Declarații halucinante ale ministrului Apărării: Nu știu cum îi cheamă pe cei care au negociat programul SAFE
Ministrul Apărării Naționale (MApN), Radu Miruță, a făcut declarații halucinante, joi seară, la Antena 3, cu privire la oamenii din grupul de lucru care au negociat Programul SAFE și au discutat prețurile: „Nu știu cum îi cheamă!”. Este vorba de o fotografie din data de 12 noiembrie 2025, de la Palatul Victoria, în care apare inclusiv actualul premier interimar Ilie Bolojan. FOTO – Captură video: Antena 3 „În poza respectivă, eu vă recunosc că – pe toți oamenii – nu îi știu cum îi cheamă. Vă spun la modul cel mai sincer. Nu îi știu pe toți reprezentanții tuturor ministerelor”, a precizat Radu Miruță, la Antena 3. Cătălina Porumbel a intervenit, încercând, să îl ajute pe ministru: „Nu vă știti colegii, domnule ministru? Stați că aici îi cunosc și eu, deși nu lucrez cu ei… Deci, sunteți dumneavoastră, șeful Cancelariei Premierului, domnul Jurca (Mihai Jurca-n.r.), titulatura oficială, domnul Bolojan (premierul interimar, Ilie Bolojan-n.r.), domnul Ionuț Moșteanu…”. „Domnul general Pleșa, de la Direcția Generală de Armament ”, a completat ministrul, despre „domnul în uniformă, cu ochelari”, dar fără să își amintească de celelalte persoane. „Domnule ministru, ați stat cu ei la masă, ați negociat 6 miliarde de euro, nu puteți să ne spuneți că nu știați cine stă la masă”, a intervenit realizatoarea TV. „Nu este adevărat ce spuneți dumneavoastră, cu tot respectul de care mă puteți percepe, a încheiat ministrul. Radu Miruță nu știe nici cine a negociat contractul cu Rheinmetall În aceeași emisiunea, ministrul a fost întrebat „cine a propus CSAT-ului să dea 5,6 miliarde de euro către Rheinmetall?”, dar nu a oferit un răspuns concret. „Scriptic, hârtia a plecat de la Cancelaria Prim-Ministrului. A semnat Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Serviciul Român de Informații, Ministerul Apărării, Ministerul de Interne. (…) Conform Ordonanței 62/2026, entitatea care decide aceste lucruri a plecat de la grupul de lucru de la Cancelaria Prim-Ministrului. Cătălina Porumbel: „Domnul Mihai Jurca a decis ca România să dea 5,6 miliarde de euro către Rheinmetall?”. „Procedura de a transmite spre CSAT este sub semnătoarea prim-ministrului. Premierul Bojan a înaintat rezultatul acestui grup de lucru către CSAT. (…) Nu este corect să spun că domnu Jurca a decis… nu neapărat el. Cătălina Porumbel: „Pe cine să întreb, domnule ministru, cine a negociat prețurile? Recomandați-mi o persoană. Unde mă îndrumați? Radu Miruță: „Eu vă întreb mult mai direct altceva și mult mai relevant. Arătați-mi o ofertă care este mai avantajoasă decât cele care sunt astăzi. Nu există. De asta e relevant pentru oameni”. Cătălina Porumbel: „Nu e treaba mea! Treaba mea este să adresez întrebări, iar dumneavoastră nu ați răspuns la această întrebare…”. Radu Miruță: „Pentru fiecare din prețurile menționate acolo există comparație de oferte la Ministerul Apărării”. Cătălina Porumbel: „Dumneavoastră ați acceptat orice ofertă trimisă?” Radu Miruță: „Nu, din ofertele pe care le-am avut pe masă am luat-o pe cea mai avantajoasă”. Cătălina Porumbel: „O luăm de a capăt…”. Autorul mai recomandă: Rheinmetall, compania controversată din programul SAFE, începe să producă și rachete de croazieră Nicușor Dan: „Pe SAFE suntem în grafic”. Investițiile ar urma să continue și după 2030 Polonia și România, țările care iau cei mai mulți bani prin SAFE. Polonia bagă miliarde în industria sa, România în cea a Germaniei și a Franței
Miruță respinge acuzațiile privind programul SAFE: Le-am apăsat exact buba unde ascundeau infecția
„Le-am apăsat exact buba unde ascundeau infecția, iar reacția a venit imediat: au scos răgușitele voci de serviciu”, a scris ministrul Radu Miruță pe pagina oficială de Facebook. Reacția vine după ce managerul general al Romarm și președintele Organizației Patronale Industria de Apărare, Răzvan Pîrcălăbescu, l-a acuzat de „înaltă trădare” și „subminarea economiei naționale”, într-o intervenție televizată. Miruță a respins afirmațiile potrivit cărora Ministerul Apărării ar decide direct firmele sau locațiile de producție din programul SAFE. „Ministerul Apărării nu decide nici firmele, nici locațiile proiectelor SAFE. Apărarea stabilește doar specificațiile tehnice. Apoi, alte instituții ale statului analizează unde pot fi produse echipamentele cu cerințele Armatei. Dar cei vizați de faptul că am făcut totul transparent și astfel nu mai au grade de libertate împing în față eșalonul doi și aruncă în spațiul public cuvinte mari, rostite fără acoperire, într-o ultimă încercare de a-și păstra controlul asupra banilor publici, așa cum au făcut zeci de ani”, a precizat el. Ministrul mai susține că în jurul programului SAFE au apărut atacuri publice motivate de pierderea influenței asupra modului în care erau gestionate contractele din industria de apărare. „Cei vizați de faptul că am făcut totul transparent și astfel nu mai au grade de libertate împing în față eșalonul doi și aruncă în spațiul public cuvinte mari, rostite fără acoperire”, a mai afirmat acesta. Referindu-se direct la Răzvan Pîrcălăbescu, ministrul a făcut trimitere la perioada în care a condus Ministerul Economiei, afirmând că a sesizat nereguli privind conducerea Romarm. „Când eram la Economie, l-am trimis la DNA pe directorul de la Romarm. Rapoartele arătau clar: ajunsese în funcție pe baza unor documente care nu ar fi trecut nici de verificarea formală a dosarului Mai mult, ocupa simultan poziții incompatibile – în industria de apărare și în structura responsabilă de comerț exterior”, a declarat Miruță. Miruță vorbește despre existența unei rețele de influență în companiile de stat „O rețea întreagă, legată în același punct de comandă, a orchestrat situații absurde: subalterni puși în comisii care își numeau apoi în funcția de deasupra proprii superiori. Așa a ajuns și Pîrcălăbescu, din șef de cabinet al ministrului PSD al Economiei, Radu Oprea, director la Romarm – în subordinea aceluiași ministru”, a afirmat ministrul, susținând că astfel de practici au dus la „bani în buzunarele unora și degradare în companiile statului”. În opinia sa, reacțiile din prezent sunt consecința încercărilor de a reforma sistemul. „Ca ministru al Economiei am început să destructurez această rețea care a blocat industria de apărare. De aici și reacțiile. Sunt zgomotoase, dar goale: în spatele acuzațiilor nu există argumente”, a mai spus Miruță. „O schimbare majoră față de trecut” El susține că programul SAFE schimbă radical modul de funcționare al industriei de apărare. „Prin SAFE, 60% din ceea ce va primi Armata se va produce în România. Este o schimbare majoră față de trecut, când se cumpăra direct din afară. Acum, companii din Franța și Germania nu mai livrează doar produse – vin în România, construiesc capacități de producție, angajează oameni și plătesc taxe aici. Asta încă nu le vine să creadă celor care ‘orchestrau’ contractele înainte: că am impus un exemplu, pe care le va fi greu în viitor să îl ocolească – plătim dacă din acești bani se produce fizic în România. Ceea ce Romarm nu a reușit, deși are miliarde în conturi nefolosite pe care nu este în stare să le utilizeze pentru investiții, începe să se întâmple prin SAFE”, a transmis Miruță. „Ce fac ei acum nu e nici despre prostie, nici despre faptul că se uită umiliți cum s-a reușit ceea ce ei n-au reușit. Este despre pierderea controlului asupra unui sistem opac pe care l-au tot crescut și stăpânit, în care incompetența era recompensată, iar banii publici erau direcționați”, a încheiat Miruță. Programul SAFE (Security Action for Europe) este o inițiativă a Uniunii Europene estimată la aproximativ 150 de miliarde de euro, din care României îi revin circa 16,6 miliarde de euro. Prima etapă a proiectelor, de peste 8,3 miliarde de euro, a fost deja transmisă spre aprobare.
Marcel Ciolacu: Bolojan e disperat fiindcă va fi demis peste 4 zile și minte cu nerușinare
„Bolojan e disperat fiindcă va fi demis peste 4 zile și minte cu nerușinare că «în mandatul premierului Marcel Ciolacu s-a stabilit și votat schema de gestionare a programului SAFE»”, a scris Marcel Ciolacu, pe rețelele de socializare. Fostul șef al Guvernului susține că „documentele oficiale spun cu totul ALTCEVA” și afirmă că desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca integrator al programului SAFE „s-a făcut prin OUG 62/2025, adoptată la 20 noiembrie 2025 – sub guvernul Bolojan, NU sub guvernul Ciolacu”. Ciolacu mai spune că decizia prin care a fost numit grupul de lucru interinstituțional „este semnată de Ilie Bolojan, NU de Marcel Ciolacu”. Fostul premier critică și modul de organizare al programului „Este o structură politică, condusă de un politruc de la Oradea, pus șef al Cancelariei ca să conducă un program de înzestrare militară de 16 miliarde euro! NU de specialiști MApN, cum ar fi normal într-un stat NATO!!! De aceea s-a ajuns ca nimeni să nu știe cine a stabilit ca prețul și ca termenul să cântărească 100% în decizie!”, a scris Ciolacu. El acuză totodată că actuala formulă de atribuire a contractelor produce „un monstru” „Când Bolojan vinde public ‘minim 50% producție în România’, el încearcă să coafeze zadarnic o realitate care produce un monstru – concentrarea masivă pe un singur producător străin: 5,69 miliarde euro = 68,3% din pachet către un uriaș grup industrial german, ce primește 7 din 15 contracte. Abia asta este cu adevărat trădare de țară!”, mai spune Ciolacu. Ciolacu s-a referit și la proiectele industriale din domeniul apărării. „Ce știe însă și nu spune Bolojan este că singura investiție locală în apărare, fabrica de pulberi care va fi deschisă în România cu finanțare de la Comisia Europeană, este un proiect realizat de mine, împreună cu ministrul Economiei, Radu Oprea. Așa cum achiziția de către România a Portului Giurgulești este rezultatul negocierilor purtate de Ciolacu și Grindeanu. Prea-cinstitul Bolojan minte și atunci când se laudă cu munca altuia, minte și atunci când vrea să arunce pe alții vina actelor semnate cu mâna lui în cazul SAFE. Așa cum a mințit și cu deficitul, cum a mințit și cu inflația”, a scris el. „Din fericire, nu mai are multe zile în care să-i mai poată minți pe români. Din 5 mai, el devine doar amintirea unui nefericit accident politic, unul cu multe milioane de români victime nevinovate!”, a încheiat Ciolacu.
Șeful Romarm cere judecarea lui Radu Miruță pentru înaltă trădare
Declarații extrem de dure în interiorul industriei de apărare. Directorul general al Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu, îl acuză pe ministrul Apărării, Radu Miruță, de „înaltă trădare” și „subminarea economiei naționale”. Șeful Romarm a lansat un atac frontal la adresa ministrului Apărării, în direct, în care a pus sub semnul întrebării modul în care sunt gestionate interesele industriei de apărare din România. Afirmațiile vin pe fondul tensiunilor legate de programul SAFE. „Eu cred că Miruță ar trebui să fie judecat pentru înaltă trădare și subminare a economiei naționale. Acest domn Miruță și-a bătut joc de tot ce înseamnă industrie de apărare, atât cât a fost el Ministru al Economiei, cât și este Ministru al Apărării. Și-a bătut joc de toate companiile românești din industria de apărare. Când a fost ministru, le-a privat de toți banii pentru investiții, iar acum a încercat sabotarea lor. Ați văzut și dumneavoastră prin toate declarațiile pe care le-a avut. Eu cred că asta ar trebui să facem în România, ca să nu se mai ajungă la astfel de subiecte”, au fost declarațiile date de Răzvan Pîrcălăbescu, manager al Romarm, la Antena 3 CNN. Relația dintre Miruță și managerul Romarm este deja complicată. În trecut, ministrul Radu Miruță a sesizat DNA în legătură cu numirea lui Pîrcălăbescu la conducerea Romarm, într-un caz legat de presupuse nereguli privind experiența profesională. Programul SAFE, de miliarde de euro În centrul disputei se află programul SAFE , prin care România are acces la aproximativ 16,7 miliarde de euro pentru investiții în apărare. SAFE este un instrument al UE care oferă împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru a ajuta statele membre ale UE să își sporească în mod rapid și semnificativ investițiile în domeniul apărării prin achiziții publice în comun. Pentru România, programul ar trebui să acopere înzestrarea Armatei, investiții în infrastructură cu rol militar, dezvoltarea industriei naționale de apărare. România a obținut a doua cea mai mare alocare din cadrul Programului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), de peste 16,6 miliarde euro, după Polonia, conform MApN. Cazul Beretta Tensiunile nu sunt izolate. În ultimii ani, mai mulți actori din industrie au criticat modul în care statul gestionează contractele de apărare, inclusiv în relația cu mari producători internaționali precum Beretta. Gigantul italian Beretta a criticat recent modul în care Ministerul Apărării Naționale gestionează programul de armament individual finanțat prin SAFE. Compania reclamă lipsa totală de transparență și avertizează că o eventuală alegere a unui furnizor american ar putea încălca regulile europene și obiectivele strategice ale UE. „Nouă luni fără un proces transparent Regulamentul SAFE a intrat în vigoare la 29 mai 2025. România a obţinut ulterior o alocare de 16,7 miliarde de euro în împrumuturi SAFE şi a adoptat Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 62/2025 la 20 noiembrie 2025, pentru a stabili cadrul juridic şi procedural naţional de implementare a programului. Au trecut 11 luni de la intrarea în vigoare a cadrului SAFE, timp suficient pentru o evaluare temeinică, competitivă şi comparativă a tuturor opţiunilor disponibile. Totuşi, nicio procedură competitivă formală nu a fost iniţiată. Beretta a primit Cererea de Informaţii (RFI) a României anterior adoptării OUG nr. 62/2025, care stabileşte cadrul juridic şi financiar specific ce guvernează această achiziţie.” Citește mai mult AICI.
Polonia alocă o mare parte din SAFE companiilor poloneze, România celor franco-germane
Polonia și România sunt primele două țări din UE ca valoare a alocărilor din cadrul programului european de înarmare strategică SAFE. Între cele două state există însă o abordare radical diferită: dacă țara vecină alocă cea mai mare parte a bugetului primit de la Bruxelles (89%) producției locale de armament, în România lucrurile stau exact invers. Diferența de nuanță este una majoră: dacă polonezii au decretat în Parlament SAFE drept “un program patriotic“, în care au fost implicate 12.000 de companii poloneze, în România programul nu a fost dezbătut și votat în Parlament, ci a fost aprobat foarte discret în comisiile de specialitate ale celor două Camere. În realitate, așa cum arată raportul prezentat ieri în comisii, SAFE umple vistieria complexului industrial franco-german. Mai mult, contractele au fost atribuite direct, fără licitație, către companiile franco-germane, invocându-se faptul că țara noastră nu mai are fabrici de armament. Astfel, s-a ratat oportunitatea unor negocieri mai bune în prețul final al contractelor. Polonia și România sunt principalele țări câștigătoare ale mecanismului european SAFE, cel puțin. Însă, în privința șansei de revitalizare a propriei industrii de armament și de întoarcere a banilor în economie pe verticală și pe orizontală, cu ajutorul acestor sume imense (aproape 44 miliarde de euro Polonia, respectiv aproape 17 miliarde de euro România), lucrurile stau exact invers. Cum se împart banii SAFE și care este mecanismul Program SAFE Pe lângă Polonia și România, și alte state UE sunt incluse în granturile SAFE: Franța și Ungaria (16.2 miliarde euro fiecare) Italia (aproape 15 miliarde euro) Belgia (peste 8.3 miliarde euro) Lituania (6.37 miliarde euro) Portugalia (5.84 miliarde) Letonia (3.49 miliarde) Bulgaria (3.26 miliarde) Estonia (2.34 miliarde) Slovacia (2.31 miliarde) Croația (1.7 miliarde) Cipru (1.18 miliarde) Finlanda și Spania (1 miliard de euro fiecare) Grecia (787 milioane euro) Danemarca (46.8 milioane euro). Este important de spus că mecanismul SAFE, creat pe 29 mai 2025, combină două tipuri de împrumuturi. Pe de o parte, Uniunea Europeană împrumută capital din piețele internaționale, apoi îl împrumută din nou țărilor membre. Creditele oferite statelor membre au o perioadă scadentă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani asupra plății principale. Concret, pentru prima decadă, bugetul statelor creditate nu va suporta dobândă. Mai mult de jumătate din împrumutul acordat României va finanța companii din Franța și Germania Mecanismul prevede ca minim 65% din valoarea componentelor de echipament finanțat să provină din UE , zona Economică Europeană sau Ucraina. În 2026, Polonia va primi prima tranșă din bani sub forma a 15% (aproximativ 6.5 miliarde), iar rata dobânzii este de 3.17%. În cazul României, dobânda este aproape similară, de 3%. 10 din cele aproape 17 miliarde de euro destinate României vor pleca spre Franța și Germania. Cel mai mare contract de achiziție este cu nemții de la Rheinmetall, de aproape 6 miliarde de euro. O cotă importantă îi revine și Franței, cu peste 1 miliard de euro destinat înzestrării cu aeronave Airbus. Însă francezii mai beneficiază și de alte contracte mai mici, care duc suma totală alocată Franței la o valoare mai mare. Prin SAFE, statele membre ale Uniunii Europene pot accesa împrumuturi cu dobânzi avantajoase care pot fi achitate în termen de 45 de ani. Mai trebuie precizat că toate produsele trebuie să fie livrate până în anul 2030. Așa cum arată raportul obținut de Gândul, suma totală de 16,6 miliarde de euro alocate României cuprinde 35 de programe prin hotărârea CSAT 138/2025. Dintre care 21 de programe revin Ministerului Apărării. Guvernul se scuză spunând că nu mai există industrie locală de armament, însă “a uitat“ să facă licitații În general, SAFE România alocă o parte infimă producției românești. Raportul complet poate fi citit Proiectul arată că singurele investiții pur românești vor fi la IAR Ghimbav și la Șantierul Naval Mangalia, care, ne asigură ministrul Apărării Radu Miruță, va fi salvat de la faliment. Mai grav este că aceste contracte au fost atribuite direct, fără licitație și deci fără oportunitatea de a se negocia un preț final mai avantajos. Deja au început să apară primele contestații, miercuri compania italiană Beretta acuzând guvernul României de practici netrasparente (Detalii AICI). Rheinmetall va lua o treime din banii alocați României prin SAFE Din 17 miliarde de euro alocate României prin programuil SAFe, gigantul german Rheinmetall AG are de luat aproape mai bine de o treime. Pachetul integrat Rheinmetall AG: 5,69 miliarde euro pentru 6 programe (vehicule de luptă a infanteriei Lynx, două nave de patrulare maritimă, două vedete pentru scafandri, sisteme antiaeriene SKYNEX/Skyranger/Millennium, muniție 35 mm). Potrivit autorităților, negocierea condusă direct de Prim-ministrul Ilie Bolojan cu CEO-uI Rheinmetall (foto) a redus prețul cu aproximativ 820 milioane euro față de oferta de listă din martie 2026 (6,51 miliarde euro). Polonezii au decis în Parlament că SAFE este „un program patriotic” Spre comparație, Polonia va primi peste 43.7 miliarde de euro în cadrul instrumentului SAFE (Security Action for Europe). Este cea mai mare valoarea alocată unui membru al Uniunii Europene. Cel mai interesant aspect în cazul țării vecine este faptul că producția de armament va fi realizată aproape în totalitate în fabricile locale. Anunțul a fost făcut în luna februarie, în Parlamentul de la Varșovia (Sejm), care a adoptat în Senat amendamentele la proiectul de lege de implementare a SAFE. Potrivit guvernului polonez, banii, care vor fi cheltuiți între 2026 și 2030, vor acoperi o largă varietate de sisteme de apărare, inclusiv artilerie, cybersecuritate, lupte terestre și altele. 12.000 de companii poloneze vor împărți cele 44 de miliarde de euro “O Polonie bine înarmată, auto-suficientă pe cât posibil, va coopera simultan cu aliații săi într-o modalitate modernă —este prioritatea absolută. Nu există o problemă mai importantă astăzi. Fiecare lună, săptămână și oră vor impacta nivelul de securitate pentru noi, pentru regiune, pentru întreaga lume”, a declarat premierul Donald Tusk în momentul aprobării proiectului de lege, invocând rolul Poloniei de frontieră cheie a Uniunii Europene la granița cu Federația Rusă. “SAFE is not a political program, but a patriotic one. It is a zone of security and development that fulfills the dreams
Bolojan respinge acuzațiile lui Simion privind programul SAFE: România are nevoie de investiții în apărare
„Este foarte ușor să arunci cu vorbe în spațiul public care n-au nicio acoperire. E cel mai simplu lucru. E mult mai greu să faci ca lucrurile să se întâmple”, a declarat Ilie Bolojan, la TVR 1. Bolojan a explicat că programul SAFE a fost creat de statele UE, care au constatat necesitatea consolidării flancului estic după invazia Rusiei în Ucraina. „Toți au constatat că întărirea frontierei de Est este o necesitate, pentru că nu mai există niciun fel de predictibilitate în comportamentul viitor al Rusiei. Țările din Europa trebuie să se gândească la siguranța lor. Și s-a creat acest mecanism”, a afirmat premierul. Potrivit acestuia, mecanismul are două obiective principale: dotarea armatelor naționale și întărirea industriei europene de apărare. „S-au pus la dispoziție niște credite cu dobânzi mici, rambursabile în 40 de ani, cu 10 ani perioadă de grație, în așa fel încât să poți face aceste investiții și să-ți dezvolți o industrie. Și asta a făcut și România”, a spus Bolojan. Investițiile ajută la stimularea economiei „România a luat niște decizii care țin de respectarea unor reguli, adică achiziții de armament de la industria europeană de apărare, pe de o parte. Și, pe de altă parte, localizarea unei ponderi cât mai mari în România, în așa fel încât fabricile noastre, care practic nu mai au de lucru, care merg în pierdere, din zona militară, să fie retehnologizate”, a mai declarat șeful Guvernului. El a adăugat că prin aceste investiții ar putea fi salvate unități industriale aflate în dificultate și stimulată economia locală. „Să salvăm un șantier sau altul din România, care sunt într-o zonă de colaps, în așa fel încât să ne dezvoltăm și economia”, a spus Bolojan. Premierul a menționat și proiecte de infrastructură care ar urma să fie sprijinite prin aceste credite, între acestea capetele de autostradă din nord-estul țării. Bolojan a precizat că procedurile sunt transparente și că datele privind proiectele au fost deja prezentate în comisiile parlamentare de apărare. „Deci sunt niște date în care toți membrii comisiei au acces”, a spus premierul. În final, șeful Executivului a comparat sistemul de apărare al unei țări cu infrastructura de termoficare. „Apărarea este ca un sistem de termoficare îngropat, care atunci când funcționează, nu-l vezi. Totul e în bună regulă. Dar, când ai o avarie pe o magistrală, începi să vezi ce înseamnă un astfel de sistem care nu funcționează. Deci, apărarea este o asigurare pentru situații complicate. (…) Siguranța unei țări este foarte importantă și ea nu are o miză mare cât timp lucrurile sunt sigure. Când lucrurile se complică, atunci îți dai seama cât de important este să ai o apărare corespunzătoare și un sistem de termoficare care funcționează”, a conchis Ilie Bolojan.
Gândul publică raportul SAFE privind achizițiile de armament
Cum arată raportul pe fondurile SAFE și pe ce va cheltui România miliarde de euro. Gândul a intrat în posesia draftului de proiect de lege care detaliază toate componentele împrumutului european SAFE, parte a proiectului pan-european de înarmare. România a primit a doua alocare bugetară din Uniunea Europeană, după Polonia. Se detașează cooperarea strategică cu Germania (7 miliarde de euro) și Franța (peste 3 miliarde de euro). Scadența maximă a împrumutului gigant este de 45 de ani la o dobândă maximă de 3%. Comisiile reunite din Senat și Camera Deputaților s-au întrunit marți, 28 aprilie, la ora 10:00, pentru a aviza programele de înzestrare militară, prin programul SAFE. Prin SAFE, statele membre ale Uniunii Europene pot accesa împrumuturi cu dobânzi avantajoase care pot fi achitate în termen de 45 de ani. Mai trebuie precizat că toate produsele trebuie să fie livrate până în anul 2030. Așa cum arată raportul obținut de Gândul, suma totală de 16,6 miliarde de euro alocate României cuprinde 35 de programe prin hotărârea CSAT 138/2025. Dintre care 21 de programe revin Ministerului Apărării. A doua cea mai mare alocare după Polonia. 4,2 miliarde pentru autostrăzi România beneficiază prin Instrumentul european SAFE (Security Action for Europe) de o alocare de 16.680.055.394 euro – a doua cea mai mare alocare după Polonia. Autostrada Moldovei / Sursa FOTO: Facebook Cristian Pistol Suma este distribuită astfel: 4,2 miliarde euro pentru infrastructura duală gestionatä de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (capetele Autosträzii Moldovei: Pașcani—Ungheni și Paşcani—Siret, totalizând 222 km) 9,6 miliarde euro pentru înzestrarea modernă a Armatei Române 2,8 miliarde euro pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe ale Sistemului Național de Apărare. Prin Hotărårea Consiliului Suprem de Apärare a Țärii nr. 138 din 24 noiembrie 2025 au lost aprobate 35 de programe, dintre care Ministerul Apärării Naționale coordonează 21. Prezentul raport supune aprobärii Parlamentului 14 programe coordonate de MApN, însumând o valoare estimată de aproximativ 8,83 miliarde euro. Condiții financiare Maturitate maximă 45 de ani Perioadă de grație 10 ani – România începe rambursarea efectivă din 2035 Dobândă maximă 3%, cu ratingul AAA al Comisiei Europene Termenul-limită pentru semnarea contractelor invidivuale care permit maximul de localizare: 31 mai 2025. Structura pachetului supus aprobării Pachetul integrat Rheinmetall AG: 5,69 miliarde euro pentru 6 programe (vehicule de luptă a infanteriei Lynx, două nave de patrulare maritimă, două vedete pentru scafandri, sisteme antiaeriene SKYNEX/Skyranger/Millennium, muniție 35 mm). Potrivit autorităților, negocierea condusă de Prim-ministrul Ilie Bolojan cu CEO-uI Rheinmetall (foto) a redus prețul cu aproximativ 820 milioane euro față de oferta de listă din martie 2026 (6,51 miliarde euro). Pachetul Airbus (Franța—Germania): 1,012 miliarde euro pentru 12 elicoptere H225M şi 2 sisteme de comandä C2 antirachetä, cu interes de continuare pentru 30 de elicoptere H225M suplimentare începând cu 2030, finanțate dìn fonduri naționale. Programul Thales (Franța): 258 milioane euro pentru 12 radare Gap Sistemul Diehl IRIS-T (Germania): S74,83 milioane euro pentru 3 sisteme rachete sol-aer cu rază Programul de armament individual: 816 milioane euro printr-a asociere in participație ROMARM x SSI Legion (SigSauer), cu localizare 100% a producției la Cugir şi Sadu. Transportoare Piranha 5: g31,2 milioane euro pentru 139 transportoare blindate, cu localizare de 100% a carcaselor la Uzina Mecanicä București şi 65% + pe turelă. Platforme auto IDV: 344,4 rnilioane euro pentru 115 platforme multifuncționale (60,2896 localizare). Mini UAS Quantum Systems: 31,4 milioane euro pentru 34. Soluție C4I5R prin NSPA: 19 milioane euro pentru 72 instanțe. Cadrul normativ Documentul stipulează și contextul instituțional al aprobării programului, după cum urmează. Coordonator național Potrivit documentului, coordonatorul național este Șeful Cancelariei primului-ministru. Numire: prin Decizia Prim-ministrului nr. S24 din 21 noiembrie 2025, conform OUG 62/2025 art. 2 alin. (3)—(6). Prerogative principale (art. 2—6 OUG 62/2025): Negociază cu Comisia Europeană (prin DG DEFIS și DG BUDG) toate aspectele Planului SAFE și ale Acordului de împrumut Convocarea și prezidarea Grupului de lucru interinstituțional SAFE Aprobă prin Ordin cerințele de cooperare aferente fiecărui proiect realizate de MEDAT (art. 4 OUG 62/2025) Aprobă în grupul de lucru, propunerea de furnizor și sumele oferite de autorit*t› e Co’îtî”actante ca urmare a cererilor de ofertă pe care Ie-au derulat; Întocmește, prin Grupul de lucru, Documentul de analiză prin care se aprobă propunerea de furnizor, statul membru sau organizația internațională, valoarea estimată și cerințele de cooperare (art. 5 (6) OUG 62/2025) Înaintează Documentele de analiză spre avizare la Prim-ministru și apoi spre aprobare la CSAT (art. 6 alin. (3)) Coordonează implementarea Planului SAFE și raportarea către Comisia Europeană. Componența Grupului de Lucru SAFE Membri permanenți, conform Deciziei PM nr. 524/2025: Cancelaria Prim-Ministrului (coordonator) Administrația Prezidențială Ministerul Apărării Naționale Ministrul Apărării Radu Miruță Ministerul Afacerilor Interne Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) Ministerul Afacerilor Externe Ministerul Finanțelor Serviciul Român de lnformații (SRI) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Serviciul de lnformații Externe Serviciul de Telecomunicații Speciale Serviciul de Protecție și Pază Administrația Națională a Penitenciarelor. Programul are două componente majore: cu Germania și Franța. Pachetul strategic România – Germania în valoare de 5,7 miliarde euro Pachetul include pro8ramele coordonate cu Rheinmetall AG, Diehl Defence și Quantum Systems. Valoarea totală a pachetului Rheinmetall este de 5, 689 miliarde de euro. Cifra e obținută în urma unei negocieri care a redus oferta inițială cu aproximativ 820 milioane euro, se arată în document. Acesta structurează pachetul cu Germania astfel: Mașina de luptă a infanteriei (MLI) Lynx Cantitate: 232 buc. (contract subsecvent finantat SAFE), parte a unui Acord-cadru pentru 298 de bucăți Valoare estimată SAFE: 598.400.000 € (-11,2 mii €/buc.) Valoarea Acordului-cadru complet: 337.000.000’E pentru 298 buc. Furnizor: Rheinrnetall Automecanica SRL (filială locală) Procedură: Negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare (NFPPAP) Localizare industrialM: 40% (Automecanica Mediaș) + transfer de proprietate intelectuală Mecanism de compensare: Rheinmetall garanteazM că un numMr de vehicule egal cu cele livrate inițial din facilități UE va fi ulterior livrat din facilitatea din România către ake state, atingându-se de facto un volum de producție în România egal cu cel achiziționat de România. Programele SAFE_RO_2_S_004 (vedete scafandri) și SAFE_RO 2 S 005 (nave patrulare) Cantitate: 2 nave de patrulare maritimă + 2 vedete
Cât de safe e SAFE pentru bugetul României
Companiile din industria noastră de apărare ar putea primi doar o treime din fondurile alocate prin programul SAFE pentru achiziția de echipamente militare. Spre deosebire de alte țări din UE, România va achita dobânzi usturătoare dacă nu producem suficiente echipamente militare în țară. Dobânzile împrumutului pentru mega-programul de înarmare SAFE ajung la aproape jumătate din suma totală. Guvernanții caută soluții pentru ca un procent cât mai mare din producție să se facă la noi, însă experții și reprezentanții industriei sunt sceptici. Un expert fiscal a explicat pentru Gândul de ce există riscul major ca românii să plătească în următorii 45 de ani un împrumut uriaș, fără ca banii să se întoarcă în economia locală. Cu alte cuvinte, încă o gaură neagră la orizont pentru bugetul României. Programul SAFE (Security Action For Europe) este un program de credite cu buget total de 150 de miliarde, gândit de Uniunea Europeană pentru a întări industria de apărare europeană și ca sistemul de apărare european să fie mai solid, în termen scurt, până în 2030. Alocarea provizorie pentru România este de 16,680 miliarde de euro, fiind a doua cea mai mare sumă, după Polonia. România primește aproape 17 miliarde de euro prin SAFE. Cum se împart banii Țara noastră a obținut o alocare totală de aproape 17 miliarde de euro. Din această sumă, 9,5 miliarde vor ajunge la Armată. Potrivit documentelor oficiale, vor fi cumpărate sisteme de armament individual la standarde NATO, nave, sisteme de apărare antiaeriană, radare, muniții, elicoptere, transportoare blindate, mașini de luptă destinate infanteriei samd. 11 dintre cele 21 de programe de înzestrare reprezintă achiziții individuale ale statului român. Celelalte vor fi realizate în comun cu alte țări din blocul comunitar. De 2,8 miliarde de euro din SAFE beneficiază Ministerul de Interne și alte structuri din sistemul de apărare națională. Vor să cumpere, printre altele, aeronave medicale, drone și sisteme anti-dronă, vehicule blindate ușoare și armament. Unele dintre ele ar urma să fie produse de companii românești. 4,2 miliarde de euro vor fi alocate pentru lucrări de infrastructură destinată atât civililor, cât și militarilor. Astfel, de exemplu, ultimul segment din Autostrada Moldovei, cuprins între Pașcani și Siret, va fi finanțat din SAFE. Împrumutul SAFE vine cu o dobândă de aproximativ 7-8 miliarde de euro, aproape jumătate din suma împrumutată Prin SAFE, statele membre ale Uniunii Europene pot accesa împrumuturi cu dobânzi avantajoase care pot fi achitate în termen de 45 de ani. Nu însă și România, care se înscrie la capitolul dobânzi usturătoare. Trebuie precizat că toate produsele trebuie să fie livrate până în anul 2030. Calendarul strâns îi face pe experți și pe reprezentanții industriei de apărare să creadă că localizarea producției în România nu ar fi posibilă pentru o mare parte din echipamentele contractate. Potrivit lui Sorin Encuțescu, coordonatorul Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare, suma totală de rambursat pentru cele 9 miliarde care revin direct Armatei României va atinge, cu tot cu dobânzi, circa 16 miliarde de euro. „Noi trebuie să ne uităm în acești 45 de ani cam care va fi valoarea dobânzii pe care o plătim. Ori din calcule rezultă că va fi cam undeva între 7 și 8 miliarde. Deci dacă la cei 9 miliarde pe care îi rambursăm mai adăugăm 7 miliarde, per ansamblu, va rezulta o sumă de rambursat la 16 miliarde. Nu toate sistemele vor putea fi localizate, pentru că nu există încă acele capabilități”, a declarat acesta pentru Euronews România. Dacă investițiile greenfield din apărare vor părăsi România, deficitul va fi și mai mare Răzvan Pîrcălăbescu, președintele OPIA și managerul general ROMARM – una din marile companii românești care va prelua o parte din contracte – atrage atenția că dacă fabricile de tip greenfield (n.r. – investiție de la zero) vor părăsi la un moment dat România, prejudiciile sunt evidente. România intră pe piața de armament și investește în fabricile de producție / Sursa FOTO: wikimedia.org „Riscurile sunt dacă banii nu vor ajunge cu adevărat în economia românească. Adică dacă se vor realiza fabrici de tip greenfield și la un moment dat companiile respective vor pleca, să spunem într-un termen de 5-10 ani, noi va trebui să rambursăm acest credit pe o perioadă de 30-40 de ani, deci ele nu vor mai aduce un beneficiu real economiei pe termen mediu si lung”, a declarat acesta pentru sursa citată. Expert fiscal: SAFE poate fi util doar dacă România reușește să transforme aceste achiziții în efect economic intern În opinia expertului fiscal Veronica Duțu (foto jos), contractul implică riscuri fiscale serioase pe termen lung. Practic, povara dobânzilor foarte mari la care ne împrumutăm, dacă nu se transpune în aport local, va apăsa serios pe umerii generațiilor viitoare. „Din perspectivă fiscală și bugetară, programul SAFE poate fi util doar dacă România reușește să transforme aceste achiziții în efect economic intern. Altfel, riscăm să vorbim despre un împrumut foarte mare, contractat pe termen lung, care apasă pe buget fără să lase în urmă suficientă producție locală, locuri de muncă, taxe colectate și capacități industriale. SAFE este un instrument european de până la 150 de miliarde de euro, bazat pe împrumuturi pe termen lung pentru investiții în apărare. Iar România este indicată printre statele cu o alocare foarte mare, de aproximativ 16,7 miliarde de euro”, a explicat aceasta pentru Gândul. Expert fiscal Veronica Duțu. Foto; Facebook SAFE, test de inteligență economică Problema nu este doar valoarea principalului, ci costul total al banilor și randamentul economic al acestor cheltuieli, mai spune specialista. Astfel, dacă finanțăm achiziții de circa 17 miliarde de euro, „iar o parte semnificativă din producție, integrare și mentenanță rămâne în afara României, atunci multiplicarea economică internă scade puternic. În timp ce obligația de rambursare rămâne integral la statul român”. „Cu alte cuvinte, pentru bugetul României, un astfel de program devine avantajos doar dacă banii atrași generează în paralel venituri fiscale suplimentare. TVA din lanțul de producție intern, contribuții salariale, impozit pe profit, investiții în fabrici, transfer de tehnologie și contracte de mentenanță pe termen lung. Dacă însă majoritatea echipamentelor sunt cumpărate din import,
Ministrul Apărării, despre mecanismul SAFE: 11 achiziții unice, realizate doar de România
Întrebat câte dintre cele 21 de programe vor fi integrate în România, Radu Miruță a precizat că 11 sunt achiziții unice, realizate doar de România, iar 10 sunt achiziții în comun cu alte state europene, precum programul pentru rachetele Mistral. „11 sunt achiziții singulare. Achiziții singulare înseamnă că România e singură în achiziția respectivă și pentru toate astea trebuie să există un procent de localizare în România”, a spus ministrul Apărării, la TVR. „Există o platformă centralizată, noi spunem care sunt achizițiile noastre unice, poate că sunt și alte țări care vor să se lipească de comanda României. Ăla e bonusul care vine suplimentar, nu știm dacă se va întâmpla sau nu se va întâmpla”, a explicat ministrul. Miruță a precizat și motivele pentru care achizițiile nu pot fi făcute în comun cu alte state „Noi nu putem să facem toate achizițiile în comun cu alții din două motive. Unul, vrem să folosim banii ăștia pentru a dezlega, a dezmorți fabrici din România. Al doilea lucru, armata română nu e tot timpul în pas ca necesitate cu armata altor țări. Poate că ce cumpărăm noi acum, Franța, Germania, a cumpărat deja. Și mă uit și eu la ce are nevoie armata țării mele. Și de asta avem 11 proiecte singulare”, a spus el. El a subliniat că, deși doar 11 proiecte sunt unice, acestea reprezintă aproximativ 70% din valoarea totală a achizițiilor militare, procent calculat doar pentru partea de armament. În plus, el a explicat importanța unui procent realist de localizare. „Punerea unui procent agresiv crește prețul nerezonabil. Dacă vrei 100% producție în România, prețul ar putea fi aproape dublu. Trebuie să analizăm ce procent merită în funcție de cost și tehnologie”, a completat Miruță. Radu Miruță a atras atenția asupra nevoii de a dezvolta industria navală. „Vrem la Marea Neagră să avem un hub de securitate pe țărmul românesc. Avem acum contract pentru 900 de milioane pentru patru nave. Am pus bani în SAFE pentru încă patru. Este ceva ce n-am avut și acum avem. Mai există suportul pe care îl avem cu avioanele F-16, radarele suplimentare care supraveghează zona Mării Negre”, a mai spus Miruță. Referitor la riscul de a pierde finanțarea, ministrul a fost tranșant: „Dacă nu vom reuși să producem până în 2030, nu înseamnă că pierdem toți banii. Vom pierde proporțional ce n-am produs. De exemplu, din 298 mașini de luptă ale infanteriei, dacă se vor produce 200, nu pierdem toți banii; alea-s finanțate, 98 pierdem, dar 200 vor fi produse în România”.
UE dă undă verde primelor investiții de 38 de miliarde de euro prin programul SAFE. România, pe listă
Uniunea Europeană a aprobat miercuri primele planuri naționale de investiții în apărare în cadrul programului SAFE, instrument financiar în valoare totală de 150 de miliarde de euro. Decizia permite demararea primelor plăți către statele membre incluse în această etapă. Planurile Belgiei, Bulgariei, Danemarcei, Spaniei, Croației, Ciprului, Portugaliei și României valorează împreună 38 de miliarde de euro, se arată într-un comunicat oficial. „Deciziile de astăzi arată că UE nu vorbește doar despre apărare – livrăm rezultate. Prin intermediul SAFE, ne consolidăm securitatea acolo unde contează cel mai mult”, a declarat Vasilis Palmas, ministrul apărării din Cipru, țară care asigură în prezent președinția Consiliului UE. Cele opt state se află printre cele 19 care au cerut sprijin financiar prin SAFE. Comisia Europeană a analizat și susținut aceste planuri la mijlocul lunii ianuarie. După votul miniștrilor, Comisia poate semna acordurile de împrumut și poate vira prefinanțări de până la 15% din sumele solicitate. Restul fondurilor va fi acordat etapizat, pe baza rapoartelor transmise periodic de aceste state. Alte opt țări, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Finlanda, au depus proiecte în valoare totală de 74 de miliarde de euro. Executivul european le-a aprobat la finalul lunii ianuarie, iar validarea finală este programată pentru 17 februarie, la reuniunea miniștrilor economiei. Planurile Republicii Cehe, Franței și Ungariei, care împreună valorează puțin peste 34 de miliarde de euro, nu au primit încă avizul Comisiei Europene. Un purtător de cuvânt a precizat că instituția „nu vor specula cu privire la calendar”. Germania nu a solicitat finanțare prin acest program. SAFE face parte din strategia Readiness 2030, prin care Comisia vrea să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro pentru apărare până la sfârșitul deceniului. Programul susține achiziția de echipamente, precum muniție, rachete, sisteme de artilerie, drone, sisteme anti-dronă, apărare aeriană și antirachetă, protecția infrastructurii critice, securitate cibernetică, inteligență artificială și tehnologii de război electronic. Un criteriu esențial impune ca echipamentele cumpărate să fie produse în Europa. Maximum 35% din costul componentelor poate proveni din afara UE, SEE-AELS sau Ucraina. Schema oferă condiții bune mai ales statelor cu rating de credit mai slab decât cel al Comisiei, deoarece acestea pot obține finanțare în condiții mai bune. Cele 19 state participante au cerut inițial sume care depășesc plafonul de 150 de miliarde de euro. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la finalul anului trecut că succesul schemei ar putea duce la extinderea ei. În aceeași zi, miercuri, miniștrii apărării au decis să permită semnarea unui acord cu Canada. Acesta va permite firmelor canadiene și produselor fabricate în Canada să participe la achizițiile realizate prin SAFE. Canada devine astfel prima țară din afara Europei care intră în acest mecanism. Acordul va fi încheiat oficial după ce Parlamentul European își va da și el aprobarea.