Reformă dură în sănătate, în programul Veștea. Mai puține paturi de spital, plată după performanță și controale la concediile medicale
Guvernul propune reducerea cu peste 20% a numărului de paturi de spitalizare continuă până în anul 2030, concomitent cu introducerea unui sistem de plată a medicilor bazat pe performanță. De asemenea, sporurile din spitale vor fi corelate cu numărul și tipul serviciilor medicale furnizate. Programul prevede consolidarea managementului spitalelor, introducerea unor criterii de performanță pentru șefii de secție și formarea de consorții de spitale, inclusiv pentru achiziții comune la nivel județean, regional sau național. Concedii medicale sub control Executivul vizează creșterea bazei de plătitori la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin descurajarea acordării concediilor medicale fictive. Sunt anunțate controale atât asupra medicilor prescriptori, cât și asupra beneficiarilor concediilor. Reguli mai stricte pentru sistemul privat contractat cu CNAS Potrivit programului, unitățile medicale private care vor contracte cu CNAS vor fi obligate să asigure că minimum 80% din personal este angajat cu normă întreagă. De asemenea, personalul medical din sistemul public care desfășoară activități private în timpul programului de lucru riscă desfacerea contractului de muncă. Unitățile sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente vor putea fi transformate în ambulatorii, spitale de recuperare sau unități de îngrijiri paliative. Investiții în spitalele regionale Programul de Guvernare prevede dezvoltarea unei rețele naționale de centre medicale comunitare, în special în mediul rural și în orașele mici, inclusiv servicii de telemedicină, stomatologie și farmacie comunitară. Totodată, sunt menționate investiții în spitalele regionale din Iași, Cluj-Napoca și Craiova, finanțate inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și posibila extindere a rețelei de spitale regionale. Digitalizare, telemedicină și dosar electronic de sănătate Guvernul Veștea propune o nouă platformă informatică a asigurărilor de sănătate, operaționalizarea dosarului electronic de sănătate și extinderea serviciilor de telemedicină, cu obiectivul reducerii birocrației și creșterii accesului pacienților la servicii medicale.
Obiectivele pe APĂRARE a noului executiv: Creșterea graduală a cheltuielilor/investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB – Program de GUVERNARE
Creșterea graduală a cheltuielilor/investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB, conform evoluțiilor mediului de securitate și deciziilor la nivelul NATO și UE – din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg în domeniul apărării, este primul obiectiv general al programului de guvernare în sectorul apărării. Alte obiective enunțate în programul de guvernare a noului cabinet Bolojan sunt: Continuarea modernizării și adaptării Armatei României în vederea dezvoltării capacității operaționale a forțelor armate de răspuns la riscurile și provocările actualului context de securitate. Valorificarea statutului și întărirea profilului României ca stat membru activ și responsabil în cadrul NATO și UE”. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite Un alt obiectiv este consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite. „Cooperarea în continuare cu SUA în toate demersurile care au ca obiectiv stabilitatea și securitatea Europei, apărarea aliată, dar și facilitățile amplasate pe teritoriul României, cu relevanță strategică”, se arată în documentul citat. Alte obiective generale: Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menținerii libertății de navigație și a protecției infrastructurii critice. Creșterea contribuției la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanță cu cerințele în context NATO și UE și valorificarea oportunităților create prin instrumentele financiare internaționale. Consolidarea și extinderea dimensiunii de apărare în cadrul parteneriatelor strategice ale României și în formate multilaterale. Creșterea atractivității funcției militare. Obiective strategice pe plan intern Creșterea graduală a cheltuielilor/investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB, conform evoluțiilor mediului de securitate și deciziilor la nivelul NATO și UE – din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg în domeniul apărării. Accelerarea modernizării și extinderii infrastructurii din bazele și centrele militare existente, la standarde NATO. Prioritatea trebuie acordată principalelor baze și centre militare, unde sunt dislocate trupe și capabilități ale statelor aliate, conform programelor de modernizare, în mod special Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, Baza Aeriană 86 de la Fetești și Centrul de Instruire Întrunită de la Cincu. Vom insista pentru accelerarea modernizării infrastructurii MApN necesară operării noilor sisteme de armament care urmează a intra în dotarea armatei, precum și pentru modernizarea și creșterea capacității de găzduire în conformitate cu planurile Alianței. Consolidarea capabilităților de apărare națională și colectivă, concomitent cu actualizarea Programului „Armata României 2040” și continuarea achizițiilor esențiale pentru consolidarea capabilităților de apărare, în concordanță cu Planul multianual de înzestrare a Armatei României. Contextul regional de securitate impune asumarea unei poziții consolidate de vigilență strategică, prin care să fie întărite capacitățile de pregătire și reacție ale armatei, industriei de apărare și structurilor de sprijin național. Această abordare are ca obiectiv creșterea rezilienței și capacității de descurajare, astfel încât România să fie pregătită să răspundă în mod eficient oricăror provocări la adresa securității sale, atât în prezent, cât și în viitor. Dezvoltarea unui concept eficient de apărare aeriană și balistică integrat, în paralel cu un concept de apărare maritimă, care să protejeze apele noastre teritoriale. Vom proteja libertatea de navigație și infrastructura critică subacvatică și de suprafață și interesele economice ale României din Zona Economică Exclusivă. Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menținerii libertății de navigație și al protecției infrastructurii critice. Protejarea libertății de navigație și a intereselor economice ale României în Marea Neagră prin satisfacerea nevoilor operaționale destinate acestui scop și asumarea documentelor strategice cu relevanță asupra securității Mării Negre. Obiective strategice pe plan internațional Consolidarea posturii strategice a României. România și-a propus să-și consolideze postura de pilon de securitate și stabilitate în Europa, la Marea Neagră și în vecinătatea sa. Nivelul de ambiție este de a fi un aliat, partener de încredere și furnizor de securitate în cadrul NATO și UE. Acest deziderat se realizează prin consolidarea relațiilor strategice existente, bazându-ne pe pilonii relației cu Statele Unite, pe creșterea posturii noastre relevante în cadrul NATO și UE, precum și prin consolidarea relațiilor strategice bilaterale. România – stat membru activ și responsabil în cadrul NATO și UE. Participarea activă la procesele decizionale în cadrul NATO și contribuția semnificativă a României la consolidarea posturii Alianței de descurajare și apărare, cu accent pe flancul estic, precum și menținerea contribuției la comandamentele NATO, conform angajamentelor asumate. Participarea la operațiile și misiunile NATO și UE sau în alt format agreat de România cu aliații și partenerii săi. Asigurarea tuturor condițiilor necesare și a eforturilor subsumate sprijinului pe care România îl oferă ca națiune gazdă. Consolidarea dimensiunii de apărare a parteneriatelor strategice ale României și dezvoltarea cooperării în domeniul apărării în formate multilaterale. Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, inclusiv prin actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării (2020-2030), având în vedere evoluțiile înregistrate în ultimii ani, nevoia consolidării prezenței forțelor și capabilităților SUA în România, precum și cooperarea în domeniul înzestrării și utilizarea instrumentului financiar FMF Loan oferit de SUA. Dezvoltarea cooperării în domeniul apărării cu partenerii strategici din cadrul NATO și UE, cu accent pe Franța, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii, Turcia, inclusiv pentru avansarea unor proiecte de anvergură în domeniul apărării care să contribuie la asigurarea securității, stabilității și circulației libere în regiunea Mării Negre, accesului liber și exploatării resurselor din Zonele Economice Exclusive. Continuarea participării active în cadrul inițiativei Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), înființat între România, Turcia și Bulgaria, în 2024, inclusiv în ceea ce privește protecția infrastructurii critice. Continuarea sprijinului acordat partenerilor din regiune, cu accent pe Republica Moldova și Ucraina, precum și statelor din Balcanii de Vest, inclusiv din perspectiva parcursului european și/sau euro-atlantic al acestora. Sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, mai ales în ceea ce privește Republica Moldova. Securitatea, stabilitatea și prosperitatea Republicii Moldova sunt foarte importante pentru România, iar orice evoluție negativă ce afectează Republica Moldova se reflectă și asupra țării noastre. Vom continua politicile de susținere a aspirațiilor europene ale Republicii Moldova și
Ilie Bolojan anunță că programul de guvernare e aproape finalizat. Care sunt urgențele
Ilie Bolojan anunță că programul de guvernare al viitorului Executiv este „aproape finalizat”, după trei săptămâni de negocieri. Potrivit premierului desemnat, urgențele viitorului Guvern sunt: ordinea în finanțele publice, prioritizarea investițiilor și buna guvernare. ”El (n.r. – programul de guvernare) presupune câteva direcții importante care țin de urgențele pe care le avem. În primul rând, și pe acestea se va concentra efortul guvernamental, cel de a pune ordine în finanțele publice din toate punctele de vedere, reducerea cheltuielilor inutile, eliminarea privilegiilor, descentralizarea, debirocratizarea, digitalizarea, reforma statului per ansamblu. A doua direcție importantă este aceea de a asigura prioritizarea investițiilor prin clarificare aspectelor care țin de fondurile europene, atât pe ceea ce înseamnă Programul Național de Redresare și Reziliență, cât și pe Fondurile de coeziune, prin renegocierea acestor documente, prin îndeplinirea jaloanelor, prin urgentarea absorbției de fonduri europene, în așa fel încât să asigurăm investiții pentru perioada următoare care să genereze creștere economică. O a treia direcție importantă este cea de a adopta măsuri de bună guvernare în toate domeniile care țin de responsabilitate, de exercitare a serviciului public cu dedicare, în folosul cetățenilor țării noastre și cu respect față de aceștia”, a explicat premierul desemnat. CITEȘTE ȘI: