Acțiunile Transgaz ar putea valora 51,9 lei după multiplii pieței, arată o analiză Prime Transaction. La ce CAPITALIZARE a ajuns compania națională
Acțiunile transportatorului naționale de gaze Transgaz sunt evaluate de Marius Pandele, analist al casei de brokeraj Prime Transaction, la o valoare intrinsecă de 51,8713 lei prin comparația multiplilor de piață ai emitenților relevanți, cu 46,74% mai mare decât prețul de închidere din ședința de tranzacționare din 11 iulie, potrivi unei analize publicate de Economedia. Consultanții Prime Transaction au luat în calcul emitenții relevanți pentru a elabora analiza, care nu reprezintă o recomandare de investiții. „Este vorba despre doar 4 emitenți, dintre care unul singur, Amber Grid, desfășoară doar activitatea de transport al gazelor naturale, așa cum este cazul la Transgaz. Din acest motiv, în calculul valorii finale, rezultatul din evaluarea pe baza multiplilor este ponderat cu 25%, iar cel din evaluarea prin metoda DCF cu 75%”, scrie Prime Transaction. Analistul a luat în considerare multiplii de evaluare ai unor companii ca Fluxys (Belgia), Amber Grid (Lituania), Snam (Italia) și Enagas (Spania). În medie, cele patru companii au un multiplu P/E (Price to Earning – Preț / Câștiguri) de 19,81x, adică investitorii plătesc 19,81 unități monetare pentru fiecare unitate monetară de profit generat, comparativ cu 9,95x în cazul Transgaz. Potrivit sursei citate, rezultatele financiare mult îmbunătățite și-au pus amprenta pe evaluarea pe baza comparației multiplilor de piață, valoarea rezultată acum fiind mai mult decât dublă față de cea din ianuarie 2024. În afară de rezultatele mai bune ale Transgaz, au contribuit la acest lucru și mediile mai mari ale multiplilor de piață, unul singur dintre aceștia înregistrând o scădere, mai exact EV/EBITDA (Enterprise Value to EBITDA). Acțiunile Transgaz s-au apreciat cu 53,5% de la începutul acestui an, pe fondul unor tranzacții de 125 de milioane de lei. Creșterea bursieră mare a fost corelată cu rezultatele financiare, cu un profit net pe 2024 aflat la maximul ultimilor șase ani și un profit net TTM (trailing twelve months – pe ultimele 12 luni) la 31 martie 2025 care ar consemna un nou maxim istoric, dacă va rămâne la același nivel la finalul anului. Prețul de 35,35 lei pe acțiune înregistrat la finalul ședinței de tranzacționare din 11 iulie este un maxim istoric EOD (end of day – la finalul zilei) luând în considerare datele ajustate cu majorările de capital, maximul istoric intraday fiind înregistrat anterior pe 5 și 6 iunie, la 35,6 lei pe acțiune. Rapoartele bursiere de finalul zilei de marți arată că prețul acțiunii a continuat să crească. Astfel, pe 14 iulie, acesta a ajuns la 35,65 de lei, iar pe 15 iulie, la 36 de lei. În acest context, capitalizarea Transgaz a crescut de la 6,66 de miliarde de lei pe 11 iulie, la 6,72 de miliarde de lei la finalul zilei de 14 iulie și 6,78 de miliarde de lei, la închiderea miercuri a BVB. Cele mai mari contribuții la creștere Conform rapoartelor oficiale, începutul anului a fost foarte bun pentru Transgaz, cu o dublare a profitului net determinată în principal de tarifele reglementate mai mari. Veniturile totale consolidate au crescut cu 49,05%, de la 706,56 milioane de lei în T1/2024 până la 1,05 miliarde de lei în T1/2025, creștere care a venit în principal de la veniturile din transportul de gaze din România (+300,55 milioane de lei), urmate de cele din Republica Moldova (+42,32 milioane de lei). „Dacă urmărim sursele de creștere a veniturilor (publicate la nivel individual), observăm că, de departe, cea mai mare parte a creșterii a fost determinată de tariful de rezervare de capacitate mai mare cu 1,89 RON/MWh, acest lucru contribuind cu 209,97 mil. RON la creșterea veniturilor. La mare distanță urmează creșterea capacității rezervate, care a adus în plus 43,01 mil. RON, depășirile de capacitate, cu 18,98 mil. RON, creșterea tarifului de transport volumetric, cu 14,04 mil. RON, și creșterea cantității transportate, cu 12,06 mil. RON”, se mai arată în analiza Prime Transaction, citată de Economedia. În condițiile în care cea mai mare parte a creșterii veniturilor a venit de la tarifele mai mari și nu de la volumul de activitate, cheltuielile operaționale nu au urmat evoluția veniturilor, înregistrând o creștere mult mai mică, de doar 56,56 milioane de lei per total. „Cele mai mari contribuții la această creștere au fost cele ale cheltuielilor cu redevențele, cu 34,56 mil. RON (+49,50%), cu întreținerea și transportul, cu 14,46 mil. RON (+235,78%), cu personalul, cu 9,76 mil. RON (+7,24%) și cele cu amortizarea, cu un plus de 7,21 mil. RON (+5,65%). În cele din urmă și-au mai redus creșterea, după ce în ultimii ani au fost pe trend puternic ascendent pe măsură ce investițiile mari ale companiei au fost finalizate”, explică analistul. Potrivit sursei citate, disproporția dintre creșterea veniturilor și cea a cheltuielilor a făcut ca profitul operațional să urce cu nu mai puțin de 110,87%, de la 261,6 milioane de lei la 551,62 milioane de lei la nivel trimestrial. Profitul financiar a rămas aproape de cel din perioada similară a anului trecut, cu o creștere ușoară, de 0,85%. „În anii trecuți acesta avea o importanță mult mai mare în evoluția rezultatelor datorită veniturilor înregistrate din ajustarea cu inflația a creanței privind Acordul de Concesiune, însă revenirea inflației la un nivel mai mic a eliminat această influență”, adaugă brokerul. Profitul net trimestrial a avut o creștere considerabilă, de 100,31%, de la 257,89 milioane de lei în T1/2024 până la 516,58 milioane de lei în T1/2025. „Este un profit trimestrial mai mare decât majoritatea profiturilor anuale ale companiei din ultimii ani, însă trebuie avut în vedere și faptul că primul trimestru este de regulă cel mai bun din an pentru Transgaz, și anul trecut el având o contribuție de 62,79% la profitul net anual. Profitul net TTM este în momentul de față la 669,42 mil. RON, mai mare decât maximul istoric actual de 602,18 mil. RON, înregistrat în anul 2017”, arată analistul. Compania este controlată în proporție de 58,5% de statul român, prin Secretariatul General al Guvernului, iar următorii cei mai mari acționari sunt NN Pensii (6,58%), Allianz Țiriac Pensii (4,71%), Metropolitan Life Pensii (2,87%), Infinity Capital Investments (2,07%), Carpathia Pensii (1,97%), Generali Pensii (1,86%),
Șeful Transgaz, APEL la Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții pentru alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică
Una dintre măsurile necesare pentru a accelera ritmul de interconectare la nivel comunitar și dezvoltarea rețelelor de transport al gazelor naturale este alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică, consideră directorul general al operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, Ion Sterian, într-o scrisoare transmisă, marți, conducerii Direcției Generale pentru Acțiune Climatică de sub umbrela Comisiei Europene și a Băncii Europeane de Investiții, partener al Fondul pentru Modernizare, instrument-cheie pentru dezvoltarea investițiilor în proiecte energetice. În cadrul acestui program, finanțarea infrastructurii de gaze este inclusă în categoria de investiții neprioritare și primește alocări reduse. Directorul general al Transgaz susține, în scrioarea transmisă marți, nevoie de finanțare din Fondul pentru Modernizare a proiectelor de infrastructură a gazelor naturale, care, dincolo de politicile climatice asumate la nivel european, asigură securitatea energetică a zonei într-un context geopolitic complex. „Numai prin astfel de măsuri pragmatice și active putem asigura stabilitatea socio-economică la nivel european, consolida flancul estic al Uniunii Europene și sprijini direct Ucraina și Republica Moldova. Operatorul Sistemului de Transport al Gazelor Naturale SNTGN Transgaz SA planifică proiecte de dezvoltare axate pe decarbonizare, menținând în același timp un element crucial al asigurării securității energetice pentru regiunea Europei de Est și întreaga Europă”, a transmis Ion Sterian. Scrisoarea integrală: „Către Comisia Europeană – Direcția Generală pentru Acțiune Climatică, Director General Kurt Vandenberghe Banca Europeană de Investiții, Vicepreședinte loannis Tsakiris Cc: Ministerul Energiei din România, Ministrul Sebastian-loan Burduja Stimate domnule Director General, Stimate domnule Vicepreședinte, După cum știți, întreaga Europă se confruntă cu provocări extreme în ceea ce privește gestionarea actualei crize energetice și asigurarea unei alimentări cu energie durabile și accesibile pentru gospodării și industrie. Circumstanțele complexe arată că: războiul din Ucraina a redefinit harta energetică europeană și prioritățile acesteia, printre care se numără eliminarea importurilor de combustibili fosili din Rusia; securitatea energetică nu mai este doar o ambiție tehnică, ci a devenit un pilon al securității naționale, al dezvoltării economice și al stabilității democratice; securitatea energetică implică punți – interconexiuni, infrastructură comună, integrarea pieței și o apărare colectivă împotriva constrângerilor energetice; o creștere accentuată a prețurilor la energie s-a înregistrat în 2022 și 2023 după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina; Cererile depuse pentru finanțare din Fondul de Modernizare (Anexa 5 la Capitolul 7) necesită justificarea investiției și din perspectiva asigurării securității energetice, pe lângă componenta de mediu, prin care fiecare dintre investițiile neprioritare trebuie să demonstreze că este în conformitate cu obiectivele Directivei ETS, precum și cu obiectivele Comunicării Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul Verde European și Regulamentul (UE) 2021/1119 și obiectivele pe termen lung stabilite în Acordul de la Paris. În aceste circumstanțe, este momentul să se identifice toate resursele care ar putea contribui la obiectivele comune de securitate energetică. Securitatea energetică și decarbonizarea trebuie să fie legate și coordonate pentru a aborda eficient diversificarea surselor de aprovizionare și independența față de importurile de energie. România și-a asumat un angajament major de a elimina treptat cărbunele din mixul său energetic, dar în tranziția de la cărbune la surse regenerabile și tehnologii mai curate ne bazăm pe gazele naturale ca și combustibil de tranziție, datorită emisiilor sale mai mici în comparație cu alți combustibili fosili. În contextul geopolitic actual, este vital ca proiectele care vizează consolidarea infrastructurii de transport al gazelor naturale să poată obține finanțare din surse nerambursabile din Fondul de Modernizare. Deși inițial concepute ca un instrument pentru finanțarea măsurilor legate de modernizarea industriilor din țările Europei Centrale și de Est, axate pe eficiența energetică și componentele climatice, Comisia Europeană a transmis recent, odată cu introducerea Capitolului (VII) privind securitatea energetică, un semnal clar pentru extinderea abordării finanțării pentru a aborda provocările geopolitice actuale. Exacerbarea conflictului ruso-ucrainean și faptul că România se află în vecinătatea imediată a pragul războiului fac necesară luarea unor măsuri pragmatice și imediate pentru asigurarea securității energetice și conectarea Ucrainei și a Republicii Moldova, prin intermediul României, la întreaga Europă. Una dintre măsurile pe care le considerăm necesare pentru a accelera ritmul de interconectare și dezvoltarea rețelelor de transport al gazelor naturale este alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică. Numai prin astfel de măsuri pragmatice și active putem asigura stabilitatea socio-economică la nivel european, consolida flancul estic al Uniunii Europene și sprijini direct Ucraina și Republica Moldova. Operatorul Sistemului de Transport al Gazelor Naturale SNTGN Transgaz SA planifică proiecte de dezvoltare axate pe decarbonizare, menținând în același timp un element crucial al asigurării securității energetice pentru regiunea Europei de Est și întreaga Europă. Având în vedere faptul că mecanismul de finanțare a investițiilor din Fondul de Modernizare ia în considerare în prezent doar componenta de mediu în raport cu nivelul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, considerăm necesară cuantificarea componentei de securitate energetică deja stabilite în Cererile de Finanțare din Fondul de Modernizare și alocarea resurselor financiare corespunzătoare, având în vedere importanța conferită acesteia prin includerea Capitolului 7 privind securitatea energetică. Ne exprimăm convingerea fermă că prin sprijin, unitate și solidaritate putem depăși provocările acute ale contextului actual și ne arătăm disponibilitatea de a lucra împreună pentru a identifica cele mai bune soluții pentru asigurarea securității energetice europene”. Ce finanțare a primit România Ultima lista actualizată a investițiilor aprobate din Fondul pentru modernizare, publicată de Ministerul Energiei pe 3 ianuarie include 36 de investiții prioritare și 6 neprioritare Cele prioritare au avut o finanțare totală aprobată de 9.300.270.155,22 de euro și suma plătită prin FM de 5.009.644.589,73 euro. Din cele șase investiții neprioritare, cu o finațare aprobată și plătită din FM de 529.504.314, patru sunt inițiate de Transgaz. Conductă de transport gaze naturale Marea Neagră – Podișor: 85.544.422 euro Conductă de transport gaze naturale Ghercești-Jitaru (inclusiv alimentarea cu energie electrică, protecția catodică și fibrele optice): 8.038.348 euro Conductă de transport gaze naturale pentru alimentarea centralei Mintia (cuprinzând alți consumatori industriali și casnici) -6.826.947 euro Creșterea capacității de transport a SNT și a siguranței în alimentarea cu gaze naturale a Sucursalei Electrocentrale Ișalnița (județul Dolj) și a Sucursalei Electrocentrale Turceni: 8.464.480 euro Potrivit calendarului oficial