Un ordin emis de Ilie Bolojan condiționează majorarea salariului cu până la 40% de atingerea țintelor din PNRR
Premierul Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei, a emis un ordin prin care leagă restanțele PNRR din Energie de „majorarea salariului de bază cu până la 40%”, pentru personalul Direcției generale de investiții din cadrul ministerului Energiei. Astfel, angajații din direcția care gestionează investițiile nu vor mai putea primi automat majorarea salarială de până la 40% prevăzută de lege pentru proiectele europene, ci vor trebui să demonstreze, prin rapoarte lunare, că au contribuit la atingerea jaloanelor și țintelor asumate de România prin PNRR. „Pentru a beneficia, până la data de 31 august 2026, de majorarea salariului de bază cu până la 40%, prevăzută la art. 17 alin. (21) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, personalul Direcției generale investiții din cadrul Ministerului Energiei întocmește un raport individual lunar de activitate”, arată documentul. O miză de miliarde de euro Miza este una de miliarde de euro. România riscă să piardă finanțări europene dacă nu îndeplinește la timp reformele și investițiile asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar Ministerul Energiei are unele dintre cele mai importante proiecte din acest program. Ordinul, semnat pe 16 iunie și publicat în Monitorul Oficial, introduce un mecanism de evaluare lunară a activității angajaților implicați în implementarea investițiilor finanțate prin PNRR. Practic, ordinul emis de Ilie Bolojan pe 16 iunie și publicat aseară în Monitorul Oficial arată că angajații Direcției generale de investiții din cadrul ministerului Energiei trebuie să facă următoarele: – Un raport lunar de activitate care să ateste gradul de îndeplinire a activităților – Direcția generală juridic trebuie să vizeze raportul lunar – Șeful ierarhic al personalului trebuie să aprobe raportul individual lunar și să îl transmită conducătorului instituției, ulterior avizului Direcției generale de juridic și personal – În vederea acordării majorării salariale cu până la 40%, personalul Direcției generale investiții din cadrul Ministerului Energiei depune la Direcția generală juridic și personal raportul individual lunar de activitate, aprobat de conducătorul instituției, până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata. – Pe baza raportului individual lunar de activitate, Direcția generală juridic și personal elaborează proiectul de ordin privind acordarea majorării salariului de bază cu până la 40%. Ce obiective urgente legat de PNRR are ministerul Energiei Ordinul emis de Ilie Bolojan indică și reformele, țintele și jaloanele pe care trebuie să le îndeplinească din PNRR ministerul Energiei pe care îl conduce interimar: Ținta 125. Investiția 2. Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile: – Derulare activități în vederea finalizării investițiilor pentru capacități de producere de cel puțin 950 MW de energie din surse regenerabile (eoliană și solară) – Un document de sinteză care să justifice în mod corespunzător modul în care ținta (cu toate elementele constitutive) a fost atinsă în mod satisfăcător Ținta 131. Investiția 2. Capacitățile de producție a hidrogenului verde care să fie utilizat pentru stocarea energiei electrice și/sau pentru decarbonizarea industriei – Derulare activități în vederea finalizării investițiilor pentru o capacitatea totală de producție de hidrogen verde de cel puțin 45 MW H2 – Un document de sinteză care să justifice în mod corespunzător modul în care ținta (cu toate elementele constitutive) a fost atinsă în mod satisfăcător Ținta 134. Investiția 3. Construirea unei producții combinate de energie termică și energie electrică (CHP) pe gaz flexibile și de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate – Derulare activități în vederea finalizării investițiilor pentru instalații de producție combinată de energie termică și electrică de 83 MWe în sectorul încălzirii centralizate – Un document de sinteză care să justifice în mod corespunzător modul în care ținta (cu toate elementele constitutive) a fost atinsă în mod satisfăcător Ținta 138. Investiția 4. Punerea în funcțiune a instalațiilor de producție fotovoltaică – Finalizarea procesului de renegociere a PNRR în vederea eliminării investiției Ținta 139. Investiția 4.a. Noi capacități de stocare a energiei electrice – Derulare activități în vederea finalizării investițiilor pentru capacități de stocare a energiei electrice de cel puțin 240 MW – Un document de sinteză care să justifice în mod corespunzător modul în care ținta (cu toate elementele constitutive) a fost atinsă în mod satisfăcător Potrivit legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, personalul din instituțiile și/sau autoritățile publice nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum și personalul implicat în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență prevăzut la art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare cu până la 40%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Această majorare se aplică proporțional cu timpul efectiv alocat activităților pentru fiecare proiect.
Bolojan anunță mobilizare totală: Nu ne permitem să pierdem bani
Bolojan a explicat că există în derulare peste 15.000 de proiecte în administrațiile publice din România. Cele care pot fi terminate până la 31 august trebuie să rămână pe componenta de grant. Un proiect finalizat în proporție de 90%, dar rămas pe grant fără a fi terminat la termen, atrage pierderea integrală a sumei alocate. Proiectele care nu pot fi finalizate la timp urmează să fie transferate pe componenta de împrumut. În acest caz, România pierde doar suma aferentă lucrărilor nerealizate, diferența urmând să fie acoperită din bugetul național sau local. Ce trebuie să facă primăriile în primele trei zile ale săptămânii Premierul a cerut ca, pentru toate lucrările cu risc de nefinalizare, să fie întocmite note de constatare de către supervizori sau diriginți de șantier. Constructorii trebuie să prezinte angajamente ferme cu grafice de lucrări care să garanteze finalizarea până la 31 august. Termenul pentru această procedură este primele trei zile ale săptămânii viitoare. Jaloane pe care România nu le poate îndeplini Un alt punct sensibil al negocierilor cu Bruxellesul vizează jaloanele asumate și neîndeplinite. Bolojan a dat exemplul vitezei pe calea ferată. Angajamentul de reducere a întârzierilor nu a fost îndeplinit. Motivele: lucrări nefinalizate și lipsă de locomotive noi. Guvernul negociază cu Comisia Europeană coborârea acestor standarde pentru a nu bloca absorbția. Nouă legi care condiționează 7,5 miliarde de euro Bolojan a anunțat că toate ministerele vor depune săptămâna viitoare în Parlament proiecte de lege esențiale pentru deblocarea a peste 7,5 miliarde de euro. Guvernul nu mai are competența legală de a adopta ordonanțe, astfel că procedura parlamentară devine singura cale. Premierul a apelat la partidele politice să susțină adoptarea acestor legi până la sfârșitul lunii iunie, pentru ca tragerile din fonduri să poată fi făcute în iulie-august. Bolojan a reamintit că România are în 2026 cel mai mare buget de investiții, reprezentând 8% din PIB – fonduri europene și naționale combinate.
Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, despre fondurile aferente reformei pensiilor: Dacă întârziem promulgarea, nu mai există
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, avertizează că întârzierea promulgării legii privind pensiile speciale ale magistraților poate afecta sever încercarea de a recupera fondurile europene aferente jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Faptul că avem iminentă îndeplinirea, dovada că îndeplinim acest jalon. Jalonul, aduc aminte, este despre promulgare. Există în acest moment semne de întrebare dacă mâine se promulgă. se pune capac. S-a terminat. Dacă întârziem promulgarea, nu mai există. Dacă e să mai avem vreo șansă și să mi se zică să fac treabă, atunci ar trebui să pot să am și cu ce să fac treabă. Deci am nevoie de dovada asta ca atunci când mergem la Bruxelles, să nu merg cu s-a aprobat, dar că așteptăm promulgarea. Trebuie să spun, am promulgarea. Promulgarea înseamnă că eu am nevoie de numărul monitorului oficial. Strategia este așa. Guvernul a depus în septembrie, în timp util, un proiect care în discuții de comisie bifează pe fond cerințele, prin urmare, odată ce se promulgă proiectul, se îndeplinește ce a fost de la depunerea din septembrie și până la zi, astăzi, după ce, mâine, când am obținut promulgarea, este doar procedură. Deci pe conținut nu există nimic fundamental schimbat între ce a pus Guvernul pe masă în septembrie și formula pe care o avem acum”, a spus ministrul, duminică seară, la B1 TV, despre încercarea de a recupera cele 231 de milioane de euro din jalonul PNRR pentru reforma pensiilor magistraților. Ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene, Dragos Pislaru (FOTO -ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO) Declarațiile sunt făcute de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene după ce Curtea Constituțională a aprobat legea pensiilor magistraților după cinci amânări consecutive. Conform jalonului din PNRR, statul român trebuia să promulge reforma pensiilor magistraților până la data de 28 noiembrie a anului trecut. Autorul mai recomandă: Bolojan se întâlnește cu Ursula von der Leyen ca să discute deblocarea PNRR-ului. Agenda premierului la Bruxelles Dragoș Pîslaru răspunde acuzațiilor lui Adrian Câciu: „Eu nu am dispute cu persoane care nu știu despre ce vorbesc”
Dragoș Pîslaru: România a dublat absorbția fondurilor europene în doar șase luni
Pentru prima dată, Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a prezentat cifrele reale ale absorbției fondurilor europene, arătând că ritmul plăților și al rambursărilor a crescut spectaculos în ultimele șase luni, comparativ cu întreaga perioadă 2021-2025. Ministrul afirmă că aceste rezultate vin după o perioadă dificilă, marcată de blocaje și întârzieri în programele europene. „Finalul lui 2025 m-a găsit epuizat și cu probleme medicale care m-au forțat să realizez că, uneori, corpul cere un răgaz, chiar și atunci când responsabilitatea te împinge de la spate. Nu am avut energia pentru bilanțuri festive la sfârșit de an, dar pot spune cu mâna pe inimă: efortul și nopțile lungi la minister au meritat fiecare secundă”, a declarat Pîslaru. Potrivit datelor prezentate, ritmul mediu lunar de plată a fondurilor europene a crescut de la 86,6 milioane € pe lună în perioada ianuarie 2021 – iunie 2025 la 456,2 milioane € în ultimele șase luni ale anului 2025. Practic, guvernul actual a lucrat de 5,2 ori mai rapid decât media perioadei precedente. „Cifrele nu au orgolii, dar spun un adevăr necesar: am reușit să punem în mișcare mecanisme care păreau încremenite. În ultimele 6 luni, banii europeni au început să ajungă în economie de 5 ori mai rapid”, a adăugat ministrul. Performanța este la fel de vizibilă și în ceea ce privește rambursările efective de la Comisia Europeană. Acestea au crescut de la 54 milioane € pe lună la 374 milioane €, adică aproape de șapte ori mai rapid decât în perioada anterioară. În doar șase luni s-au realizat 37% din plățile totale și 43% din rambursările totale aferente exercițiului financiar 2021-2027. Și PNRR a trecut printr-o transformare majoră. Ministrul explică: „În iunie 2025, PNRR era într-un punct critic. Negocierile cu Comisia Europeană erau blocate, aveam o cerere de plată suspendată și o bulibășeală totală în implementare, cu o supracontractare fără număr și culminând cu lipsă totală de transparență și de instrumente de management care să țină lucrurile sub control. Astăzi, lucrurile stau complet diferit”. Rezultatele PNRR vorbesc de la sine: execuția a crescut de la 6,8 miliarde € la 9,7 miliarde €, cu 3 miliarde € absorbiți doar în ultimele șase luni. Ministrul a renegociat programul și a implementat transparența totală prin Tabloul de bord PNRR, permițând societății să urmărească toate proiectele aflate în derulare. Pentru 2026, Pîslaru anunță ținte ambițioase: „Ținta noastră este dublarea maximului istoric de atragere a fondurilor europene. Minim 15 miliarde de euro care să ajungă în investiții cheie în spitale, școli, autostrăzi, infrastructură locală și competitivitate economică. Este un efort colectiv, patriotic dacă vreți, prin care modernizăm împreună România.”