Începe săptămâna de foc pentru Luca Niculescu. Premierul desemnat vrea să depună joi programul de guvernare și lista de miniștri la Parlament. Ce condiții pun partidele
Luca Niculescu, prim-ministrul desemnat de președintele Nicușor Dan pentru a forma următorul Guvern cu puteri depline, a intrat pe ultima sută de metri a negocierilor cu liderii partidelor parlamentare pentru obținerea celor minimum 233 de voturi necesare care îi vor permite să șe așeze în fruntea noului Executiv. Fostul ambasador al României la Paris a declarat că intenționează să depună joi, 15 octombrie, la Parlament, programul de guvernare și lista de miniștri. Cu alte cuvinte, în ultima zi din cele 10 pe care, conform Constituției, le are la dispoziție pentru a cere oficial votul de încredere. Până în acest moment, lucrurile sunt clare doar în privința AUR, partidul condus de George Simion, care a contestat numirea lui Luca Niculescu și pe care premierul desemnat l-a exclus complet de la masa de negociere. Loading … Ce condiții au pus partidele parlamentare pentru a vota Guvernul condus de Luca Niculescu Cu excepția AUR, al doilea cel mai mare partid din România după numărul deputaților și senatorilor din actuala legislatură, liderii celorlalte formațiuni politice din Parlament nu au prezentat o poziție concretă față de votul de învestitură al Guvernului Niculescu. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, în urma întâlnirii oficiale cu Luca Niculescu, care a avut loc joi, 8 octombrie, că social-democrații au simțit un „dialog constructiv” cu premierul desemnat, însă că o eventuală susținere la votul de învestitură depinde, în primul rând, de includerea propunerilor specifice pe care partidul le-a făcut pentru programul de guvernare. În aceeași zi, fostul ambasador al României la Paris s-a întâlnit și cu reprezentanții PNL, conduși de Ilie Bolojan. La finalul întâlnirii, premierul demis a precizat că liberalii sunt dispuși să voteze Executivul condus de Luca Niculescu, însă că vor trece în opoziție, în cazul în care PSD va face parte din următorul Guvern cu puteri depline. De asemenea, joi, 8 octombrie, premierul desemnat a avut o întâlnire și cu reprezentanții UDMR. La finalul discuțiilor, a venit o nouă confirmare de „disponibilitate” cu privire la votul noului Executiv, chiar dacă partidul condus de Kelemen Hunor exclude, la rândul său, o eventuală participare în Guvern. Premierul desemnat Luca Niculescu | Sursa foto: Mediafax Luca Niculescu începe o nouă rundă de negocieri cu partidele parlamentare / Social-democrații se reunesc în ședință la sediul central În prima zi a săptămânii, Luca Niculescu are programate patru sesiuni de negocieri cu reprezentanții grupurilor parlamentare. Primii pe agenda zilei de luni, 12 octombrie, sunt cei din USR, care îl vor aștepta pe premierul desemnat la sediul partidului, de la ora 12:00. Până acum, partidul condus de Dominic Fritz a anunțat că susține scenariul alegerilor anticipate. Ulterior, fostul ambasador se va deplasa la Palatul Parlamentului, acolo unde are programte discuții cu reprezentanții minorităților naționale, la ora 14:00, urmate de consultări cu reprezentanții PACE, la ora 16:00, respectiv cu cei ai grupului UPR, la ora 17:00. De asemenea, în aceeași zi, de la ora 10:30, Biroul Permanent Național al Partidului Social Democrat se va reuni în ședință la sediul din Șoseaua Kiseleff. Premierul desemnat Luca Niculescu și președintele Nicușor Dan | Sursa foto: Facebook „Pachetul de măsuri va fi orientat spre relansarea economică” / „Vom relua discuțiile pentru adoptarea noii legi a salarizării unitare” Luca Niculescu a afirmat, în repetate rânduri, că ia în calcul mai multe formule de guvernare. Este vorba fie de un Guvern tehnocrat, unul mixt, politic-tehnocrat, sau unul strict politic. Totodată, premierul desemnat a subliniat că își dorește o susținere parlamentară solidă, nu una bazată pe presupuneri. Premierul desemnat Luca Niculescu | Sursa foto: Facebook „Lucrăm intens la definitivarea programului de guvernare, iar pachetul de măsuri va fi orientat spre relansarea economică, protejarea puterii de cumpărare și susținerea celor care au fost cel mai mult afectați de creșterea prețurilor și de ajustarea fiscal-bugetară. În privința pensiilor, ne propunem să identificăm soluții pentru creșterea veniturilor, cu prioritate pentru pensionarii cu pensii mici, care resimt cel mai puternic efectele inflației și ale costului vieții. Ne dorim ca efortul de consolidare fiscală să fie însoțit de măsuri de solidaritate și sprijin pentru cei care au cea mai mare nevoie. În ceea ce privește salarizarea, vom relua discuțiile pentru adoptarea noii legi a salarizării unitare, astfel încât să construim un sistem mai echitabil și predictibil, cu un calendar de aplicare adaptat posibilităților bugetare. Toate aceste măsuri vor fi construite prin dialog transparent cu sindicatele, patronatele și partenerii politici, având în vedere atât nevoia de a proteja veniturile românilor, cât și responsabilitatea de a continua reducerea deficitului și de a asigura stabilitatea financiară a țării”, a scris Luca Niculescu în cea mai recentă postare publicată pe pagina personală de Facebook.
Siegfried Mureșan, mesaj pentru Sorin Grindeanu înaintea votului pentru Guvern: Dacă PSD votează împotrivă, o face strict pe criterii subiective
Premierul desemnat, Siegfried Mureșan, anunță că l-a contactat din nou, luni dimineață, pe președintele PSD, Sorin Grindeanu, căruia i-a transmis un document prin care susține că o parte dintre propunerile social-democraților au fost incluse în programul său de guvernare. Mureșan afirmă că, în aceste condiții, PSD ar avea ”criterii obiective” pentru a susține noul Guvern, în timp ce un vot împotrivă ar fi, în interpretarea sa, unul ”strict pe criterii subiective”. Premierul desemnat susține că includerea unor propuneri ale PSD în program reprezintă un argument pentru susținerea viitorului Guvern. ”L-am contactat din nou în această dimineață pe președintele PSD, Sorin Grindeanu. I-am transmis documentul de mai jos, care evidențiază clar cum programul nostru de guvernare cuprinde și propuneri ale Partidului Social Democrat. Documentul arată că, dacă PSD va vota Guvernul, îl va vota pe criterii obiective. Dacă va vota împotrivă, o va face strict pe criterii subiective. Sunt oricând dispus să discutăm despre programul de guvernare, despre formarea Guvernului și rezolvarea crizei politice din România”, a transmis Mureșan. Ce conține documentul pe care premierul desemnat i l-a trimis lui Sorin Grindeanu Documentul publicat de Mureșan grupează în zece capitole măsurile despre care acesta susține că se regăsesc atât în propunerile PSD, cât și în programul Cabinetului său. Iată ce conține documentul pe care premierul desemnat susține că i l-a trimis lui Sorin Grindeanu. Mai mult decât atât, Siegfrid Mureșan scrie că sunt propuneri PSD care se regăsesc în Programul de Guvernare Mureșan. ”1. Energie și resurse Programul nostru propune ceea ce solicită și PSD: capacități noi, rețele, stocare, interconectări, echipamente energetice produse în România și sprijin pe factură pentru consumatorii vulnerabili. Mergem mai departe cu: • proiecte concrete: Mintia, Iernut, Tarnița-Lăpuștești, Unitățile 1, 3 și 4 de la Cernavodă; • prima concesiune pentru eolian offshore în Marea Neagră; • sprijin public plătit doar pentru capacitatea pusă efectiv în funcțiune; • cadru stabil pentru prosumatori; • calendar de închidere a cărbunelui corelat cu înlocuitorii; • piață cu contracte pe termen lung, fără plafonări generalizate de preț. 2. Securitate, apărare și industria de profil Programul nostru propune ce cere și PSD: SAFE (16,68 mld. euro) folosit ca achiziție care aduce producție și furnizori în România, industrie de apărare legată de nevoile Armatei, software național pentru drone și un mecanism contra dezinformării. Mergem mai departe cu: • cheltuieli de apărare care cresc gradual spre 5% din PIB, legate de capabilități; • modernizarea bazelor Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și Cincu; • hubul F-16 de la Fetești; • hubul european de securitate maritimă operațional la Constanța în 2027; • capabilități anti-drone pentru Garda de Coastă; • pregătirea din timp a integrității alegerilor din 2028. 3. Reindustrializare și finanțare pentru dezvoltare Programul nostru propune ce cere și PSD: Banca de Investiții și Dezvoltare ca instrument central, ajutoare de stat concentrate pe ecosisteme strategice și evaluate public, PPP-uri fără mutarea datoriei în afara bilanțului. Mergem mai departe cu: • o singură structură pentru toate ajutoarele de stat; • recuperarea integrală a banilor dacă firma nu își ține angajamentele; • programul „Campioni regionali” prin sprijin acordat de Exim Bank; • eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027; • amortizare accelerată pentru investiții; • regula „o obligație nouă, două eliminate”; • statut de piață emergentă pentru bursă și o piață de creștere pentru IMM-uri. 4. Colectare corectă și disciplină bugetară Programul nostru propune ce cere și PSD: analiza de risc integrată în ANAF, control pe marea evaziune, reducerea decalajului de TVA și regula că nicio cheltuială permanentă nu se face fără sursă. Mergem mai departe cu: • ținte ferme de deficit: 6% din PIB în 2026, sub 3% în 2030; • bugetul pe 2027 adoptat până la 31 decembrie; • reunificarea ANAF cu Vama; • bonus–malus pentru conducerea ANAF; • declarații precompletate; • statul care își plătește datoriile la timp; • „dividendul reformei”: jumătate din economii se întorc prin reducerea taxării muncii. Noul Guvern vrea cu 13% mai puțini parlamentari 5. Reforma statului și servicii publice Programul nostru propune ce cere și PSD: comasarea instituțiilor, un punct digital unic, principiul că statul nu cere de două ori aceeași informație și evaluarea după rezultate. Mergem mai departe cu: • 13% mai puțini parlamentari; • maximum trei secretari de stat pe minister; • fiecare companie de stat încadrată în 12 luni într-un regim clar (dezvoltare, listare, privatizare, închidere); • rating public de la A la E pentru companiile de stat; • ieșire din portofoliu după trei ani de pierderi; • 5 milioane de români cu identitate digitală până în 2028; • reforma Bucureștiului și a zonelor metropolitane. 6. Muncă, venituri, coeziune și demografie Programul nostru propune ce cere și PSD: creșe, sprijin pentru familii, locuințe accesibile pentru tineri, recalificare legată de locuri de muncă reale și un program complet pentru diaspora. Mergem mai departe cu: • „Contul Viitorului” pentru fiecare copil; • păstrarea indemnizației pentru creșterea copilului la revenirea la muncă; • subvenția de 2.250 lei/lună pentru angajarea tinerilor NEETs; • eliminarea supraimpozitării part-time-ului pentru părinți și pentru personalul din sănătate și educație; • contracte de muncă flexibile; • o nouă lege a locuințelor sociale; • ghișeu unic pentru românii care se întorc acasă. 7. Educație, sănătate și cercetare Programul nostru propune ce cere și PSD: combaterea abandonului școlar, învățământ dual, finanțare pentru cercetare, medicina de familie ca pilon al prevenției și management profesionist în spitale. Mergem mai departe cu: • ținte de 6% din PIB pentru educație și 1% pentru cercetare; • primă de performanță de 10–20% pentru profesori; • noul bacalaureat din 2030; • 2.000 de paturi noi de îngrijiri paliative până în 2028; • centre pentru AVC și infarct în toate regiunile; • trasee integrate pentru pacienții oncologici; • acces mai rapid la terapiile inovatoare. 8. Agricultură, irigații și dezvoltare rurală Programul nostru propune ce cere și PSD: irigații și rezerve de apă, sprijin pentru procesare și cooperative, trasabilitate prin programul „100% RO” și evidența animalelor, apărarea plăților directe în viitorul buget european. Mergem mai departe cu: • mecanism de compensare a
Siegfried Mureșan anunță când va fi votat noul său Guvern
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a declarat joi, 24 septembrie, că își propune ca, la începutul săptămânii viitoare, miniștrii din Guvernul pe care îl va conduce să fie audiați în Parlament, iar, la scurt timp după, să aibă loc și votul de învestitură. Europarlamentarul a explicat, la Radio România Actualități, că programul de guvernare – din care a publicat deja primele „linii directoare” – este aproape gata și că lista oficială a miniștrilor va fi finalizată în următoarele zile. Loading … „În prima parte a săptămânii viitoare, vom avea votul în plenul Parlamentului” / „Vom lucra și la echipa de miniștri” „Vom merge la începutul săptămânii la audieri, după care vom avea în prima parte a săptămânii viitoare votul în plenul Parlamentului. Eu ştiu ce am de făcut din prima zi în care am fost desemnat. Am confirmat parteneriatul nostru, al Partidului Naţional Liberal, cu celelalte două partide partenere, cu USR-ul şi UDMR-ul, avem un plan comun, care cred că este un plan bun. Am început munca la programul de guvernare, el este aproape gata. Ieri deja am publicat primele linii directoare, pentru ca oamenii să ştie în ce direcţie vom merge şi care sunt priorităţile noastre pentru România. Vom lucra şi la echipa de miniştri în următoarele zile”, a explicat Siegfried Mureșan. Sursa foto: Mediafax „Voi solicita Parlamentului să nu avem audieri pe repede înainte, ci de cel puțin 60 de minute cu fiecare ministru” „Obiectivul meu este ca la începutul săptămânii viitoare, miniştrii pe care îi propun să fie audiaţi în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Voi solicita Parlamentului să nu avem audieri pe repede înainte, de 30 de minute, ci de cel puţin 60 de minute, pentru ca fiecare ministru să îşi poată prezenta în detaliu portofoliul şi ideile pe care le are în domeniul său şi pentru ca fiecare parlamentar, indiferent dacă vine de la unul din partidele care susţin Guvernul sau dacă vine de la unul dintre partidele din opoziţie, să poată adresa întrebări miniştrilor, să poată discuta cu miniştrii”, a mai precizat europarlamentarul.
Siegfried Mureșan, declarație controversată despre Ilie Bolojan
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a făcut vineri, 25 septembrie, o declarație controversată despre Ilie Bolojan, premierul demis în urmă cu aproape cinci luni. Cu o zi înainte de depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri la Parlament, liberalul a lăudat activitatea șefului din fostul Guvern cu puteri depline și a precizat că „este convins” că acesta „va mai face multe lucruri bune pentru România, indiferent de poziția pe care o ocupă în stat”. Declarația a apărut cu doar câteva ore înainte ca europarlamentarul să prezinte lista finală a celor 16 miniștri care vor face parte din Executivul său – dacă acesta va primi votul de învestitură – listă pe care nu se regăsește și numele lui Bolojan. Totuși, mai multe surse politice au susținut că liderul PNL ar fi fost propus pentru a fi unul dintre cei trei vicepremieri, lucru care, în cele din urmă, nu s-a întâmplat. Loading … „Nu vor mai fi vicepremieri care să nu facă nimic, care să ia doar ordine” / „Apreciez lucrurile bune pe care domnul Bolojan le-a făcut în România” În cazul în care Guvernul Mureșan va primi cele minimum 233 de voturi necesare pentru a fi învestit de Parlament, noul Executiv al României va avea în componență trei vicepremieri, câte unul din partea fiecărui partid al coaliției. Este vorba de Mircea Abrudean (PNL), care va fi și ministru al Afacerilor Interne, de Radu Miruță (USR), căruia îi revine și Ministerul Apărării Naționale, și de Tanczos Barna (UDMR), care va ocupa și funcția de minsitru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. „Nu vor mai fi vicepremieri care să nu facă nimic, care să ia doar ordine de la partide. Fiecare vicepremier va conduce un minister și va avea de lucru. Am spus că nu confirm și nu infirm (n.r. – dacă Ilie Bolojan va fi vicepremier în Guvernul meu). Despre domnul Bolojan vă pot spune că apreciez mult lucrurile bune pe care le-a făcut în România în ultimii ani. Le vedem cu toții, la Oradea, la Bihor și le-am văzut în Guvernul României. Sunt convins că va mai face multe lucruri bune pentru România în următorii ani, indiferent de poziția pe care o ocupă în statul român”, a declarat Siegfried Mureșan cu câteva ore înainte de a prezenta lista finală a miniștrilor. Siegfried Mureșan și Ilie Bolojan | Sursa foto: Facebook Mureșan îl laudă pe Bolojan, dar critică „numărul mare” de vicepremieri din Guvernele precedente / Guvernul Bolojan a pornit la drum cu cinci Siegfried Mureșan afirmă că, în Executivul său, nu vor mai fi vicepremieri care „să nu facă nimic și care să ia doar ordine de la partide”. Liberalul mai spune că numărul acestora a fost redus la trei și că toți „vor avea de lucru”. Declarația apare în contextul în care Guvernul condus de același Ilie Bolojan căruia europarlamentarul îi recunoaște meritele a pornit la drum cu nu mai puțin de cinci vicepremieri. În total au fost șapte persoane care au ocupat funcția de vicepremier, într-o anumită perioadă de timp. Patru dintre acestea încă au statutul de viceprim-ministru interimar. Cătălin Predoiu (PNL): 23 iunie 2025 – prezent Tanczos Barna (UDMR): 23 iunie 2025 – prezent Oana Gheorghiu (PNL): 30 octombrie 2025 – prezent Radu Miruță (USR): 23 decembrie 2025 – prezent Marian Neacșu (PSD): 23 iunie 2025 – 25 aprilie 2026 Ionuț Moșteanu (USR): 23 iunie 2025 – 28 noiembrie 2025 Dragoș Anastasiu (independent): 23 iunie 2025 – 27 iulie 2025 Ilie Bolojan și Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax Înainte ca premierul desemnat să prezinte lista oficială a celor 16 miniștri care vor face parte din Guvernul său, mai multe surse politice susțineau că numele lui Ilie Bolojan se regăsește în categoria viceprim-miniștrilor. Totuși, în ciuda zvonurilor, liderul liberalilor nu este inclus în Cabinetul lui Siegfried Mureșan și nu va ocupa nicio funcție de conducere în noul Executiv. Pe de altă parte, europarlamentarul a afirmat, în repetate rânduri, că își dorește să continue „reformele începute de Ilie Bolojan” – aspect care reiese și din programul său de guvernare. Mai nou, Mureșan spune că premierul demis „va mai face multe lucruri bune pentru România, indiferent de poziția pe care o va ocupa în stat”. La momentul actual, în afară de funcția de prim-ministru interimar, Bolojan mai este președinte al Partidului Național Liberal și senator de Bihor. Ilie Bolojan și Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax Mureșan, pregătit să ducă mai departe moștenirea lui Bolojan / „Să nu confundăm oprirea risipei cu austeritatea” „Să nu confundăm oprirea risipei cu austeritatea. În ultimii ani, termenul de „austeritate” a fost folosit prea des de politicienii care vor să continue risipa banului public. De fiecare dată când cineva încearcă să pună ordine în finanțele țării, să reducă cheltuielile inutile sau să facă statul mai eficient, este acuzat imediat de politicienii populiști de „austeritate”. Vom continua să punem ordine în finanțele publice, să reducem risipa și să cerem performanță acolo unde statul cheltuiește banii oamenilor. Asta nu înseamnă austeritate. Înseamnă responsabilitate față de banii oamenilor. Vreau ca banii publici să ajungă la oameni, nu să fie risipiți”, este unul dintre mesajele transmise de Siegfried Mureșan cu privire la activitatea premierului demis. Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax Miniștrii propuși vor fi audiați luni și marți în comisiile din Parlament. Votul în plen va avea loc miercuri Candidații propuși de premierul desemnat Siegfried Mureșan pentru viitorul Guvern vor fi audiați luni, 28 septembrie, și marți, 29 septembrie, în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților și Senatului. Audierile încep luni, la ora 12:00, iar votul de învestitură pentru Cabinetul Mureșan este programat miercuri, 30 septembrie, de la ora 13:00. Programul complet, cu intervalul orar alocat fiecărui ministru propus, poate fi consultat AICI.
Mureșan își contrazice propriul program: Nu curge lapte și miere
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a recunoscut joi, 24 septembrie, că, în următorii doi ani, românii nu se vor bucura de „lapte și miere”, așa cum speră după criza politică și recesiunea economică. Declarațiile făcute de europarlamentarul PNL la Radio România Actualități au venit la mai puțin de 24 de ore de când acesta a publicat „liniile directoare” ale programului de guvernare pe care îl propune. Printre ideile promovate, se numără creșterea pensiilor și a salariilor, sprijinirea copiilor din medii defavorizate cu burse speciale, scăderea facturilor la energie sau scăderea TVA-ului. Totuși, din draftul prezentat, lipsea informația esențială: prin ce mecanisme va fi scăzut deficitul bugetar și de unde va face Guvernul rost de banii promiși românilor. Loading … „În vremuri bune, economisești ca să fii cu cămara plină atunci când apare o criză, să poți sprijini oamenii” Întrebat dacă va putea face rost „de mai mulți bani”, în contextul în care economia României a ajuns în recesiune la finalul anului 2025, europarlamentarul PNL a explicat că, în perioada în care fotoliul de prim-ministru era ocupat de Marcel Ciolacu, Executivul a cheltuit mai mult decât își permitea, motiv pentru care „cămara” nu a fost aprovizionată suficient pentru „o eventuală criză”. „Trebuie să spunem oamenilor adevărul. În 2024, România a avut 9,3% deficit. Mai mare decât orice alt stat membru al Uniunii Europene. Fără să avem o criză externă, o pandemie sau o criză globală. România a fost într-o situație extrem de vulnerabilă. Știința economică spune foarte clar: în vremuri bune, economisești, pentru ca, atunci când apare o criză, să fii cu cămara plină și să poți ajuta. Să poți sprijini oamenii, economia, așa cum s-a întâmplat și în pandemie, într-o bună măsură”, a explicat Siegfried Mureșan la Radio România Actualități. Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax „Prin comportamentul responsabil al Guvernului condus de premierul Bolojan, am reușit stabilizarea situației” „Din păcate, noi, în anii buni, fără criză, 2023-2024, am cheltuit prea mult. Au fost greșeli făcute atunci, inclusiv de către partidul meu. Noi ne asumăm aceste greșeli, acum, sub conducerea lui Ilie Bolojan. România a fost într-o situație foarte fragilă, riscam blocarea fondurilor europene, fiindcă aveam un deficit prea mare. Prin comportamentul responsabil al Guvernului condus de premierul Bolojan, am reușit stabilizarea situației. Fondurile europene au continuat să vină, deficitul a scăzut de la 9% la 3%, într-un an și jumătate, inflația a scăzut, în ultimele două luni, de la 10% la 6%. În ciuda faptului că au fost crize externe, precum războiul din Iran, situația este mai stabilă, dar nu va curge lapte și miere în România, în următorii doi ani, indiferent cine va fi la guvernare. Trebuie să spunem oamenilor adevărul. Eu promit că nu vom avea creșteri de impozite și taxe și vom încerca să relaxăm măsurile, dar responsabil, de îndată ce ne permitem acest lucru”, a mai precizat Siegfried Mureșan. Ilie Bolojan și Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax „La începutul săptămânii viitoare, miniștrii vor fi audiați în Parlament. După, vom avea votul în plen” Totodată, europarlamentarul desemnat de Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru a declarat că își propune ca, la începutul săptămânii viitoare, miniștrii din Guvernul pe care îl va conduce să fie audiați în Parlament, iar, la scurt timp după, să aibă loc și votul de învestitură. „Vom merge la începutul săptămânii la audieri, după care vom avea în prima parte a săptămânii viitoare votul în plenul Parlamentului. Eu ştiu ce am de făcut din prima zi în care am fost desemnat. Am confirmat parteneriatul nostru, al Partidului Naţional Liberal, cu celelalte două partide partenere, cu USR-ul şi UDMR-ul, avem un plan comun, care cred că este un plan bun. Am început munca la programul de guvernare, el este aproape gata. Ieri deja am publicat primele linii directoare, pentru ca oamenii să ştie în ce direcţie vom merge şi care sunt priorităţile noastre pentru România. Vom lucra şi la echipa de miniştri în următoarele zile”, a explicat Siegfried Mureșan.
Radu Marinescu, despre programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan:Nu este reformist, e orwellian
Într-o postare publicată pe Facebook, Marinescu afirmă că programul conține „formulări aproximative, generice” și foarte puține măsuri concrete. Potrivit acestuia, accentul este pus în special pe reorganizarea și „puterea din interiorul sistemului judiciar”, în timp ce mai multe probleme importante ale justiției ar fi rămase fără soluții. Critici privind independența justiției Marinescu susține că direcția propusă ar putea afecta independența sistemului judiciar. El interpretează formulările referitoare la limitarea, distribuirea și controlul puterii judiciare drept o încercare de modificare a echilibrului existent în sistem. „Consider că este un program a cărui țintă evidentă și nedisimulată este slăbirea independenței justiției, a capacității sale intrinseci de apărare față de imixtiunea politică”, afirmă Marinescu. El contestă, totodată, ideea că ar exista o problemă majoră privind independența magistraților în interiorul sistemului judiciar și susține că evaluările și consultările desfășurate în sistem nu ar fi confirmat existența unui fenomen de „persecuție internă” sau de manipulare a procedurilor. Marinescu consideră că unele dintre propunerile programului nu sunt susținute de studii sau evaluări de specialitate suficiente și afirmă că mai multe dintre modificările avute în vedere au fost propuse și respinse anterior. Critici la adresa reorganizării CSM O parte importantă a mesajului este dedicată propunerilor privind alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Marinescu contestă ideea unui sistem electoral național pe care îl consideră inspirat din mecanismele politice și susține că acesta ar putea diminua rolul judecătorilor și procurorilor din structurile judiciare superioare. În opinia sa, o asemenea modificare ar putea genera inclusiv situații în care judecătorii instanțelor superioare să fie influențați, în activitatea lor, de relația electorală cu magistrații din instanțele inferioare. „Politicul dorește să imprime matricea sa electorală sistemului de justiție”, susține Marinescu, care avertizează asupra unor posibile efecte asupra independenței și funcționării CSM. El critică și propunerea privind alegerea membrilor colegiilor de conducere ale instanțelor și parchetelor, afirmând că o formulă similară ar mai fi fost utilizată în trecut și ar fi generat conflicte și blocaje administrative. Contestă mai multe măsuri din program Marinescu susține că unele dintre măsurile prezentate drept obiective pentru viitor sunt deja implementate sau se află în diverse stadii de realizare. În cazul digitalizării justiției, el afirmă că proiectele ECRIS V și DEN au fost deja finalizate și că nu ar mai trebui prezentate ca proiecte care urmează să fie implementate. Marinescu susține, de asemenea, că digitalizarea și utilizarea inteligenței artificiale au fost deja asumate ca priorități în mandatul său. Programul de guvernare propus de Mureșan include, între cele 18 măsuri ale capitolului Justiție, teme precum digitalizarea, utilizarea inteligenței artificiale, eficientizarea sistemului judiciar, combaterea corupției și reorganizarea unor instituții. Fostul ministru critică și propunerea privind trecerea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, considerând că aceasta nu rezolvă problemele structurale ale instituției. În privința combaterii corupției, Marinescu afirmă că programul se limitează la o formulare generală și acuză lipsa unor măsuri concrete referitoare la recuperarea produsului infracțional, combaterea evaziunii fiscale și cooperarea judiciară internațională. Îngrijorări privind „monitorizarea” litigiilor Un alt punct criticat de Marinescu este propunerea ca Ministerul Justiției să monitorizeze, printr-o structură nouă, litigiile în care sunt implicate autorități ale administrației publice. El afirmă că această măsură ridică semne de întrebare cu privire la modul în care ar putea fi exercitată o astfel de monitorizare și la eventualele efecte asupra independenței actului de justiție. Marinescu compară propunerea cu un mecanism de tip „Big Brother” și cere clarificări privind temeiul juridic și limitele unei asemenea intervenții. Critici privind prescripția și combaterea criminalității În ceea ce privește combaterea prescripției răspunderii penale, Marinescu consideră că programul folosește mai degrabă o formulare politică decât să prezinte soluții legislative concrete. El atrage atenția asupra diferențelor dintre situațiile juridice privind faptele comise după modificările legislative din 2022 și cauzele referitoare la fapte mai vechi, susținând că acestea din urmă trebuie soluționate prin aplicarea legislației și jurisprudenței relevante de către instanțe. Marinescu reclamă, de asemenea, lipsa unor măsuri detaliate privind combaterea criminalității grave și recuperarea prejudiciilor rezultate din infracțiuni. În finalul mesajului, Radu Marinescu afirmă că programul de guvernare nu reprezintă, în opinia sa, o reformă reală a sistemului judiciar. „Programul nu este reformist ci orwellian. Manipulează limbajul, vrea să rescrie realitatea inclusiv prin echipe de zgomote și mult fum, pentru un control efectiv al justiției”, susține Marinescu. Acesta anunță, totodată, că PSD va vota împotriva Guvernului propus de Siegfried Mureșan.
Premierul desemnat nu știe valoarea salariului minim în România
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus sâmbătă, 26 septembrie, programul de guvernare și lista de miniștri la Parlament. Ulterior, în timpul conferinței de presă, europarlamentarul a primit o întrebare despre valoarea la care ar trebui să ajungă pensiile în anul 2027, în contextul în care majorarea acestora este prevăzută în proiectul său. De asemenea, a fost rugat să precizeze care este valoarea actuală a salariului minim și a pensiei minime în România. Mureșan a evitat, în mod evident, un răspuns pe cifre, motiv pentru care reporterul a insistat. După mai multe tentative de a ocoli răspunsul, timp în care își îndrepta privirea spre pupitrul unde avea telefonul mobil, liberalul a precizat, până la urmă, o valoare aproximativă a salariului minim. Mai apoi, a oferit un răspuns eronat la întrebarea despre rata inflației folosită pentru indexarea pensiilor. Loading … Reporterul i-a adresat de cinci ori întrebarea despre salariul minim și pensia minimă lui Siegfried Mureșan până când acesta a oferit un răspuns După ce i-a fost adresată prima întrebare cu privire la valoarea salariului minim și a pensiei minime în România, premierul desemnat a vorbit despre așa-numitele „ordonanțe trenuleț” pe care guvernele le decid la sfârșitul fiecărui an și despre necesitatea menținerii stabilității fiscal-bugetare. În momentul în care era evident faptul că europarlamentarul evită un răspuns concret, pe cifre, cu privire la valoarea acestora, reporterul i-a adresat din nou întrebarea. Mureșan a oferit, în mare parte, același răspuns și a explicat că Executivul său își propune să indexeze pensiile și salariile, așa cum este specificat în programul de guvernare. Reporterul a insistat, iar premierul desemnat a început să facă pauze de vorbire, timp în care își îndrepta privirea spre pupitrul de la care vorbea. Într-un final, a precizat cifra aproximativă de 4.300 de lei brut în cazul salariului minim. Concret, de la data de 1 iulie 2026, salariul minim brut în România este de 4.325 de lei. „Exact asta vom face și noi acum. La finalul anului, vom indexa pensiile și salariile, cât mai rapid. Ne propunem să avem o creștere a pensiilor și o creștere a salariilor cât de curând posibil, în următoarele luni. După cum v-am spus, la legea bugetului de stat, vom evalua… Salariul minim și pensia minimă vor crește conform rata inflației și vom avea… creșteri în perioada imediat următoare… Salariul minim brut în România este, în momentul de față, în jur de 4.300 de lei, adică în jur de 2.600-2.700 de lei net”, a răspuns Siegfried Mureșan. Sursa foto: Mediafax Premierul desemnat a greșit răspunsul cu privire la rata inflației folosită la indexarea pensiilor După ce a precizat valoarea aproximativă a salariului minim brut, reporterul a insistat și pe întrebarea cu privire la valoarea pensiei minime. Scenariul anterior s-a repetat, întrucât premierul desemnat a început să vorbească despre modul în care își propune „să corecteze inechitățile”, pentru ca, mai apoi, după încă o privire aruncată spre pupitru, să precizeze cifra exactă de 1.281 de lei. „Pensia minimă este mai puțin. Pensia minimă în România este… este mai puțin decât salariul minim și ceea ce îmi doresc este să corectăm… să corectăm inechitățile din sistemul de pensii și salarii. Faptul că au existat judecători care au avut, în România, pensii mai mari decât salariile a fost un lucru incorect. Pensia minimă este 1.281 de lei, ca să fim specifici”, a declarat europarlamentarul. Totodată, Siegfried Mureșan a fost întrebat și despre rata inflației care ar urma să fie luată în calcul pentru indexare. Liberalul a precizat cifra de 6,2% și nu a ezitat să puncteze faptul că aceasta a coborât de la 10%. Reporterul i-a atras atenția că este vorba de indicatorul prevăzut de lege pentru indexarea pensiilor, nu de rata curentă a inflației, însă premierul desemnat a insistat pe cifra de 6,2%. Legea pensiilor prevede un mecansim care ia în calcul rata medie anuală a inflației din anul calendaristic anterior și valoarea de 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. În 2025, rata medie anuală a inflației s-a situat la 7,3%, potrivit datelor confirmate de reprezentanții Institutului Național de Statistică (INS).
Mureșan depune azi programul de guvernare. Documentul integral
Premierul desemnat Siegfried Mureșan depune sâmbătă, 26 septembrie, la Parlament, programul său de guvernare și lista de miniștri pe care a alcătuit-o împreună PNL, USR și UDMR. Europarlamentarul a ajuns la sediul Parlamentului, însă le-a transmis jurnaliștilor care îl așteptau că va face declarații după ce încheie demersurile oficiale prin care solicită votul de învestire. Documentul integral al programului de guvernare poate fi citit AICI. Loading … Siegfried Mureșan, Cătălin Drulă și Tanczos Barna au ajuns la Parlament pentru depunerea programului de guvernare Alături de europarlamentarul PNL, au fost prezenți la sediul Parlamentului și Cătălin Drulă, propus de USR pentru Ministerul Transporturilor, Tanczos Barna, propunerea UDMR pentru funcția de vicepremier și pentru cea de ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv Bulcsu Koppany Ötvös, propus tot de UDMR, la Minsiterul Culturii. Atac nou la adresa lui Sorin Grindeanu, cu câteva ore înainte de a se prezenta la Parlament: „Degeaba îmi cere să îmi depun mandatul” Cu câteva ore înainte de a se prezenta la sediul Parlamentului, europarlamentarul a postat, pe pagina personală de Facebook, un mesaj care îl vizează direct pe liderul PSD, Sorin Grindeanu. Mureșan îi transmite acestuia că „degeaba îi cere, în fiecare zi, să își depună mandatul”, întrucât nu va da înapoi decizia de a cere votul de învestire pentru noul Guvern. „Domnul Grindeanu îmi cere degeaba, în fiecare zi, să îmi depun mandatul. Dacă am spus odată că nu îl depun, atunci nu îl depun. Fac ce spun: mergem la vot în Parlamentul României. Abia aștept să prezint oamenilor viziunea mea pentru România”, a scris Siegfried Mureșan în postarea publicată pe Facebook. Mai mult de jumătate dintre miniștrii lui Siegfried Mureșan au fost și în Guvernul demis al lui Bolojan Siegfried Mureșan și-a prezentat vineri, 25 septembrie, lista completă de miniștri care vor face parte din Guvernul său. Dintre cele 16 ministere, șapte sunt ale PNL, cinci ale USR, trei ale UDMR, iar unul dintre ele îi revine unui ministru independent. Este vorba de Ministerul Justiției, care va fi condus de fosta judecătoare Andrea Chiș, susținută de toate cele trei partide. De asemenea, câte un ministru de la fiecare partid va ocupa și funcția de viceprim-ministru.
Zi decisivă pentru Guvernul Mureșan. Premierul desemnat depune la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor/Documentul INTEGRAL este disponibil
UPDATE ora 11:09 Programul de guvernare integral Siegfried Mureșan a depus programul de guvernare la Senat și la Camera Deputaților, despre care a spus ca a fost finalizat vineri. Știrea inițială: Cabinetul propus are 16 ministere și trei vicepremieri cu portofolii, câte unul din partea PNL, USR și UDMR. Conducerile celor trei formațiuni au aprobat vineri programul de guvernare și nominalizările pentru ministere. Trei vicepremieri cu portofoliu Mircea Abrudean, din partea PNL, este propus vicepremier și ministru al Afacerilor Interne, Radu Miruță, de la USR, ar urma să ocupe funcțiile de vicepremier și ministru al Apărării Naționale, iar Tánczos Barna, din partea UDMR, este propus vicepremier și ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Pentru Ministerul Justiției, cele trei formațiuni o susțin pe Andrea Chiș, fostă judecătoare și fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii, care este propusă ca independentă. Din partea PNL, Alexandru Nazare este propus la Ministerul Finanțelor, Raluca Turcan la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Oana Gheorghiu la Sănătate, Dragoș Pîslaru la Investiții și Proiecte Europene, Mihai Dimian la Educație și Cercetare, iar Sebastian Burduja la Energie. Lista liberalilor a fost aprobată în unanimitate vineri de Biroul Politic Național al PNL. USR îi propune, pe lângă Radu Miruță la Apărare, pe Oana Țoiu la Ministerul Afacerilor Externe, Cătălin Drulă la Transporturi și Infrastructură, Irineu Darău la Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism și Diana Buzoianu la Mediu, Ape și Păduri. UDMR îi are pe Tánczos Barna la Agricultură, Cseke Attila la Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație și pe Bulcsú Koppány Ötvös la Cultură. Dan Reșitnec, din partea USR, este propus pentru funcția de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru. Drulă și Turcan, printre numele care revin în Executiv Noua formulă propusă de Mureșan include mai multe persoane cu experiență guvernamentală. Cătălin Drulă este nominalizat din nou pentru Transporturi, minister pe care l-a mai condus în 2021, în timp ce Raluca Turcan este propusă pentru portofoliul Muncii. Audierile și votul ar urma să aibă loc la începutul săptămânii Siegfried Mureșan a declarat că se așteaptă ca audierile miniștrilor propuși și votul de învestitură să fie organizate la începutul săptămânii viitoare, astfel încât procedura să fie încheiată marți sau, cel târziu, miercuri. Premierul desemnat s-a întâlnit vineri și cu președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, unde i-a prezentat șefului statului programul de guvernare. Mureșan este a treia persoană desemnată în acest an să încerce formarea unui nou Guvern după demiterea Cabinetului Bolojan prin moțiune de cenzură, la 5 mai. Eugen Tomac, desemnat în iunie, și-a depus ulterior mandatul după ce nu a reușit să formeze o majoritate, iar Adrian Veștea nu a obținut voturile necesare în Parlament.
Siegfried Mureșan, reforme alături de USR: Partener de nădejde
Siegfried Mureșan, europarlamentarul PNL desemnat de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru al României, a postat miercuri, 23 septembrie, pe pagina personală de Facebook, un mesaj în care se declară convins de faptul că USR „va fi un partener de nădejde pentru reformarea României mult timp de acum înainte”. Postarea a apărut după ce, în seara precedentă, liberalul a prezentat cele trei obiective principale pe care le urmărește prin intermediul votului de învestire pe care îl va cere Parlamentului. Loading … „Sunt convins că USR va fi un partener de nădejde pentru reformarea României mult timp de acum înainte” / „Vom vedea cine dorește să țină România pe loc” „Aseară, la ședința grupului parlamentar USR. Putem fi mândri de planul de reforme pe care l-am inclus în programul de guvernare. Sunt convins că USR va fi un partener de nădejde pentru reformarea României mult timp de acum înainte. Vă mulțumesc mult pentru susținere”, a scris Siegfried Mureșan în postarea publicată de Facebook. Sursa foto: Facebook Siegfried Mureșan „Ne pregătim pentru votul asupra Guvernului în Parlamentul României. Votul asupra Guvernului în plenul Parlamentului ne va da prilejul să: Arătăm că suntem trei partide serioase, responsabile, pregătite să guverneze România Prezentăm românilor viziunea noastră: o Românie modernă, reformată și proeuropeană Vedem cum votează fiecare partid parlamentar Vom vedea cine susține un guvern proeuropean și cine dorește să țină România pe loc”, anunța europarlamentarul pe Facebook în seara zilei de marți, 22 septembrie. Sursa foto: Mediafax Siegfried Mureșan, pregătit să ducă mai departe moștenirea lui Bolojan. Cum îl laudă europarlamentarul pe prim-ministrul demis În dimineața zilei de marți, 22 septembrie, același Siegfried Mureșan a postat un alt mesaj pe pagina personală de Facebook, în care explică de ce „austeritatea” despre care se vorbește în spațiul public nu trebuie confundată cu „oprirea risipei banului public”, în încercarea de a „pune ordine în finanțele țării”. Liberalul făcea referire la unul dintre cei trei piloni pe care Ilie Bolojan și-a construit programul de guvernare în iunie 2025, atunci când a preluat mandatul de șef al Guvernului. „Să nu confundăm oprirea risipei cu austeritatea. În ultimii ani, termenul de „austeritate” a fost folosit prea des de politicienii care vor să continue risipa banului public. De fiecare dată când cineva încearcă să pună ordine în finanțele țării, să reducă cheltuielile inutile sau să facă statul mai eficient, este acuzat imediat de politicienii populiști de „austeritate”. Eu cred exact contrariul. Risipa banului public înseamnă mai puțini bani pentru oameni. Fiecare leu cheltuit inutil de stat este un leu care nu ajunge într-o școală, într-un spital, într-un drum sau într-o investiție de care România are nevoie. De aceea, vom continua să punem ordine în finanțele publice, să reducem risipa și să cerem performanță acolo unde statul cheltuiește banii oamenilor. Asta nu înseamnă austeritate. Înseamnă responsabilitate față de banii oamenilor. Vreau ca banii publici să ajungă la oameni, nu să fie risipiți”, a scris Siegfried Mureșan pe Facebook. Sursa foto: Facebook Siegfried Mureșan Cum a ajuns România de la „ordine în finațele publice” la recesiune, sub comanda Guvernului demis al lui Bolojan Obiectivele „Ordinii în finanțele publice” despre care vorbea prim-ministrul demis la începutul lunii mai implicau, printre altele, evitarea unei crizei economice, reducerea deficitului bugetar, și creșterea încrederii investitorilor. „Programul de guvernare este construit pe trei piloni fundamentali: Ordine în finanțele publice, ca bază pentru evitarea unei crize economice și pentru recâștigarea încrederii investitorilor, a piețelor și a cetățenilor; Bună guvernare, ca motor al reformei statului: o administrație eficientă, responsabilă și adaptată nevoilor actuale; Respect pentru cetățeni, exprimat prin echitate, anularea beneficiilor exagerate, servicii publice de calitate și politici sociale oneste, care susțin munca, nu dependența. Acest program reprezintă viziunea, dar și baza unui plan concret de măsuri cu obiective prioritare, pentru fiecare domeniu în parte. El reflectă nevoia de rigoare, simplitate și eficiență”, era specificat în programul de guvernare prezentat de Ilie Bolojan. În realitate, în perioada în care Bolojan a condus Executivul, economia României a ajuns în recesiune, deficitul bugetar a înregistrat cea mai mare cotă dintre toate statele membre UE, inflația a ajuns până aproape de 11%, iar datoria publică a continuat să crească, până a depășit 60% din PIB. Sursa foto: Mediafax