AUR: Proiectul pentru stimularea participării angajaților la profitul companiilor a fost adoptat de Parlament
AUR anunță miercuri că inițiativa legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, inițiată de deputatul AUR Mohammad Murad, a fost votată de Camera Deputaților. Proiectul propune introducerea unui cadru fiscal modern și stimulativ pentru participarea angajaților la profitul companiilor, prin facilități fiscale menite să susțină performanța, productivitatea și competitivitatea economiei românești. Măsura urmărește crearea unui cadru fiscal favorabil pentru participarea angajaților la profit, ca instrument de stimulare a productivității muncii și consolidarea competitivității companiilor românești. Deputatul AUR Mohammad Murad, antreprenor și inițiator al proiectului, a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă mediul de afaceri din România și asupra nevoii urgente de măsuri concrete pentru susținerea antreprenorilor și a angajaților. „Mediul de afaceri se chinuie în fiecare zi. Mediul de afaceri în România, din zece persoane, șapte se gândesc să plece de aici. Trebuie să interveniți”, a declarat Mohammad Murad în plenul Camerei Deputaților. El a subliniat că experiența acumulată în mediul privat îi oferă o perspectivă directă asupra problemelor reale din economie. „Da, sunt om de afaceri, antreprenor, dar am trei calități pe care cred că puțini le au. Prima, am peste 3.000 de angajați și îmi asum în fiecare zi să răspund pentru tot ce au nevoie. A doua, plătesc peste 50 de milioane de euro taxe și impozite”, a afirmat deputatul AUR. Premieră în România Proiectul AUR introduce pentru prima dată în legislația fiscală din România posibilitatea acordării unor facilități fiscale pentru veniturile obținute de angajați din participarea la profitul companiei, în limita a 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent. Măsura urmărește stimularea performanței economice, creșterea productivității și consolidarea relației dintre angajați și angajatori. Totodată, inițiativa legislativă are ca obiectiv modernizarea relațiilor de muncă și crearea unor mecanisme economice care să contribuie la păstrarea forței de muncă în România și la creșterea competitivității companiilor românești pe piața europeană.
Dezvoltator imobiliar din Iași, vizat într-un dosar Antifraudă. Prejudiciu de peste 13 milioane lei
Inspectorii ANAF au identificat un prejudiciu de peste 13 milioane de lei în domeniul imobiliar, într-un caz în care un dezvoltator din Iași este acuzat să ar fi amânat înregistrarea veniturilor și ar fi evitat plata impozitului pe profit prin înregistrări contabile considerate nereale. „Ziarul de Iași” a aflat că în acest caz este vizat dezvoltatorul imobiliar Cristinel Daniel Niculiță. Omul de afaceri respinge acuzațiile și susține că este vorba despre o interpretare eronată a situației sale fiscale. Acesta va contesta măsurile în instanță. „Este un control al ANAF Suceava, prin Antifraudă. Consider că sunt acuzații fără bază legală, și vom contesta în instanță această decizie, pe care o considerăm un abuz. Noi avem în acest moment antecontracte, nu contracte finale. Inspectorii au tratat situația ca și cum firma ar fi realizat deja profit, deși, în opinia noastră, profitul apare abia la finalizarea contractelor. Este adevărat că există o cifră de afaceri mare, însă asta nu înseamnă automat că există și profit impozabil în acest moment. În următoarele luni, când vor fi încheiate contractele finale, atunci se vor face și diferențele contabile și fiscale aferente”, a declarat Daniel Niculiță. Potrivit ANAF, societatea verificată ar fi construit și vândut opt blocuri de apartamente, iar inspectorii susțin că a fost folosit „un mecanism repetitiv și constant de înregistrări contabile nereale”, prin care veniturile ar fi fost amânate nejustificat. Citește mai mult pe Ziarul de Iași
Gabriel Andronache, ANRE, la Gândul Energy Now: Prețurile negative din piața energiei, semnal de dezechilibru temporar, dar și de maturizare a pieței
Vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache, a afirmat, în cadrul conferinței Gândul Energy Now, eveniment din seria Europa Connect, că recentele prețuri negative din piața pentru ziua următoare (PZU) reflectă atât provocările actuale ale sistemului energetic, cât și adaptarea treptată a pieței și a legislației. Oficialul susține că operatorii trebuie să își optimizeze costurile și să identifice soluții alternative pentru echilibrarea pieței. Vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache, a explicat că piața de energie traversează în prezent o perioadă marcată de fluctuații semnificative, inclusiv apariția unor prețuri negative pe piața pentru ziua următoare (PZU), unele dintre acestea apropiate de niveluri record. „Am reușit să trecem prin problemele care sunt de actualitate în momentul de față, inclusiv ultimele evoluții ale prețului PZU din ultima perioadă și chiar din ziua de ieri, unde vedem prețuri negative, în pragul unor recorduri negative”, a declarat Andronache. Oficialul ANRE consideră că astfel de situații ar trebui să determine toți actorii din piața de energie — producători, traderi și operatori — să își eficientizeze activitatea și să își optimizeze costurile, într-un context în care profitabilitatea depinde direct de gestionarea acestora. „Criza a accelerat adaptarea pieței și schimbările legislative” Gabriel Andronache a subliniat că, în ciuda dificultăților din ultimii ani, sectorul energetic a înregistrat progrese importante, inclusiv în ceea ce privește adaptarea cadrului legislativ și dezvoltarea capacităților de producție. „Sperăm ca în viitor astfel de prețuri să fie gestionate prin soluții alternative de piață, iar fiecare dintre jucători să caute metode de optimizare a costurilor. Până la urmă, acestea sunt costuri pentru ei, iar pentru a obține profit este nevoie de eficiență”, a precizat vicepreședintele ANRE. Gabriel Andronache, vicepreședinte ANRE, la Gândul Energy Now El a adăugat că perioada de criză a forțat atât autoritățile, cât și mediul privat să se adapteze mai rapid, transformând dificultățile într-o oportunitate de modernizare a sectorului energetic. Creșterea capacităților instalate și evoluția pieței regionale Oficialul a mai arătat că analiza datelor privind capacitățile instalate în ultimii cinci ani indică o evoluție pozitivă a pieței energetice din România. Această dezvoltare contribuie la o funcționare mai eficientă a sistemului și la reducerea dezechilibrelor extreme, chiar dacă volatilitatea prețurilor rămâne prezentă. În acest context, Andronache a făcut referire și la diferențele față de alte piețe din regiune, menționând că anumite state, precum Ungaria, au înregistrat episoade și mai accentuate de prețuri negative pe piața energiei. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București și Bruxelles. RECOMANDAREA AUTORULUI: Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, la Gândul Energy Now: „Trebuie să accelerăm investițiile pe întreg lanțul” Sebastian Burduja la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a: „România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani” Cristian Bușoi la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a:”Mizele europene ale României sunt mai importante ca niciodată”
Austeritate la nunți. Strategiile prin care mirii reduc costurile și preferă să rămână pe zero
Tot mai mulţi miri renunță la fast, la liste lungi de invitați și la ideea de profit, iar organizarea ajunge, de cele mai multe ori, exclusiv pe umerii lor. Selena şi Codruţ au nunta programată anul acesta în luna mai, iar acum fac calculele. „A fost o sperietură, dar nu pot spune că a fost un șoc, pentru că ne așteptam la acest lucru. Nu a fost chiar atât de ușor. Toate au venit grămadă, trebuia și formație, trebuia și restaurantul să fie ok pentru noi. Neavând un număr foarte mare de persoane, multe restaurante nu ne acceptau”, a povestit Selena, viitoare mireasă. De la „profit” la obiectivul zero Dacă în trecut nunțile aduceau și profit, astăzi mulți se roagă să nu dea bani din buzunar la final de petrecere. „Mai bine ieșim pe zero. Nu poți să obligi omul care vine la nuntă să-ți dea ce nu are”, a mai spus Selena. Cei mai mulţi însă caută variante pentru produse cât mai ieftine. „Acum în februarie 2026 mergem în Turcia. Ne uităm de rochie, de verighete. A ajuns aurul din România să fie foarte scump față de cel din Turcia”, a adăugat viitoarea mireasă. „Mulți încearcă să economisească din bugetul total de nuntă și caută să-și realizeze singuri acasă invitațiile, mărturiile, iar unele mirese chiar au renunțat la buchetul clasic pe care mai nou îl fac singure acasă”, transmite Oana, pentru Observator. Sălile de evenimente, tot mai goale Şi sălile de evenimente se pregătesc pentru acest sezon. Dacă în anii trecuţi aveau zeci de nunţi, anul acesta abia dacă au programate 5 până la acest moment. „Se pare că trendul este de a face din ce în ce mai puține evenimente și mai mici. Chiar ieri m-a sunat cineva și mi-a zis că nu mai vor să facă în 2026 nunta din cauza creșterilor și toate cele ce se întâmplă în România și se muta în 2027”, a explicat Robert, manager sală de evenimente. Organizatorii spun că au cheltuieli lor sunt mai mari: utilități, chirii, salarii. „Într-adevăr, se fac compromisuri. Ajustăm volumul prăjiturilor, ajustăm volumul aranjamentelor florale. Putem alege DJ în loc de formație. Sunt mici şiretlicuri. Comparativ cu anul 2025, anul acesta avem creșteri de la 5% până la 10% în funcție de serviciul ale”, a subliniat Alina , organizator evenimente. În 2025 s-au înregistrat cu 10.000 de căsătorii mai puțin față de anii trecuți. Recomandarea autrorului: Calcul complet. Cât costă o nuntă în România, în 2025, în funcție de numărul invitaților, de locație și de muzică: DJ sau formație
Sony își majorează previziunile de profit pe fondul vânzărilor puternice de jocuri
Compania a atribuit creșterea vânzărilor mai mari ale consolei de jocuri PlayStation și unui impact mai mic decât se aștepta al tarifelor americane, potrivit France24. Pentru anul fiscal 2025-2026, Sony preconizează un profit net de 1,05 trilioane de yeni (6,8 miliarde de dolari), o creștere de opt procente față de previziunile anterioare. De asemenea, și-a majorat proiecția de profit operațional cu opt procente, până la 1,4 trilioane de yeni, și previziunile de vânzări cu trei procente, până la 12 trilioane de yeni. „Demon Slayer: K Filmul anime a devenit al doilea film cu cele mai mari încasări din Japonia și a ajuns în fruntea box office-ului când a fost lansat pe ecranele din SUA și Canada. Impactul tarifelor americane, mai mic decât previziunile Sony și-a redus previziunile privind impactul tarifelor americane la aproximativ 50 de miliarde de yeni, o reducere de 20 de miliarde de yeni față de estimarea anterioară din august. În prima jumătate a anului financiar curent, profitul net a crescut cu 13,7% față de anul precedent, ajungând la 570 de miliarde de yeni, a declarat Sony.imetsu No Yaiba – Infinity Castle: Part 1”, primul titlu dintr-o nouă trilogie bazată pe populara serie manga, a fost un succes imens.
Bolojan și Nazare se contrazic pe taxarea multinaționalelor
Gândul a scris încă din 25 iulie despre ideea prin care multinaționalele ar putea fi împiedicate să-și mai externalizeze profiturile. L-am întrebat atunci pe premierul Ilie Bolojan ce părere are. Răspunsul a venit: toate companiile, indiferent de capital, trebuie tratate la fel. O lună mai târziu, ministrul său de Finanțe, Alexandru Nazare, pare să fi găsit altă partitură. Și a intrat direct cu „ciocanul fiscal” în multinaționale, pe un ton mult mai răspicat decât cel al șefului său. Pe 11 iulie, Bolojan a fost întrebat de Gândul despre taxarea multinaționalelor. Vorbea ca despre o idee ce „trebuie documentată” alături de specialiști. Un fel de „să nu ne aruncăm cu capul înainte”. Mai mult, șeful Executivului punea în aceeași oală capitalul autohton cu cel străin. „O componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată, cu profesioniști. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de acționa împotriva unui grup de companii, ci de a ne asigura de echitate în condiții de piață” , spunea Bolojan la acea vreme. (detalii AICI) O lună mai târziu, Alexandru Nazare, subalternul pe linie de partid și Guvern al premierului, deja își lustruia muniția fiscală și anunța, pe 13 august, un nou proiect de lege care schimbă radical modul în care marile companii sunt taxate. În spatele ușilor Palatului Victoria, însă, planul nu este chiar atât de nou, ba chiar stătea la păstrare din 2023, într-un sertar bine păzit la Camera Deputaților. Nu se mai impozita cifra de afaceri, ci se ataca direct zona prin care profiturile pleacă spre alte jurisdicții, prin plăți către entități afiliate. O formulă „folosită și în SUA”, spune ministrul, care ar putea aduce la buget până la 2 miliarde de lei. „Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care, în fapt, îi previne creșterea economică și investițiile, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala își exportă profiturile”, anunța Nazare de la pupitrul Palatului Victoria. La cine se uită investitorii? La Bolojan sau la Nazare Deși, oficial, obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și stoparea externalizării profiturilor, ceea ce percep investitorii din afară prin acesată măsuri este altceva. Un Guvern în care premierul și ministrul de Finanțe au mesaje contradictorii la o lună distanță. Pentru investitori, semnalul nu este doar despre taxe, ci despre predictibilitate. Sau, mai precis, despre lipsa ei. Astăzi discuți calm despre tratament egal pentru toate companiile. Mâine lansezi un proiect care vizează direct multinaționalele. Iar când astfel de „corecții” apar peste noapte, companiile își fac calculele. Mai investim aici sau mutăm bugetele în altă parte? Proiectul, cu praful pe el în sertarele Parlamentului din 2023 Cine are senzația că această inițiativă e o revelație proaspătă, ar trebui să arunce o privire în sertarele prăfuite ale Parlamentului. În octombrie 2023, cinci liberali, printre care Nazare și Bogdan Huțucă, șeful Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, depuneau un proiect de lege aproape identic: eliminarea deductibilității pentru cheltuieli de management, consultanță și asistență plătite către firme afiliate din străinătate, plus amenzi usturătoare — 200% din valoarea dedusă. Senatul l-a adoptat în decembrie 2023. Apoi, proiectul a intrat în Camera Deputaților și nu a mai ieșit. Interesant este că președintele comisiei care ar fi trebuit să-l dezbată este chiar unul dintre inițiatori, Bogdan Huțucă. Poate proiectul aștepta vremuri mai prielnice. Sau poate doar praful potrivit. Vezi expunerea de motive – AICI Florin Roman, „dizidentul fiscal” din PNL Proiectul îl are ca semnatar la inițiatori și pe liberalul Florin Roman. De altfel, Roman este singurul liberal care a ieșit din rândurile partidului și a propus două amendamente la primul pachet fiscal asumat de Ilie Bolojan în plenul reunit al Parlamentului. Unul dintre amendamente prevede exact ceea ce se stipulează în proiectul de lege aflat de la finalul lui 2023 în sertarele Camerei Deputaților, adică faptul că toate cheltuielile cu serviciile prestate de persoane afiliate nerezidente, considerate tranzacții artificiale, să devină nedeductibile fiscal și sancționate cu o amendă de 200% din suma dedusă. Doar că amendamentul lui Roman a fost respins și nu a fost introdus în forma finală a primului pachet fiscal. O altă bâlbă. Respingi acest amendament ca, peste o lună, să depui aproape același lucru sub altă formă? Noua formulă propusă de Guvern în pachetul 2 fiscal Guvernul a decis, joi seara, să deschidă sezonul de vânătoare fiscală pentru multinaționale, lansând în consultare publică un nou proiect de lege care promite să înlocuiască actualul impozit pe cifra de afaceri cu o formulă „mai inteligentă” și, după cum spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, „folosită și în SUA”. Formula propusă de ministrul Nazare acordă companiilor posibilitatea unor „cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, a precizat ministrul Nazare. Tot ce trece peste se impozitează. Categoriile vizate sunt: drepturi de proprietate intelectuală; management; consultanță; dobânzi. Expunerea de motive a proiectului spune că obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale. Logica este următoarea: dacă marile companii nu mai pot „externaliza” profiturile prin facturi grase pentru consultanță și licențe către firme-soră din alte țări, atunci banii rămân impozitabili în România. Dacă acest proiect va fi adoptat, Guvernul ar putea renunța la impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro, măsură care, după cum subliniază inițiatorii, „nu se mai regăsește în nicio țară din Uniunea Europeană”. Rămâne însă întrebarea. Pe cine să mai creadă și la cine să se uite investitorii? Pe premierul Bolojan sau pe ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare? Foto colaj/video: Mediafax + Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
BMW își menține poziția financiar pentru 2025, în ciuda tarifelor impuse de Trump
BMW a transmis joi că își păstrează obiectivele financiare pentru 2025, estimând un profit înainte de taxe comparabil cu cel din 2024, de aproximativ 11 miliarde de euro, în ciuda scăderii de 32% a câștigurilor din al doilea trimestru și a noilor tarife impuse de Statele Unite. „Amprenta noastră industrială în SUA ne ajută să limităm efectele tarifelor”, a declarat directorul financiar Walter Mertl. „Suntem pe drumul cel bun pentru a ne atinge obiectivele anuale, grație unui control financiar riguros și al unor previziuni bine fundamentate.” BMW estimează că noile tarife vor reduce cu aproximativ 1,25 puncte procentuale marja de profit a diviziei auto în 2025, după un impact de 1,5 puncte procentuale în prima jumătate a anului. În trimestrul al doilea, profitul înainte de taxe a scăzut la 2,6 miliarde de euro, influențat de efectele valutare negative și de scăderea vânzărilor din China, unde livrările au coborât cu 15,5% în prima jumătate a anului. Totuși, marja EBIT a diviziei auto s-a situat la 5,4%, ușor sub estimarea de 5,5% a analiștilor, dar în intervalul țintă stabilit de companie pentru 2025 este între 5,0% și 7,0%.
Ilie Bolojan, despre măsurile pentru multinaționale: O componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer
Ilie Bolojan, premierul României, a susținut vineri o conferință de presă în care a prezentat noile măsuri pe care Guvernul le are în plan pentru perioada următoare. Întrebat dacă în pachetul doi sau în pachetul trei se vor regăsi măsuri referitoare la multinaționale, premierul a precizat că „o componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată, cu profesioniști”. „În mod evident, toate companiile care lucrează în România trebuie să achite taxe statului român, de unde fac profituri importante. Și trebuie să ne asigurăm de asta. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de acționa împotriva unui grup de companii, ci de a ne asigura de echitate în condiții de piață”, a mai adăugat premierul. Proiect privind multinaționalele, rămas blocat în Parlament În anul 2023, un proiect de lege depus în Parlament de PNL prevedea că printre cheltuielile care nu sunt deductibile se numără cele cu „serviciile de management, consultanță, asistență sau alte servicii, prestate de o persoană afiliată nerezidentă în România”. Proiectul a trecut de Senat, la două luni după depunerea sa, acolo unde s-a adăugat și prevederea că deducerea acestui tip de cheltuieli, „pe baza unor tranzacții calificate ca fiind artificiale (…), reprezintă contravenție și se sancționează cu o amendă egală cu 200% din valoarea cheltuielii deduse”. „Am depus un proiect de lege care să interzică clar externalizarea profitului pentru multinaționale, în baza unor cheltuieli de consultanta deductibile. Această problemă a rămas în continuare nereglementată, iar unii se fac că plouă când firme puternice din sectorul bancar, petrolier, pharma sau mari retaileri înregistrează profit ZERO și pierderi”, spunea liberalul Florin Roman, unul dintre inițiatori, în 2023. Surse politice spun că acest proiect ar fi putut reprezenta o alternativă pentru impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), impozit pentru care USR a inițiat un proiect de lege de eliminare a sa. Inițiativa este înregistrată momentan la Senat. „lmpozitul minim pe cifra de afaceri, introdus prin Legea nr. 296/2023 şi aplicabil începând cu 1 ianuarie 2024, a reprezentat una dintre cele mai radicale modificări ale regimului fiscal din România în ultimele decenii. La nivel declarativ a fostjustificat drept o măsură prin care se doreşte combaterea «optimizării fiscale» prin aşa-zisa practică a preţurilor de transfer. (…) Cu toate acestea, în realitate, lMCA se dovedeşte că afectează foarte grav nu doar acest tip de companii, ci şi companiile productive care nu se angajează în astfel de practici, inclusiv companii care înregistrează pierderi reale şi documentate contabil în mod corect”, se arată în expunerea de motive a proiectului. „Cu cât avem reguli mai clare în economie, cu atât este mai bine” Proiectul a rămas blocat, însă, la Camera Deputaților, iar premierul Ilie Bolojan a fost întrebat dacă o astfel de prevedere ar putea să existe următoarele pachete fiscale. Acesta a precizat că „în măsura în care se vor face propuneri documentate, nu văd de ce nu le-am susține”. „Cu cât avem reguli mai clare în economie, care nu permit optimizări fiscale sau fuga de plata impozitelor, cu atât este mai bine. (…) Să știți că au fost cazuri în anii trecuți în care unii parlamentari au inițiat un proiect de lege într-un mandat când erau în opoziție și după ceva timp au ajuns la guvernare și au trebuit să voteze împotriva propuneri lor. Sper să nu ajung în această situație niciodată și dacă particip la un proiect să știu că îl votez în oricare din situații”, a mai declarat premierul Ilie Bolojan. AUTORUL RECOMANDĂ: PACHETUL 2 de măsuri fiscale / Premierul Bolojan: Ţine de reforma societăţilor comerciale în care acţionar important este statul Ilie Bolojan: Parlamentul poate funcționa foarte bine cu 300 de PARLAMENTARI Ilie Bolojan: Înainte de a majora TAXELE ar fi bine să le încasăm pe cele stabilite. Pentru a combate munca la negru trebuie să facem controale
Profitul BNR pe 2024, cu 58% mai mare decât în anul precedent
Banca Națională a României a înregistrat în 2024 un profit de peste 3,842 miliarde lei, cu 58% (+1,414 miliarde lei) mai mare față de cel din anul anterior (2,428 miliarde lei), conform raportului anual al băncii centrale, publicat luni, 23 iunie. Cheltuielile de funcționare au fost, anul trecut, cu circa 13% sub nivelul bugetat, iar ponderea lor în cheltuielile totale operaționale s-a redus la 8% în 2024, de la 11% în 2023. Profit de 5,6 miliarde lei Potrivit sursei citate, rezultatul operațional al BNR (excluzând cheltuielile cu diferențele nefavorabile din reevaluarea unor dețineri în valută, respectiv veniturile nete din reevaluarea construcțiilor și terenurilor) a înregistrat o valoare semnificativă, și anume un profit operațional în sumă de 5,647 miliarde lei. „Rezultatul financiar realizat la 31 decembrie 2024 a consemnat o evoluție semnificativ favorabilă față de anul anterior. Astfel, în 2024, BNR a înregistrat profit în sumă de 3.842.740.000 lei, cu 58% (+1.414.087.000 lei) mai mare față de cel înregistrat în anul anterior (2.428.653.000 lei). Se remarcă, în principal, următoarele evoluții: obținerea unui profit operațional în sumă de 5.646.954.000 lei, cu 16% (+798.533.000 lei) peste profitul operațional al anului anterior (4.848.421.000 lei); înregistrarea de cheltuieli cu diferențele nefavorabile din reevaluarea la valoarea de piață a titlurilor denominate în valută în sumă de 259.774.000 lei, cu 0,3% (-690.000 lei) mai puțin decât nivelul cheltuielilor similare consemnat la 31 decembrie 2023 (260.464.000 lei); înregistrarea de cheltuieli cu diferențele nefavorabile din reevaluarea activelor nete în valută în sumă de 1.548.606.000 lei, cu 28% (-610.698.000 lei) decât nivelul cheltuielilor similare consemnat la 31 decembrie 2023 (2.159.304.000 lei); înregistrarea de venituri nete din reevaluarea construcțiilor și terenurilor la 31 decembrie 2024 în sumă de 4.166.000 lei (2023: zero)”, se explică în raport. Raportul mai semnalează că excedentul de lichiditate de pe piața monetară a continuat să crească în prima parte a anului 2024, dar s-a restrâns ulterior, mai accentuat în trimestrul IV, și a fost drenat pe mai departe de banca centrală prin intermediul facilității de depozit. Această evoluție a condus la înregistrarea de cheltuieli semnificative cu dobânzile plătite. Ce venituri a înregistrat BNR În plus, s-au înregistrat venituri din cupon aferente titlurilor de stat în lei achiziționate de BNR – în principal în anul 2020 – în vederea consolidării lichidității structurale din sistemul bancar pentru a contribui la finanțarea în bune condiții a economiei reale și a sectorului public. Veniturile menționate au fost mai mici decât cheltuielile cu dobânzile plătite în cadrul operațiunilor de politică monetară (pentru rezervele minime obligatorii în lei și facilitatea de depozit), înregistrându-se un rezultat net aferent operațiunilor de politică monetară pentru anul 2024 însemnând pierdere în sumă de 2,533 miliarde mii lei. „Aceasta reflectă costurile urmăririi obiectivului fundamental stabilit de lege privind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor”, precizează BNR. Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Acțiunile Wizz Air s-au prăbușit la bursă. Profitul este în scădere cu 41,5% față de anul precedent
Scăderea profiturilor, deși prețurile la combustibil sunt la cele mai scăzute niveluri din ultimii ani, a făcut ca acțiunile Wizz Air să se prăbușească la bursă (-28%). Wizz Air a explicat rezultatele prin faptul că multe aeronave Airbus A320/A321neo au fost imobilizate la sol din cauza problemelor la motor. Datele pentru exercițiul financiar încheiat la 31 martie arată că profitul net a fost de 213,9 milioane de euro, în scădere cu 41,5% față de anul precedent (aprilie 2023-martie 2024) din cauza creșterii costurilor și a limitărilor operaționale rezultate din imobilizarea la sol a 42 de aeronave. Potrivit Wizz Air, cheltuielile pentru întreținere, materiale și reparații au crescut cu aproape 16%. Guvernul Ungariei împrumută Wizz Air Cifra profitului este mai mare decât așteptările pieței (163 de milioane, conform consensului general), dar explicația se află în paginile bilanțului. Această depășire s-a produs pur și simplu pentru că firma a beneficiat de un credit fiscal (194,2 milioane de euro) mai mare decât cel din 2024 (24,8 milioane de euro). Profitul înainte de impozitare pentru exercițiul financiar 2025 a fost de doar 19,7 milioane de euro, față de 341,1 milioane în anul precedent: prăbușirea fiind de 94,2%. Cazul motoarelor Wizz Air punctează că problemele cu motoarele Pratt & Whitney — instalate pe Airbus A320neo și A321neo — au obstrucționat planurile de creștere. După cum se știe, în 2023, producătorul Rtx a inițiat rechemarea pentru inspecția motoarelor sale din cauza îngrijorărilor legate de contaminanții prezenți în metalul pulverizat utilizat pentru producerea turboelicelor. Wizz Air a fost compania cea mai afectată din Europa — iar pentru perioada 2025-2026 situația nu ar trebui să se îmbunătățească cu mult, având în vedere cele 34 de aeronave imobilizate la sol până la 30 septembrie. CITEȘTE ȘI: Au fost ÎNTÂRZIERI record pe aeroporturi, vara trecută, iar specialiștii avertizează că anul acesta va fi și mai rău. Care sunt principalele motive Wizz Air ANUNȚĂ restricții. Suma maximă pe care o pot cheltui pasagerii la bord per zbor Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele