Veste uriașă pentru Dacia. Ce se întâmplă cu programul Rabla
Piața auto din România a traversat o perioadă de incertitudine majoră, blocată de amânările repetate ale programului „Rabla” și de lipsa oricărei perspective clare. Chiar și reprezentanții mărcii Dacia au transmis anterior că neclaritatea prelungită deprimă vânzările și lasă piața fără nicio certitudine pentru viitor. Deși programul „Rabla” se va relua în 2026, ministrul Mediului, Diana Buzoianu (31 de ani), a exclus alocarea unor bugete record pentru reînnoirea parcului auto, argumentând că România are probleme ecologice nerezolvate care pun în pericol direct sănătatea populației. „Nu cred că ne putem întoarce la proiecte de peste un miliard pe Rabla, din simplul motiv că România are probleme sistemice de mediu care nu au primit bani ani de zile la rând, care trebuie să fie prioritizate în anii următori. Vorbim despre halde care otrăvesc oamenii şi care nu au primit încă bani să fie ecologizate. Vorbim de apă-canal în anumite zone, vorbim de gunoi care ne otrăveşte în fiecare an şi pentru care plătim amenzi, pentru că nu am avut banii necesari să le ecologizăm. Deci sunt nişte probleme sistemice unde trebuie să fie prioritizaţi banii”, a spus Diana Buzoianu la TVR Info. Sâmbătă, 9 mai, ministrul Mediului a lansat în consultare publică proiectul de hotărâre pentru aprobarea bugetului Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) aferent anului 2026. Anunțul oficial, transmis de Diana Buzoianu pe Facebook, stabilește liniile financiare și aduce clarificări majore pentru persoanele fizice interesate de achiziția unui autoturism nou prin intermediul programului „Rabla”. Conform proiectului aflat în dezbatere, programul național destinat persoanelor fizice va beneficia de o alocare bugetară totală de 300 de milioane de lei. Pe lângă stabilirea acestui plafon financiar, ministrul Mediului a subliniat că noua ediție a programului va introduce o schimbare strategică importantă în acordarea fondurilor, punându-se un accent deosebit pe achiziția de mașini care sunt produse și asamblate pe teritoriul Europei. Dacă proiectul o să fie aprobat definitiv, bugetul va crește cu 100 de milioane față de anul trecut, o diferență importantă față de cifrele înregistrate anterior. Deși axa de dezvoltare pentru anii următori vizează alte direcții strategice, Diana Buzoianu nu neagă că programul „Rabla” rămâne o inițiativă cu potențial pe termen lung, care își poate dovedi utilitatea și în viitor. „Poate să mai fie gândit şi pentru anii viitori şi poate să fie un proiect bun, corect gândit”, a mai spus ministrul Mediului, conform sursei menționate anterior.
Schimbare importantă pentru Programul Rabla. Ministrul Mediului vrea finanțare din fonduri europene
„Pe scurt, programul Rabla, noi suntem astăzi în discuții să-l mutăm pe Fondul Social pentru Climă, să vedem cum putem să avem acest program finanțat din fonduri europene, mai degrabă pentru a avea și o predictibilitate, într-adevăr, dar și pentru a vedea exact cam cum să unim programul acesta cu oameni care cu adevărat au nevoie de aceste vouchere”, a declarat Diana Buzoianu, luni seara, la TVR Info. Ministrul a criticat modul actual de distribuire a voucherelor, care se epuizează în câteva secunde de la lansarea programului, favorizând doar pe cei mai rapizi la calculator, nu pe cei cu nevoi reale. „Nu mai poate să fie pur și simplu o alergătură după cine poate să prindă mai repede voucher. Nu suntem aici într-o competiție de dacă ai prins secunda 1 în care s-a dat drumul la program, dacă poți să prindi voucherul respectiv”, a subliniat Buzoianu. Mutarea programului pe Fondul Social pentru Climă ar permite nu doar finanțare din fonduri europene și predictibilitate, ci și introducerea unor criterii sociale pentru acordarea voucherelor. Buzoianu este în discuții cu Ministerul Fondurilor Europene, dar criteriile concrete nu pot fi stabilite până când negocierile cu Comisia Europeană nu sunt finalizate. Mai multe ministere sunt implicate în gestionarea Fondului Social pentru Climă, iar banii trebuie împărțiți între ordonatorii principali înainte de a putea fi stabilite detaliile programului. Bugetul programului Rabla a fost redus de la 1,4 miliarde de lei la 200 de milioane de lei, ministrul considerând că acesta „nu era mai degrabă un program de mediu, ci era un program de ajutorare a unei industrii”.
Programul RABLA va fi lansat în consultare publică la sfârșitul săptămânii. Vouchere mai mici și fonduri de 200 de milioane de lei
Ministerul Mediului anunţă relansarea programului Rabla în luna septembrie, cu o alocare de 200 de milioane de lei. Ghidul actualizat va fi pus în dezbatere publică până la finalul acestei săptămâni, iar una dintre principalele modificări este reducerea valorii voucherelor. „În şedinţa de Guvern de astăzi (marţi – n.r.), la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), a fost adopată Ordonanţa de Urgenţă prin care Guvernul urmăreşte reducerea presiunii asupra bugetului şi direcţionarea fondurilor Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) către programe de mediu care pot fi finalizate la termen şi care aduc un impact direct, rapid şi măsurabil în reducerea emisiilor şi protecţia mediului”, transmite ministerul. Oficialii subliniază că Rabla rămâne un program de mediu, dar are și un rol strategic pentru industria auto din România, sprijinind în același timp tranziția către o mobilitate mai curată. Potrivit datelor ministerului, România și-a îndeplinit deja ţinta din PNRR privind casarea a 250.000 de autoturisme poluante. În cei 20 de ani de implementare, programul a dus la scoaterea din circulaţie a peste un milion de maşini vechi. Ministrul Mediului: „Am ales să finanţăm doar acele programe care aduc beneficii clare” Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, explică că motivele deciziei de a reduce valoarea voucherelor și de a prioritiza programele cu efect imediat. „Într-un an cu constrângeri bugetare, am ales să finanţăm doar acele programe care aduc beneficii clare: mai puţină poluare în oraşe, mai puţine conflicte cu fauna sălbatică şi mai multă siguranţă pentru oameni. Această ordonanţă nu închide definitiv programele AFM. Guvernul îşi păstrează opţiunea de a aproba, prin memorandum, şi alte proiecte până la finalul anului. Ne asigurăm astfel că fiecare leu din Fondul pentru Mediu este folosit eficient pentru proiecte realizabile într-un timp scurt, cu efecte directe şi vizibile pentru oameni şi pentru mediu”, susține Diana Buzoianu. Ministerul Mediului mai precizează că va publica lista actualizată a programelor AFM şi calendarul relansării acestora, în funcție de deciziile guvernamentale și de disponibilitatea fondurilor europene și naționale. Foto: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ: