Ion Cristoiu dezvăluie planul PSD-AUR din jurul Guvernului Veștea: Ar fi urmat un concubinaj între cele două partide
Ion Cristoiu dezvăluie planul PSD-AUR din jurul Guvernului Veștea. Acesta susține că intervenția lui Călin Georgescu a schimbat direcția negocierilor dintre cele două partide. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … „Călin Georgescu a rupt negocierile dintre AUR și PSD” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu subliniază că în cadrul negocierilor dintre PSD și AUR pentru susținerea Guvernului Veștea, intervenția lui Călin Georgescu a distrus planurile acestora. „S-a negociat până în ultimul moment și în ultimul moment (…) După părerea mea în urma intervenției lui Călin Georgescu s-a prăbuișit totul. Toată această poveste de astăzi cu Murad. Murad nu a fost chemat de consilieri și de Veștea ca să rupă partidul, a fost trimis în cadrul (…),” a declarat jurnalistul. „Simion aproape că l-a dat afară din partid pe Murad” Jurnalistul afirmă că George Simion l-ar fi acuzat pe Mohammad Murad de trădare și ar fi fost aproape să-l dea afară din partid. Acesta menționează că planul era ca Murad și grupul său să rămână în sală, astfel încât Guvernul Veștea să poată trece la vot. „Șmecheria era în felul următor. Se spunea că Murad, cu un grup, că mai avea nevoie de 10 voturi. Rămânea în sală, da? Problema este că el nu a mai rămas în momentul în care Simion a zis clar: Trădătorul (…) Aproape că l-a dat afară. Care era planul? Rămânea în sală, trecea acest (…),” a declarat scriitorul. „După trecerea Guvernului Veștea ar fi existat un concubinaj între PSD și AUR” Scriitorul afirmă că planul era ca Guvernul Veștea să treacă cu ajutorul unor voturi din AUR. Următoarea etapă ar fi fost formarea unei coaliții între PSD și AUR. El menționează că Mohammad Murad ar fi fost trimis în acest scop să discute cu social democrații. Acesta afirmă că nu ar fi existat intenția de a-l rupe de AUR. „Simion nici nu trebuia să zică. Până îl dădea afară pe Murad oricum trecea, erau puține voturi. În momentul în care trecea Guvernul Veștea, sigur, el avea o problemă pentru că era minoritar (n.r. AUR). Am înțeles că planul era ca după asta s-ar fi concubinat cu PSD. Guvernul Veștea cu ajutorul AUR, avea nevoie numai de câteva voturi putea să treacă la investitură. După acest lucru depinde de AUR. După trebuia să îi pui și pe AUR și făceai o (…) Acum tot ei neagă. Nici George Simion nu are dreptate pentru că nu au vrut să îl rupă pe Murad,” a declarat Cristoiu. Guvernul propus de Adrian Veștea a picat la votul de învestitură din Parlament, după ce parlamentarii AUR au părăsit sala înaintea votului. Din cele 212 voturi exprimate, 189 au fost pentru și 23 împotrivă. Guvernul avea nevoie de 233 de voturi pentru a fi învestit.
Ion Cristoiu prezintă opțiunile prin care România poate ieși din criză politică. Ce recomandă scriitorul
Ion Cristoiu prezintă ce opțiuni are Nicușor Dan pentru a rezolva criza politică din România. Scriitorul susține că președintele poate desemna un premier între Grindeanu și Mureșan, poate accepta un guvern PSD-AUR sau poate merge spre alegeri anticipate. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … Nicușor Dan are 3 opțiuni pentru a rezolva criza politică Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu prezintă cele 3 opțiuni pe care le are Nicușor Dan în raport cu criza de la Palatul Victoria. Prima opțiune, afirmă acesta, este ca președintele să îl desemneze pe Sorin Grindeanu sau pe Siegfried Mureșan. Aceste două nume sunt propunerile venite de la partide. A doua opțiune este un Guvern PSD-AUR. Scriitorul susține că această posibilitate ar rezolva imediat criza politică din țară. A treia posibilitate, pentru care Cristoiu pledează, este cea a alegerilor anticipate. Acesta susține, totuși, că pentru a face alegeri anticipate, Nicușor Dan ar trebui să mai facă încă o desemnare de premier. „La ora actuală, Nicușor Dan are constituțional și democrat trei posibilități de a termina cu această criză care se lungește. Prima, cea mai simplă, desemnează pe unul dintre Grindeanu și Mureșan. Câtă vreme nu tragi lotul, nu poți să spui că vei câștiga. El spune că nu-i desemnează, deoarece știe el că ei nu au o majoritate. A doua posibilitate este guvern PSD-AUR și se rezolvă mâine criza politică. Și a treia posibilitate, pentru care eu pledez, este alegeri anticipate. Dar pentru ca să facem alegeri anticipate e obligatoriu să mai fie încă o tragere de premier.”, susține scriitorul. „La învestirea unui premier, președintele colaborează cu Parlamentul” Scriitorul susține că în procesul de învestire a unui premier, președintele țării colaborează cu Parlamentul. Președintele trebuie să desemneze un premier, iar Parlamentul are îndatorirea de a-l vota. Cristoiu spune că atâta timp cât nu există niciun premier desemnat, Parlamentul nu are cum să se pronunțe. „Constituția României nu spune nicăieri… Constituția aceasta, care este semiprezidențială, a fost făcută în așa fel încât președintele, în raport cu premierul sau în raport cu Parlamentul, este dublă cheie. La învestirea unui premier colaborează doi, președintele care propune, depinde totul de propunerea lui și Parlamentul care acceptă sau nu. În consecință, prima lui misiune este de a desemna și Parlamentul apoi va vota. Dar câtă vreme nu desemnează, n-are cum Parlamentul să se pronunțe.”, explică jurnalistul. Ce propuneri de premieri au partidele? Jurnalistul a prezentat și care sunt propunerile pentru funcția de premier ale partidelor. În timp ce PSD a venit cu propunerea Sorin Grindeanu, PNL-USR l-au propus pe Siegfried Mureșan pentru premier. „Nicușor Dan ar trebui să dea mandatul de premier primului venit. Deci s-au prezentat ultima oară la consultări partidele. Este pentru prima dată când partidele au venit cu propuneri. PSD a venit cu Grindeanu ca propunere de premier. Ceilalți au venit cu Siegfried Mureșan. Nicușor a spus că nu, deoarece lui i se pare că niciunul din ei nu pot face o majoritate.”, afirmă Cristoiu Guvernul României funcționează sub regim interimar de 79 de zile, după demiterea lui Bolojan prin moțiune de cenzură. Guvernul demis a devenit cel mai longeviv guvern aflat în interimat din România.
PSD a depus un amendament pentru exceptarea posturilor din sănătate de la blocarea angajărilor. Rogobete: Sănătatea nu este o cheltuială care poate fi tăiată orbește
Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a anunțat joi, într-un mesaj publicat pe Facebook, că el și alți parlamentari PSD au depus un amendament prin care cer ca posturile din sistemul de sănătate să fie exceptate de la blocarea angajărilor. „Reforma în sănătate nu se poate face cu orice preț. Din păcate, astăzi, ea riscă să fie făcută chiar cu prețul vieții oamenilor. Iar asta este o limită peste care nu voi trece niciodată. Asta nu este nicio reformǎ, este disperare și inconștiențǎ! În această dimineață, împreună cu colegii mei din Grupul Parlamentar PSD, am depus un amendament prin care cerem ca posturile din sistemul de sănătate să fie exceptate de la blocarea angajărilor. Amendamentul va fi dezbătut săptămâna viitoare în Comisia pentru sănătate, iar apoi sper să primească votul Parlamentului”, a transmis Rogobete în mesajul publicat pe Facebook. „Nu propunem o nouă derogare temporară și nici un memorandum care să depindă de voința unui Guvern. Propunem o soluție clară și permanentă: spitalele și serviciile de ambulanță să poată angaja personal ori de câte ori există nevoie reală”, a mai spus fostul ministru al Sănătății. Rogobete: Degeaba construim spitale noi dacă nu avem suficient personal medical El mai susține că reforma din sănătate nu trebuie să afecteze capacitatea sistemului de a asigura îngrijirea pacienților și avertizează asupra consecințelor deficitului de personal. „Degeaba construim spitale noi și cumpărăm aparatură de ultimă generație dacă nu avem suficienți medici, asistente, infirmiere și personal specializat care să îngrijească pacienții. Am cerut în repetate rânduri deblocarea posturilor, mai ales în secțiile critice, însă solicitările au fost refuzate. Mai mult, la începutul acestui an m-am opus ferm intenției de reducere cu 10% a veniturilor personalului medical, iar sistemul de sănătate a fost, în final, exceptat”, a explicat Rogobete. El mai susține că personalul medical lucrează în prezent la limita capacității, iar blocarea angajărilor pune presiune suplimentară asupra spitalelor. „Între timp, în spitale, oamenii continuă să ducă greul. Medicii fac gardă după gardă, asistentele îngrijesc prea mulți pacienți într-o singură tură, iar echipele lucrează la limita rezistenței. Sănătatea nu este o cheltuială care poate fi tăiată orbește. Sănătatea înseamnă vieți omenești. Iar datoria noastră este să le protejăm. Când un pacient apasă butonul de urgență, nu răspunde un memorandum și nici o ordonanță. Răspunde un medic, o asistentă, o infirmieră. Dacă ei lipsesc, atunci lipsește însăși șansa la viață”, a conchis deputatul PSD.
Rogobete: Nu voi vota o lege a salarizării care lovește în inima spitalului, în ATI
Într-o postare publicată joi pe Facebook, fostul ministru al Sănătății spune că secțiile de ATI reprezintă „ultima linie de apărare dintre viață și moarte” și avertizează că diminuarea veniturilor personalului medical ar putea afecta grav sistemul sanitar. „Spun răspicat: noua lege a salarizării lovește exact în inima spitalului”, a scris Rogobete. „Îi invit pe toți cei care susțin actuala formă a legii salarizării să stea două minute în fața unui salon de Terapie Intensivă. Să privească un pacient intubat, aflat în comă, care respiră doar pentru că o echipă întreagă refuză să renunțe la el. Să privească un medic care, după ore întregi de luptă, trebuie să iasă pe hol și să spună unei mame că fiul ei nu a mai putut fi salvat. Să privească o asistentă care, după o gardă de 24 de ore, pleacă acasă cu imaginea ultimului pacient pe care nu a reușit să-l salveze”, spune fostul ministru. „Aici se discută despre sacrificiu, despre demnitate” Acesta susține că personalul din Terapie Intensivă nu poate fi evaluat doar prin prisma sporurilor sau a impactului bugetar, ci prin responsabilitatea și presiunea uriașă pe care le presupune activitatea din aceste secții. „Aici nu se discută despre sporuri, procente sau calcule bugetare. Aici se discută despre oameni. Despre competență. Despre sacrificiu. Despre demnitate”, afirmă deputatul PSD. Rogobete avertizează că reducerea veniturilor angajaților din ATI ar putea descuraja medicii și asistenții, accentuând fenomenul de epuizare profesională și plecarea specialiștilor din sistemul public sau din țară. „Dacă reducem veniturile celor care lucrează în ATI, dacă îi descurajăm, dacă îi împingem spre epuizare sau spre plecarea din țară, nu facem reformă. Slăbim ultima linie de apărare dintre viață și moarte”, a transmis acesta. „Nu voi vota niciodată o lege care transformă sacrificiul în pedeapsă” Deputatul face apel la medicii și asistenții din Anestezie și Terapie Intensivă să vorbească public despre condițiile în care lucrează și despre responsabilitatea pe care o presupune această specialitate. „Fac un apel către toți colegii mei din Anestezie și Terapie Intensivă: nu mai tăceți! Spuneți public ce înseamnă o gardă, ce înseamnă responsabilitatea pe care o purtați și cât costă, de fapt, fiecare viață salvată”, spune Rogobete. El afirmă că nu va susține un proiect de lege care, în opinia sa, afectează personalul din ATI. „Nu voi vota niciodată o lege care transformă sacrificiul în pedeapsă și care pune în pericol tocmai oamenii care salvează vieți în fiecare zi”, conchide Alexandru Rogobete în mesajul publicat pe Facebook.
Grindeanu: Nu răspund la butoane din afara țării. Nu există să-și permită cineva să dea ordine
Invitat miercuri seara la Realitatea Plus liderul PSD Sorin Grindeanu a fost întrebat dacă răspunde la butoane din afara țării. „Nu. Și ca dovadă deciziile pe care le iau”, a răspuns acesta. Liderul social-democrat a oferit ca exemplu Mercosur. „Am fost sunat de la președintele Consiliului European, Antonio Costa, la toți comisarii S&D (n.r – Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților), chiar și, premierii socialiști din Europa, să voteze PSD-ul pentru Mercosur. Așa cum știți, Mercosur a picat atunci cu cele 10 voturi ale PSD”, a detaliat Grindeanu. „N-am înclinat steagul” El a transmis că „n-am înclinat steagul, am fost cu argumente și am fost ascultat”. „Atâta timp cât spui argumente care stau în picioare, care se dovedesc a fi adevărate, oamenii nu sunt absurzi. Înțeleg de ce iei o decizie sau alta”, a afirmat liderul PSD. „În ceea ce mă privește, nu există să-și permită cineva să dea ordine” „Cel puțin, în ceea ce mă privește, nu există să-și permită cineva să dea ordine”, a conchis Sorin Grindeanu.
Cred că mai există o șansă să avem Guvern până la finalul verii: Olguța Vasilescu, despre o viitoare majoritate parlamentară
Într-o intervenție la Antena 3, marți seara, Lia Olguța Vasilescu a vorbit despre posibilitatea unui Guvern până la finalul acestei veri. Șansele unui Guvern până la finalul verii „Eu cred că dacă parlamentarii vin la această sesiune care a fost convocată, dacă nu sunt în vacanțe și sunt la Parlament, cred că se va putea să se dea mandatul de premier cuiva care să încerce să formeze o majoritate parlamentară. Și cred că se poate forma o majoritate parlamentară”, a declarat social-democrata. Întrebată dacă există posibilitatea ca liderul PSD Sorin Grindeanu să fie premier, aceasta a declarat că este o opțiune. „Și pentru Sorin Grindeanu, premier. Noi, la discuțiile pe care le-am avut la Palatul Cotroceni, atunci când am fost întrebat, sigur, la care au participat toate partidele politice, dar poziția noastră a fost clară. Nu avem nimic împotrivă să încercăm să formăm un Guvern. Chiar considerăm că avem toate șansele să-l trecem prin Parlamentul României”, a răspuns Olguța Vasilescu. Posibilitatea ca UDMR să voteze un guvern minoritar Întrebată dacă UDMR ar vota un guvern minoritar, sau să facă parte din unul, social-democrata a răspuns „eu sper că da”. „Eu sper că s-a răzgândit UDMR-ul și că va vota un guvern. De altfel, țara are nevoie de un guvern. Noi am spus și în momentul în care varianta a fost de guvern tehnocrat cu Eugen Tomac că nu avem nimic împotrivă. Nici măcar dacă nu avem secretari de stat și prefecți. Nu mai vorbim de miniștri. Și că vom vota totuși acest guvern. Pentru că țara are nevoie de un guvern legitim”, a adăugat ea. „N-am participat la discuțiile cu UDMR. Dar cred că UDMR-ul, care este un partid serios și care de fiecare dată a participat la aceste discuții despre guvernare, cred că poate să voteze un guvern chiar și minoritar. Chiar și făcând parte din acest guvern. Important este să avem un guvern, chiar și tehnocrat”, a conchis Lia Olguța Vasilescu.
Siegfried Mureșan, replică pentru Florin Manole: A eșuat să prezinte un proiect de Lege a salarizării în timpul mandatului
Siegfried Mureșan susține că nu a fost invitat la discuții de Florin Manole. „Îi transmit fostului ministru că aș fi venit cu plăcere dacă m-ar fi invitat într-adevăr și că sunt mereu dispus la un dialog serios. Parlamentul European a lucrat și în această săptămână; nu este încă în vacanță parlamentară, așa cum sunt colegii din PSD ai domnului Manole. Așadar, ironiile despre vacanță nu au nicio bază”, a scris pe Facebook europarlamentarul. Acesta îi amintește lui Florin Manole că „a avut un an întreg la dispoziție, în calitate de ministru al Muncii, pentru a veni cu un proiect privind Legea salarizării”. „A eșuat să prezinte un proiect legislativ în timpul mandatului, deși era ministrul responsabil de acest dosar și era obligația sa. Acum, asemenea unui elev corigent care nu a învățat tot anul, speră să rezolve în ultima clipă ceea ce nu a făcut tot anul”, a adăugat Mureșan. Legea salarizării și miza de 770 de milioane de euro din PNRR El îi transmite social-democratului că, între timp, Guvernul Bolojan „i-a făcut tema și a prezentat un proiect de lege. Tot ce mai are de făcut este să își convingă colegii din PSD să se întoarcă din vacanță și să o aprobe”. Siegfried Mureșan amintește și de miza aprobării legii: ”770 de milioane de euro din PNRR și o lege mai echitabilă pentru oamenii onești din sectorul public”. Consultări pe Legea salarizării Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a avut sâmbătă consultări cu sindicatele, precizând în același timp că l-a invitat și pe Siegfried Mureșan, propunerea PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, la discuții. „Am avut întâlniri de la 9 astăzi de dimineață, o să avem până după-amiază și mâine, duminică, o să facem același lucru. După ce terminăm toate familiile ocupaționale, putem să avem poate luni o concluzie. Sper să ne ajute și domnul Siegfried Mureșan. L-am invitat. Sigur este foarte interesat de soarta pe PNRR, de buget, de banii țării, de fondurile europene. Sigur nu este pe plajă, sigur nu este în weekend și muncește undeva”, a spus fostul ministru. Manole a declarat sâmbătă că formațiunea din care face parte nu va vota viitoarea lege a salarizării dacă aceasta va conduce la diminuarea veniturilor angajaților, făcând apel la echilibrarea intereselor generate de jalonul PNRR cu așteptările sociale.
Florin Manole: Legea salarizării dă mai mulți bani unui minister
Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a declarat astăzi la Parlament că în actuala lege a salarizării există un articol care prevede că un anumit minister și structurile lui locale ar primi mai mulți bani printr-un spor pe care celelalte ministere nu îl primesc. El susține că acest articol trebuie eliminat din lege pentru că nu e echitabil ca un singur minister să primească un spor special, în condițiile în care angajații lui fac aceeași muncă precum cei de la celelalte ministere. „Avem un articol în lege care presupune ca un anumit minister și, nu o să spun acum care, că nu e despre asta vorba, un anumit minister și deconcentratele sale primesc un spor pe care toate celelalte, pe muncă similară, pe atribuții similare, nu le primesc, ceea ce, sigur că nu ne duce pe noi, social-democrați, cu gândul la o egalizare în jos, dar ne duce cu gândul că ar trebui să avem un tratament just, un tratament corect între ministerele din administrația centrală”, a afirmat Florin Manole. Florin Manole spune că PSD va veni cu propuneri care trebuie să corecteze unele inechități din proiect Fostul ministru al Muncii a dat și exemple despre ce inechități au găsit social-democrații în proiectul legii salarizării. El susține că, în actuala formă, profesorii și conferențiarii universitari sunt cei care suferă. „Profesorul debutant din preuniversitar, cu dirigenție, câștigă mai mult decât profesorul debutant din universitar, în condițiile în care e evident că cei din mediul universitar au un alt nivel de pregătire în momentul în care debutează în profesie. Mai sunt inadvertențe în ceea ce privește, de exemplu, comparația dintre bibliotecar și conferențiar universitar. Sigur că ne-am așteptat ca un conferențiar universitar să aibă un coeficient mai bun și câștig salarial mai mare. Din păcate, în această ultimă formă, lucrurile sunt exact invers, dar și asta se poate corecta pe coeficienți”, a spus Florin Manole. PSD ar putea vota legea salarizării, dar nu în varianta actuală După o întâlnire cu reprezentanții sindicatelor, Florin Manole, fostul ministru al Muncii, a declarat că PSD ar putea să voteze legea salarizării dacă forma finală a proiectului va corecta greșelile depistate de PSD și majoritatea sindicatelor va fi de acord cu acea variantă finală a legii. „Dacă vom avea o lege bună, acceptată de către sindicate, care nu scade veniturile, o vom vota. Dacă legea va fi proastă, dacă legea va fi respinsă de către toate sindicatele, dacă sindicatele vor fi în stradă cu argumente, dacă legea va păstra niște inechități contrazicând însuși jalonul din PNRR, atunci nu va putea fi votată. Dar nu suntem într-un setup mental în care pornim negativ pe subiectul ăsta, suntem constructivi”, a declarat Florin Manole, referindu-se la poziția PSD față de proiect. Ce modificări aduce noua lege a salarizării Noua lege a salarizării unitare a intrat vineri în linie dreaptă, după consultările de la Palatul Cotroceni, unde reprezentanții partidelor au discutat varianta actualizată a proiectului, după negocierile cu sindicatele. Textul legislativ a fost publicat la puțin timp după întâlnirea de la Cotroceni pe pagina Ministerului Muncii. Printre cele mai importante modificări fața de varianta anterioară se numără un articol care fixează venitul bugetarilor care ar fi vizați de o recalculare în minus la nivelul salarial din 2026. Proiectul introduce o clauză de protecție pentru bugetarii care ar pierde bani prin recalcularea salariilor pe noua grilă: veniturile sunt menținute la nivelul din noiembrie 2026 printr-o diferență salarială tranzitorie Este vorba despre situația prevăzută la articolul 33 al proiectului care poate fi consultat AICI. Astfel, dacă salariul rezultat din noua lege este mai mic decât cel aferent lunii noiembrie 2026, salariatului i se acordă o „diferență salarială tranzitorie”, atât timp cât rămâne pe aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții. Această diferență se reduce ulterior, pe măsură ce salariul calculat potrivit noii grile crește, până când este absorbită integral. Este vorba despre un jalon foarte important din PNRR pe care România trebuie să îl transforme în lege până la finele lui august 2026, altfel riscă să piardă aproape 4 miliarde de euro, bani europeni.
Negrescu, despre Legea Salarizării: A fost creionată cu suportul Băncii Mondiale. Nu înțeleg de ce nu se pornește de la acea propunere
Vorbind despre implementarea reformelor specifice PNRR, Victor Negrescu a declarat că „există riscul” ca proiectul Noii Legi a Salarizării unitare să nu treacă, precizând că „valoarea ei este de aproape 700 de milioane de euro, dar impactul bugetar este mult mai mare”. „Și în contextul ăsta a trebuit luată o decizie prezentată serios de actorii politici, să spunem ok, adoptăm această reformă, luăm 700 de milioane, implementăm măsurile din respectiva reformă până că nu poți doar să le promiți la oameni că le crești veniturile și nu o faci, atunci impactul bugetar este următorul: creștem veniturile, creștem salariile, dar automat trebuie să reducem de undeva pentru a menține ținta de deficit”, a declarat Negrescu. Acesta precizează că inițial, legea a fost creionată cu suportul tehnic al Băncii Mondiale: „E un calcul rațional dur, care trebuie să fie adoptat. Dar pornind de la niște cifre reale, de fapt nu avem forma finală. (…) Nu avem o formă finală, deși a existat o propunere făcută de Banca Mondială, această lege a fost creionată cu suportul tehnic al Băncii Mondiale, nu înțeleg de ce nu se pornește de la acea propunere și să sperăm că o putem finaliza fără să păcălim pe nimeni”, a declarat Negrescu. Elementele de dispută Întrebat care este viziunea sa, dar și diferența față de viziune guvernului pentru proiect, Negrescu a declarat: „Pe legea salarizării unitare, sunt câteva elemente de dispută. Noi nu agreem creșterea salariilor pentru oamenii politici, decidenții politici. Noi credem că profesorii trebuie în continuare să primească sporurile deja agreate, de exemplu pentru dirigenție. Pentru zona medicală de asemenea, tăierea unor sporuri conduce la scăderea salariilor veniturilor foarte, foarte mult și riscăm să pierdem specialiști. De asemenea, în ceea ce înseamnă acomodarea unor categorii profesionale și echitatea sistemului și acolo sunt niște elemente de dispută”, a declarat Negrescu. Există dialog tehnic, dar întârzierile generează neîncredere Prim-vicepreședintele PSD a precizat că există un dialog tehnic între fostul ministru al Muncii, Florin Manole, și actualul ministru interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. „Colegul meu, Florin Manole și alți experti de-ai noștri, au fost în contact cu domnul Pîslaru. Contrar la ceea ce vedeți în spațiul public, există, totuși, un dialog la nivel tehnic”, a declarat Negrescu. Acesta a precizat că nu există o formă finală în momentul de față și că întârzierea creează foarte multă lipsă de încredere. „Am încercat să rafinăm, am discutat și cu Executivul european, căutând o formă agreată, însă nu avem momentul față forma finală. Întârzierea aceasta creează foarte multă lipsă de încredere și între noi actorii politici, dar și vis-a-vis de societate, sindicate”, a declarat Negrescu. Linia roșie pentru social – democrați Întrebat despre disputele de ordin tehnic, Victor Negrescu explică: „În varianta noastră, nu putem adopta o legi a salarizării unitare, care scade veniturile populației. În varianta propusă de guvern, sunt scăderi de venituri pentru mai multe categorii profesionale. Aceasta este linia roșie pentru noi. (…)”, a declarat Negrescu. Cu toate acestea, europarlamentarul spune că se poate discuta impactul proiectului de lege, când se vor face „acele măriri prognozate”. „Eu cred că profesorii noștri și medicii noștri au nevoie de venituri decente, dar în același timp este și un factor de stimulare economică. În contextul scăderii consumului, ai nevoie din când în când, prin astfel de creșteri bine calculate ale veniturilor, ai nevoie de acest mecanism pentru a relansa consumul”, a explicat Negrescu. În aceste zile, proiectul Legii Salarizării unitare este un „măr al discordiei” între reprezentanții partidelor politice, fiind intens discutată în spațiul public. Acesta este una dintre reformele specifice jaloanelor PNRR, pentru care țara noastră primește 770 de milioane de euro, dacă aceasta este aprobată până în 31 august 2026. O variantă de proiect a acestei legi a fost prezentată, vineri, partidelor politice, iar actualul Ministru al Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că speră ca, „la începutul săptămânii viitoare să se ajungă la un acord”.
Florin Manole, pe legea salarizării: Nu o să votăm o lege care scade veniturile. Trebuie să fie acceptată social
„Partidul Social-Democrat vrea să atragem toți banii posibili din PNRR. Trebuie să găsim ori o formă care să mulțumească social, care să oprească greve, care să oprească proteste, fie, dacă acest lucru nu va fi posibil, nu avem cum să votăm o lege care scade veniturile”, a declarat Manole. Dezbaterea pe anvelopa bugetară și solicitările sindicatelor Ministrul a susținut că dezbaterile pe proiectul legislativ au vizat în principal anvelopa bugetară, principiile generale ale reformei și mecanismele tranzitorii. „Am avut o discuție despre posibila anvelopă bugetară, despre niște principii de lucru în comun, dar nu am avut discuții pe coeficienți, pe textul legii, decât pe anumite lucruri referitoare, de exemplu, la acea sumă tranzitorie acolo unde veniturile scad”, subliniază social-democratul. Reprezentantul PSD a precizat că toate observațiile formulate de sindicate sunt analizate și că acestea vor fi discutate ulterior cu Ministerul Muncii înainte de viitoarele consultări. „Există multe inadvertențe, le colectăm pe toate, evaluăm, vedem ce se poate repara. O să avem după aceea și o comunicare cu Ministerul Muncii, cu domnul Pîslaru, după care sper să putem avea o concluzie până la întâlnirea de la Cotroceni”, punctează Manole. Siegfried Mureșean, invitat la consultări Acesta a mai anunțat că reprezentanții PSD continuă consultările cu toate familiile ocupaționale, precizând în același timp că l-a invitat și pe Siegfried Mureșan, propunerea PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, la discuții. „Am avut întâlniri de la 9 astăzi de dimineață, o să avem până după-amiază și mâine, duminică, o să facem același lucru. După ce terminăm toate familiile ocupaționale, putem să avem poate luni o concluzie. Sper să ne ajute și domnul Siegfried Mureșan. L-am invitat. Sigur este foarte interesat de soarta pe PNRR, de buget, de banii țării, de fondurile europene. Sigur nu este pe plajă, sigur nu este în weekend și muncește undeva”, a spus fostul ministru. Florin Manole a mai precizat că nevoia de cumpătare în încercarea de completare a jalonului PNRR, pentru a nu fi promulgată o lege care nemulțumește sindicatele. „Ar fi o problemă dacă legea salarizării nu s-ar adopta, dar ar fi o problemă și mai mare dacă legea salarizării s-ar adopta și am avea grevă generală”, conchide fostul ministru. sursă video: Digi24