Diana Buzoianu a depus un proiect de lege împotriva balastierelor ilegale. Sancțiuni de până la 500.000 de lei și confiscare utilajelor
Necesitatea proiectului Diana Buzoianu a anunțat că noul pachet legislativ vizează modificarea Legii apelor și a Legii minelor, cu scopul de a limita fenomenul balastierelor ilegale, subliniind că mai multe astfel de lucrări au fost derulate sub acoperirea unor proiecte de amenajare a iazurilor piscicole, fără ca acestea să fie finalizate. „Proiectul de lege modifică atât Legea apelor, cât și Legea minelor și introduce măsuri fără precedent pentru limitarea exploatărilor ilegale de agregate minerale, în special a celor mascate sub forma unor lucrări de amenajare a iazurilor piscicole. Ani la rând, acest fenomen a fost ignorat sau acoperit. S-au furat cantități uriașe de balast și pietriș, s-au produs prejudicii de sute de milioane de lei, au fost afectate comunități întregi, iar în unele cazuri au existat inclusiv pierderi de vieți omenești”, transmite pe Facebook, ministra interimară. Doar 10% dintre iazurile piscicole au fost reale Diana Buzoianu a subliniat și amploarea acestui fenomen: „Am arătat cum, din aproximativ 1.200 de avize emise în ultimii zece ani pentru realizarea de iazuri piscicole, doar 102 proiecte au fost finalizate. În rest, exploatările s-au transformat în excavații permanente, fără ca iazurile să mai fie realizate”. Proiectul depus reduce durata avizelor pentru iazuri piscicole la maximum 2 ani, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult un an. Dacă în termen de 3 ani lucrările nu sunt gata, operatorii vor fi sancționați contravențional, eliminându-se posibilitatea prelungirilor la nesfârșit. De asemenea, actul aduce și măsuri precum creșterea sancțiunilor, interdicția de a obține noi avize pentru o perioadă de cinci ani pentru operatorii sancționați, dar și introducerea unor noi metode de monitorizare a proiectului. Propunerea legislativă a fost realizată în împreună cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale și prevede: Amenzi drastice și sechestrarea echipamentelor „creșterea amenzilor de la maximum 80.000 de lei la maximum 500.000 de lei; interdicția de a obține noi avize de gospodărire a apelor timp de cinci ani pentru operatorii sancționați care nu respectă noile prevederi legislative; extinderea acestei sancțiuni și asupra beneficiarilor reali ai companiilor; introducerea unei noi infracțiuni privind depozitarea ilegală a 20 de m3 de agregate minerale sau realizarea de iazuri piscicole fără autorizații; posibilitatea confiscării utilajelor și echipamentelor utilizate în activități ilegale; Noi metode de supraveghere obligativitatea instalării de sisteme CCTV în perimetrele de exploatare și păstrarea imaginilor timp de șase luni; utilizarea bodycam-urilor de către inspectorii Administrației Naționale Apele Române și ai Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. operatorii care pierd avizele și autorizațiile de mediu să nu mai poată continua activitățile miniere în baza unor licențe sau permise de exploatare minieră existente”. „Îi mulțumesc Premierului Ilie Bolojan si vicepremierului Tánczos Barna pentru faptul că au semnat în calitate de inițiatori pentru a susține acest proiect! Este un fenomen care a distrus vieți, a afectat infrastructura, a lăsat comunități fără apă și a produs pagube uriașe statului român. Avem obligația să intervenim ferm”, conchide Diana Buzoianu.
Concursurile pentru personalul medical din spitale ar putea fi supravegheate independent. Proiectul, contestat de sindicatele din sănătate
Proiectul, care modifică Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, păstrează organizarea concursurilor la nivelul spitalelor și repartizarea pe posturi în atribuția managerului, dar introduce observatori independenți din societatea civilă pentru supravegherea procedurilor de angajare. „Prezenta iniţiativă legislativă propune instituirea unor garanţii suplimentare de transparenţă şi integritate în concursurile pentru ocuparea posturilor vacante ale personalului medical”, argumentează inițiatorii, care spun că astfel s-ar rezolva probleme semnalate frecvent în sistem. Favoritisme în concursurile din spitale Participarea observatorilor ar trebui să asigure că procedurile „se derulează corect, fără privilegii sau favoritisme”. Parlamentarii semnalează suspiciunile constante legate de modul în care sunt organizate concursurile în spitale. „Necesitatea reglementării survine ca urmare a vulnerabilităţilor intens prezentate în spaţiul public care descriu suspiciuni de favorizare şi tratament inegal în procedurile de concurs”, spun aceștia, avertizând că lipsa de transparență afectează direct sistemul sanitar, de la motivația candidaților până la încrederea pacienților. Observatorii, „câini de pază” Observatorii ar urma să fie desemnați din afara spitalelor, din organizații neguvernamentale acreditate de Ministerul Sănătății, și nu vor interveni în evaluarea profesională a candidaților. Rolul lor este limitat la supravegherea respectării regulilor, consemnarea eventualelor nereguli și întocmirea unor rapoarte de observare. Inițiatorii compară mecanismul cu cel al observatorilor electorali, susținând că ar putea funcționa ca un „câine de pază” împotriva corupţiei, abuzurilor şi tratamentelor inegale. Patronatele, susținere cu rezerve Consiliul Economic și Social, instituție consultativă a Parlamentului și Guvernului, a analizat proiectul și a emis un aviz împărțit. Reprezentanții patronatelor și ai organizațiilor neguvernamentale au susținut inițiativa, votând pentru avizarea favorabilă a acesteia, dar au cerut stabilirea clară a criteriilor de selecție a observatorilor, nu doar o trimitere generală la „societatea civilă”. Sindicatele nu vor observatori externi În schimb, sindicatele s-au opus proiectului, avertizând că introduce actori din afara sistemului în concursuri și că noul mecanism le-ar diminua sau chiar elimina rolul. „Se creează dezechilibru în relațiile de muncă din sistemul sanitar, modificarea propusă eliminând dialogul social dintre angajator și organizația sindicală, introducând în procesul de selecție persoane care nu au calitatea de partener social”, au transmis reprezentanții sindicali. Angajatorii, alături de sindicate Reprezentanții angajatorilor au susținut poziția sindicatelor de menținere a actualului cadru, în care concursurile rămân în interiorul sistemului. „Este mult mai utilă folosirea unor instituții reglementate și statuate în cadrul dialogului social, cum ar fi organizațiile sindicale reprezentative la nivelul unităților”, au transmis aceștia. Propunerea, aplicabilă întregului sistem medical Dacă propunerea USR va fi adoptată, Ministerul Sănătății va trebui să modifice metodologia de organizare a concursurilor în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Inițiativa vizează toate categoriile de personal medical, de la medici și farmaciști până la funcții de conducere din unitățile sanitare.