Expert în energie. România are cel mai mare preț la energie din Europa, raportat la puterea de cumpărare
Taxele și tarifele de transport au contribuit semnificativ la scumpirea energiei electrice în România, care se află pe primul loc în UE la prețul raportat la puterea de cumpărare – de aproape patru ori mai mare decât în Ungaria, țara cu cel mai mic cost relativ. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, expert în energie a explicat pentru „Adevărul” ce mai poate fi făcut. România a avut o creștere semnificativă a prețului energiei electrice fapt ce determină inflație, scăderea puterii de cumpărare, relocarea industriilor și accentuarea vulnerabilităților sociale. România ocupă în luna iulie 2025, locul 10 la prețul energiei, neraportat la puterea de cumpărare Analizând prețurile energiei electrice cu toate taxele incluse în țările din UE, la consumatorul casnic în luna iulie 2025 constatăm că România ocupă locul 1 în rândul țărilor din Europa, raportat la puterea de cumpărare și are cea mai mare creștere a prețului energiei electrice din întreaga Europă între lunile iunie – iulie 2025, fiind mai mult decât dublă decât următoarea cea mai mare creștere de preț din Europa (România ocupă în luna iulie 2025, locul 10 la prețul energiei electrice pentru populație neraportat la puterea de cumpărare). Ungaria, cele mai mici prețuri Deși România este puțin dependentă din punct de vedere energetic, având resurse proprii de gaze naturale, hidroenergie și un mix echilibrat de surse (inclusiv nuclear și regenerabile), prețurile energiei electrice sunt ridicate comparativ cu nivelul de venituri al populației. În fapt în luna iulie 2025 România a înregistrat pentru populație cel mai mare preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare din Europa. România are un preț de 4 ori mai mare decât cel mai mic preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare care se găsește în Ungaria. Cum s-a ajuns aici Această situație are mai multe cauze, subliniază specialistul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) enumerând: Piața energetică europeană – prețul energiei în România este influențat de evoluțiile pe piața comună europeană, unde cotațiile pot fi ridicate în funcție de, ofertă și prețul combustibililor fosili. Taxele și tarifele de transport/distribuție – reprezintă jumătate din factura finală de energie electrică, un nivel extrem de ridicat comparativ cu țările europene Lipsa investițiilor în infrastructură – rețelele vechi, pierderile tehnologice și costurile de mentenanță se reflectă în prețul final. Speculațiile și volatilitatea pieței – liberalizarea pieței, fără consumatori pregătiți și fără instituții care să sancționeze abaterile de pe piață, au permis fluctuații mari de preț. Tranziția energetică – investiții în surse verzi, stocare, noi rețele etc. deși necesare, presupun costuri inițiale ridicate care se recuperează treptat prin tarife mai mari. România riscă să piardă competitivitatea economică „În lipsa scăderii prețului la energie electrică, România riscă să piardă competitivitatea economică și să accentueze inegalitățile sociale. Costurile ridicate ale energiei afectează direct industria, agricultura și serviciile, ducând la creșterea prețurilor produselor și la scăderea puterii de cumpărare a populației. Totodată, firmele românești devin tot mai puțin atractive pentru investițiile străine, fiind dezavantajate în raport cu țările unde energia este mai ieftină și mai stabilă. Pe termen lung, prețurile mari la energie vor fi o frână în dezvoltarea economică, generează inflație și pot accentua migrația forței de muncă, deoarece oamenii caută condiții mai avantajoase în alte state. În plus, lipsa unor măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili poate duce la creșterea sărăciei energetice, fenomen care afectează deja multe gospodării din mediul rural”, a punctat Chisăliță. Ce se mai poate face Întrebat ce s-ar mai putea face, expertul în energie Silviu Gresoi, a declarat pentru „Adevărul” că încă se mai pot lua măsuri pentru redresarea prețurilor. „România încă suferă serios din cauza fluctuațiilor din piața angro de energie. Când producția internă scade din cauza secetei sau pentru că nu bate vântul prețurile sar rapid în sus, iar țara ajunge să importe energie scumpă de la vecini. Problemă mare? S-au făcut prea puține investiții în centrale noi și nici cele vechi nu s-au modernizat pe măsura ritmului european. Din cauza asta, sistemul energetic e rigid și greu de adaptat. În plus, rețelele de distribuție și transport pierd mai multă energie decât media europeană, iar asta îi costă direct pe consumatori. Chiar dacă prețul pe kilowatt-oră nu e cel mai mare din Europa, salariile mici fac ca oamenii să simtă scumpirea din plin. Ce ajută? E nevoie urgentă de investiții în producție locală, mai ales în energie regenerabilă, hidro și proiecte nucleare. Trebuie și contracte pe termen lung, cum sunt acordurile PPA, care dau stabilitate și mai taie din riscul fluctuațiilor de pe piața spot. Modernizarea și digitalizarea rețelelor înseamnă mai puține pierderi și costuri mai mici. Pe termen scurt, sprijinul trebuie să ajungă direct la cei vulnerabili, ca să nu simtă atât de tare efectele negative. Pe termen lung, doar creșterea producției și eficientizarea sistemului pot ține prețurile stabile și pot alinia România la standardele europene”, a declarat expertul în energie pentru „Adevărul”. Recomandarea autorului: Cât au ajuns să plătească unii dintre consumatori la factura de energie electrică. Ce costuri au fără prețul plafonat
Ce nu s-a văzut în presă și la TV din ziua TERORISMULUI LEGISLATIV pe cele 4 moțiuni de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan
Duminică. O zi în care unii se duc la biserică, alții la picnic, dar parlamentarii au avut program de maraton politic. Patru moțiuni de cenzură pe masă, cinci asumări de răspundere la pachet și o atmosferă de teatru absurd în plen. Ședința comună a început la ora 13, cu George Simion pe post de dirijor al opoziției. AUR și SOS au refuzat inițial să intre în sală, anunțând cu surle și trâmbițe că vor boicota ședința și nu vor asigura cvorumul necesar de 233 de senatori și deputați. Ba chiar, la intrarea în sala de plen, Simion i-a transmis premierului să amâne votul pentru mâine. După câteva ore de plimbat nervii pe holurile Parlamentului, s-au răzgândit și s-au așezat cuminței la locurile lor. În schimb, cei de la POT au preferat să rămână în continuare pe coridoare, unde atmosfera era mai relaxată la o cafea sau o apă plată. Parlamentarii puterii – PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile – au făcut figurație. Au asigurat cvorumul, dar la vot au livrat clasicul „prezent, nu votez”, repetat ca o mantră de rezistență birocratică. Practic, un spectacol de participare doar pentru a asigura cvorumul necesar și pentru a justifica reformele lui Bolojan. 4 citiri ale moțiunilor, 4 discursuri ale lui Bolojan, 4 dezbateri, 4 voturi și 4 numărători Așa s-au derulat cele patru runde. 4 citiri ale moțiunilor, 4 discursuri ale lui Bolojan, 4 dezbateri, 4 voturi, 4 numărători. 4 strigări ale numelui fiecărui parlamentar precum la catalogul școlar. Totul pe repede-înainte, dar totuși cu pauze lungi, care au permis unora să butoneze telefoanele sau să bârfească cu colegii. De pildă, Vasile Blaga a preferat să stea pe telefon în timp ce șeful său pe linie directă de partid, Ilie Bolojan, susținea ultimul discurs pe cea de-a patra moțiune. Nu au lipsit nici scandalurile sau invectivele. De exemplu, deputatul USR Alexandru Dimitriu a fost huiduit de opoziție, după ce i-a numit pe membrii AUR „interlopi” și „țepari”. (VIDEO AICI) Bolojan, mai degrabă spectator decât „jucător” Premierul Ilie Bolojan a rămas imobil în banca destinată membrilor guvernului, doar din când în când ridicându-se pentru a da mâna cu președinții celor două Camere sau cu colegii parlamentari care țin în viață coaliția de guvernare. Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax În rest, a părut mai degrabă spectator decât actor principal și, la un moment dat, de plictiseală, a început să se joace cu degetele, semn că nici măcar premierul nu mai găsea sens în ritualul procedural. Bolojan nu a dat, ca de obicei, nicio declarație presei și a părăsit Parlamentul în grabă, însoțit de președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean. Eșecul opoziției După mai bine de opt ore, bilanțul a fost clar. Patru moțiuni respinse, un guvern care și-a bifat liniștit supraviețuirea și un Parlament care a reușit să transforme o zi de duminică într-un spectacol a ceea ce opoziția a numit „terorism legislativ”, unde armele au fost doar microfoanele și răbdarea. Opoziția nu a reușit să adune la cele 4 moțiuni nici măcar numărul de semnături inițiale. Situația la vot a stat în felul următor: reforma din sănătate – 108 voturi „pentru” reforma guvernanței corporative – 121 voturi „pentru” reforma privind eficientizarea autorităților administrative autonome (ASF, ANCOM, ANRE) – 120 voturi „pentru” reforma care cuprinde măsurile fiscale – 119 voturi „pentru” Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: