428.653.000 lei). Se remarcă, în principal, următoarele evoluții: obținerea unui profit operațional în sumă de 5.646.954.000 lei, cu 16% (+798.533.000 lei) peste profitul operațional al anului anterior (4.848.421.000 lei); înregistrarea de cheltuieli cu diferențele nefavorabile din reevaluarea la valoarea de piață a titlurilor denominate în valută în sumă de 259.774.000 lei, cu 0,3% (-690.000 lei) mai puțin decât nivelul cheltuielilor similare consemnat la 31 decembrie 2023 (260.464.000 lei); înregistrarea de cheltuieli cu diferențele nefavorabile din reevaluarea activelor nete în valută în sumă de 1.548.606.000 lei, cu 28% (-610.698.000 lei) decât nivelul cheltuielilor similare consemnat la 31 decembrie 2023 (2.159.304.000 lei); înregistrarea de venituri nete din reevaluarea construcțiilor și terenurilor la 31 decembrie 2024 în sumă de 4.166.000 lei (2023: zero)”, se explică în raport. Raportul mai semnalează că excedentul de lichiditate de pe piața monetară a continuat să crească în prima parte a anului 2024, dar s-a restrâns ulterior, mai accentuat în trimestrul IV, și a fost drenat pe mai departe de banca centrală prin intermediul facilității de depozit. Această evoluție a condus la înregistrarea de cheltuieli semnificative cu dobânzile plătite. Ce venituri a înregistrat BNR În plus, s-au înregistrat venituri din cupon aferente titlurilor de stat în lei achiziționate de BNR – în principal în anul 2020 – în vederea consolidării lichidității structurale din sistemul bancar pentru a contribui la finanțarea în bune condiții a economiei reale și a sectorului public. Veniturile menționate au fost mai mici decât cheltuielile cu dobânzile plătite în cadrul operațiunilor de politică monetară (pentru rezervele minime obligatorii în lei și facilitatea de depozit), înregistrându-se un rezultat net aferent operațiunilor de politică monetară pentru anul 2024 însemnând pierdere în sumă de 2,533 miliarde mii lei. „Aceasta reflectă costurile urmăririi obiectivului fundamental stabilit de lege privind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor”, precizează BNR. Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Acțiunile Wizz Air s-au prăbușit la bursă. Profitul este în scădere cu 41,5% față de anul precedent
Scăderea profiturilor, deși prețurile la combustibil sunt la cele mai scăzute niveluri din ultimii ani, a făcut ca acțiunile Wizz Air să se prăbușească la bursă (-28%). Wizz Air a explicat rezultatele prin faptul că multe aeronave Airbus A320/A321neo au fost imobilizate la sol din cauza problemelor la motor. Datele pentru exercițiul financiar încheiat la 31 martie arată că profitul net a fost de 213,9 milioane de euro, în scădere cu 41,5% față de anul precedent (aprilie 2023-martie 2024) din cauza creșterii costurilor și a limitărilor operaționale rezultate din imobilizarea la sol a 42 de aeronave. Potrivit Wizz Air, cheltuielile pentru întreținere, materiale și reparații au crescut cu aproape 16%. Guvernul Ungariei împrumută Wizz Air Cifra profitului este mai mare decât așteptările pieței (163 de milioane, conform consensului general), dar explicația se află în paginile bilanțului. Această depășire s-a produs pur și simplu pentru că firma a beneficiat de un credit fiscal (194,2 milioane de euro) mai mare decât cel din 2024 (24,8 milioane de euro). Profitul înainte de impozitare pentru exercițiul financiar 2025 a fost de doar 19,7 milioane de euro, față de 341,1 milioane în anul precedent: prăbușirea fiind de 94,2%. Cazul motoarelor Wizz Air punctează că problemele cu motoarele Pratt & Whitney — instalate pe Airbus A320neo și A321neo — au obstrucționat planurile de creștere. După cum se știe, în 2023, producătorul Rtx a inițiat rechemarea pentru inspecția motoarelor sale din cauza îngrijorărilor legate de contaminanții prezenți în metalul pulverizat utilizat pentru producerea turboelicelor. Wizz Air a fost compania cea mai afectată din Europa — iar pentru perioada 2025-2026 situația nu ar trebui să se îmbunătățească cu mult, având în vedere cele 34 de aeronave imobilizate la sol până la 30 septembrie. CITEȘTE ȘI: Au fost ÎNTÂRZIERI record pe aeroporturi, vara trecută, iar specialiștii avertizează că anul acesta va fi și mai rău. Care sunt principalele motive Wizz Air ANUNȚĂ restricții. Suma maximă pe care o pot cheltui pasagerii la bord per zbor Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Romgaz vrea să le dea acţionarilor dividende de 604,3 milioane lei din profitul realizat anul trecut
Romgaz vrea să le dea acţionarilor dividende de 604,3 milioane lei din profitul realizat anul trecut. Propunerea va fi supusă aprobării în Adunarea Generală a Acţionarilor din 29 aprilie, arată convocatorul transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB). „În şedinţa din 27 martie 2025, Consiliul de Administraţie al Romgaz SA a avizat, în vederea înaintării spre aprobare către Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor din data de 29 (30) aprilie 2025, următoarele: (1) Dividendul brut de 0,1568 lei/acţiune, ţinând seama de faptul că: dividendele cuvenite acţionarilor, conform propunerii de repartizare a profitului anului 2024, sunt în sumă de 583.914.936 lei; dividendele cuvenite acţionarilor, conform propunerii de repartizare a rezultatului reportat, sunt în sumă de 20.427.387 lei; dividendele se distribuie acţionarilor proporţional cu cota de participare la capitalul social; capitalul social al societăţii este de 3.854.224.000 lei, divizat în 3.854.224.000 acţiuni ordinare, nominative, indivizibile cu o valoare nominală de 1 leu”, arată Convocatorul transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Plata dividentelor se va face începând cu data de 25 iulie 2025. Romgaz a înregistrat anul trecut un profit net de 3,21 miliarde lei, mai mare cu 14,48% faţă de cel realizat în 2023 (2,81 miliarde lei). Veniturile au scăzut cu peste 11%, la 8,54 miliarde lei, de la 9,61 miliarde lei în 2023. Producţia de gaze naturale estimată pentru anul 2024 a fost de 4,962 miliarde metri cubi, cu 174,2 milioane mc mai mare decât producţia realizată în anul anterior (+3,64%). Producţia de energie electrică s-a diminuat cu 8,55%, la 880,3 GWh. CITEȘTE ȘI: OMV Petrom și Romgaz au început FORAJUL primei sonde de exploatare gaze naturale din proiectul Neptun Deep. „România marchează un moment istoric” Romgaz, primii pași pentru cumpărarea combinatului AZOMUREȘ. Anunțul ministrului Energiei O INVESTIȚIE de 1 mld € în explorarea și producția de petrol și gaze onshore ar genera 8,9 mld € în economie. Apelul Federației Patronale a Energiei Mecanismul oficialilor pentru finalizarea la termen a Centralei de la IERNUT. Răzvan Popescu, CEO Romgaz: „Vom plăti direct subcontractorii” Sebastian Burduja, despre controlul de la Depogaz: „Romgaz are mandat să ia măsuri într-un termen foarte scurt” Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele