Propunerea unui fost europarlamentar: Credite garantate de stat pentru panouri fotovoltaice, după modelul Prima Casă
Dat fiind faptul că Programul Casa Verde Fotovoltaice, prin care românii puteau obține finanțare de la stat pentru instalarea panourilor solare destinate autoconsumului, nu a beneficiat de fonduri în acest an, fostul europarlamentar Vlad Gheorghe propune ca Guvernul să garanteze credite pentru cei care vor să își instaleze panouri fotovoltaice, după modelul Prima Casă. Vlad Gheorghe: Un program similar cu Prima Casă pentru energie verde „Ce ar trebui să facă acum repede-repede guvernul va fi să vină cu un program similar cu programul Prima Casă în care să ofere niște garanții guvernamentale pentru băncile care vor să crediteze investițiile în zona de energie regenerabilă. Este un program care n-ar costa mare lucru guvernul, deci n-ar trebui să cu bani, cu cash colateral, în sine”, a declarat Vlad Gheorghe, la TVR Info. Fostul europarlamentar explică și cum s-ar putea face acest lucru și cum ar ajuta garanțiile din partea statului: „Există oricum niște bănci de stat de care nimeni n-a auzit – pe lângă CEC mai sunt multe bănci de investiții care oricum cheltuie bani foarte mulți pe salarii – măcar să le punem pe acelea să se ocupe de aceste garanții. Garanțiile ce ar face: ar lăsa dobânzile mult mai jos, cât de jos posibil pentru oamenii care vor să-și pună pe banii lor și asta ar permite și niște investiții mai mari, poate mai consistente”, mai spune fostul europarlamentar. Vlad Gheorghe spune că, în acest fel, oamenii ar deveni mici producători și ar fi mai mult decât energie de subzistență. „În momentul în care oamenii își pun sistemul pe banii lor, chiar dacă în rate, atunci vor putea începe discuția în viitor de a se reglementa cumva ca mici producători, astfel încât să câștige bani. Și deja avem o altă discuție, în afară de discuția care se face direct de pe subvenții sau de pe fonduri europene, ceea ce înseamnă strict producție pentru micul consum, și mergem mai departe către o microinvestiție. Așa măcar am porni, am impulsiona ceva. Impulsionăm și zona de servicii de furnizare. […] Ar fi nu doar o investiție de subzistență, ci poate și c-o baterie mai mare, poate niște panouri mai mari, și așa, ușor-ușor, compensăm întârzierile pe care le avem noi, ca țară, la producția de energie electrică. Ăsta este un program care nu ar rezolva toată problema, dar măcar ne-ar duce într-o direcție bună și un program care n-ar costa statul român niște bani pe care să-i pună mâine”, explică fostul europarlamentar.
Propunere: Reclamele la jocurile de noroc și tutun încălzit ar putea fi interzise pe clădirile din Capitală
Consilierii generali USR Nicorel Nicorescu și Dragoș Radu au depus un proiect de hotărâre ca, din 1 ianuarie 2026, să fie interzise reclamele pentru jocuri de noroc și produse din tutun și conexe pe toate bunurile publice și private ale Capitalei, inclusiv pe cele administrate de sectoare, instituții locale sau companii unde Primăria este acționar majoritar. Dacă va fi adoptat, proiectul ar transforma Bucureștiul în primul mare oraș din România care își eliberează spațiul public de reclamele la jocuri de noroc și tutun, un pas semnificativ în direcția protejării sănătății publice și a generațiilor viitoare. Ce spun inițiatorii proiectului „Vrem să readucem spațiul public în serviciul oamenilor, nu în slujba unor industrii care produc dependență și afectează grav sănătatea. Este momentul ca Bucureștiul să facă un pas curajos pentru a proteja generațiile viitoare”, a declarat Nicorel Nicorescu, consilier general USR și inițiator al proiectului. „Publicitatea stradală la jocuri de noroc și tutun nu este doar o problemă estetică, ci și una de sănătate publică. Dacă vrem un oraș prietenos pentru tineri și familii, trebuie să curățăm spațiul public de mesajele care normalizează dependențele”, a adăugat Dragoș Radu, consilier general USR, inițiator al proiectului. Potrivit USR București, inițiativa urmărește protejarea sănătății publice, în special a copiilor și tinerilor, de efectele nocive ale publicității agresive pentru produse cu risc crescut de dependență și mortalitate. Conform studiului „Betting on a Better Future” realizat de CeSIP, publicitatea la jocuri de noroc crește cu peste 10% probabilitatea ca adolescenții să dezvolte dependență, iar aproape un sfert dintre aceștia încep să joace înainte de 14 ani.