Putin nu poate susține războiul pe termen lung, spune Zelenski
Liderul ucrainean a transmis miercuri că regimul de la Kremlin se confruntă cu tot mai mari dificultăți economice și industriale, iar sistemul construit de Vladimir Putin nu va putea susține pe termen lung războiul împotriva Ucrainei. Declarația președintelui a urmat raportului prezentat de șeful Serviciului de Informații Externe, Oleh Ivashcenko, care a expus concluziile privind efectele sancțiunilor asupra economiei ruse și acțiunile militare planificate pe teritoriul Belarusului. „Sistemul lui Putin nu va rezista” „Sancțiunile internaționale constrâng cu adevărat capacitatea Rusiei de a continua și extinde acest război, iar cu cât presiunea sancțiunilor este mai puternică, cu atât mai repede vom putea garanta o securitate fiabilă”, a scris Zelenski pe X. Potrivit liderului ucrainean, serviciile de informații au obținut atât date clasificate, cât și informații din surse deschise, care confirmă deteriorarea stării economice a Federației Ruse. „Sistemul lui Putin nu va rezista confruntării în care a aruncat Rusia”, a adăugat Zelenski, precizând că Ucraina a identificat direcțiile principale pentru intensificarea presiunii asupra Moscovei și că a dat instrucțiuni pentru cooperarea cu țările partenere. Zelenski: Rusia trebuie izolată militar Înaintea vizitei sale de vineri la Washington și a întâlnirilor cu liderii europeni, Zelenski a insistat și asupra importanței opririi fluxurilor de componente și echipamente critice care ajung în Rusia și sunt folosite în producția de armament: „În Ucraina înțelegem clar care livrări sunt cele mai importante pentru Moscova, iar fiecare astfel de schemă trebuie blocată. Partenerii noștri au toate capacitățile pentru a face acest lucru”. Potrivit lui Oleh Ivashcenko, Rusia intenționează să folosească în continuare teritoriul Belarusului în scopuri militare. Zelenski a precizat că, „în această etapă, informațiile nu vor fi făcute publice”, dar Ucraina va notifica „partenerii care ar putea fi amenințați” de aceste acțiuni.
Apelul lui Zelenski către NATO: Putin poate fi constrâns să facă pace, ca orice alt terorist
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis vineri că Vladimir Putin poate fi constrâns să încheie războiul din Ucraina, la fel „ca orice alt terorist”, și a cerut sprijin rapid din partea NATO pentru a-și întări apărarea antiaeriană înainte de venirea iernii. Vorbind la cea de-a 71-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO, Zelenski a avertizat că Rusia se pregătește să folosească „teroarea” atacurilor cu rachete și drone pentru a distruge rezistența ucraineană. „Putin poate fi forțat să facă pace – ca orice alt terorist. Chiar și Hamas se pregătește acum să elibereze ostatici. Dacă acest lucru este posibil, atunci și Putin poate fi forțat să restabilească pacea”, a spus liderul ucrainean, citat de Kyiv Post. The 71st Annual Session of the NATO Parliamentary Assembly. There are delegations from almost 50 countries here – from Europe, the whole Alliance, the Middle East, and other regions. This matters. We now see that the war in the Middle East is finally ending – after so many… pic.twitter.com/4dVzmORj13 — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) October 13, 2025 Zelenski cere rachete pentru Ucraina El a insistat ca statele NATO să adopte rapid decizii privind livrarea către Ucraina de rachete și sisteme de apărare antiaeriană: „Înainte de iarnă, Putin speră să folosească această teroare pentru a frânge rezistența noastră. Nu putem permite asta”. Zelenski a menționat că a discutat cu președintele american Donald Trump și cu omologul său francez, Emmanuel Macron, despre livrarea sistemelor Patriot, a rachetelor Tomahawk și despre sprijinul pentru infrastructura energetică ucraineană. „Oprindu-i pe ruși acum, vă ajutați și pe voi înșivă” Pe platforma X, Zelenski a reluat apelul său, subliniind că oprirea Rusiei este în interesul întregii lumi libere: „Războiul Rusiei în Europa rămâne cea mai mare sursă de instabilitate globală. (…) Oprindu-i pe ruși acum, nu ne ajutați doar pe noi să salvăm vieți – vă ajutați și pe voi înșivă”. Kremlinul a reacționat la discuțiile privind posibile livrări de rachete Tomahawk, avertizând că acestea ar provoca o escaladare majoră a conflictului. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că Rusia ar putea interpreta astfel de lansări „drept potențial nucleare”. Rusia profită de atenția lumii către Orient Zelenski acuză Moscova că profită de faptul că atenția globală se concentrează asupra conflictului din Orientul Mijlociu: „Rusia exploatează momentul în care lumea este distrasă. De aceea, sprijinul rapid și decisiv al aliaților este esențial”.
Rusia dezvăluie o nouă armă-minune nucleară. Putin avertizează Occidentul
Declarațiile au fost făcute vineri, după o vizită în Tadjikistan, și au fost interpretate ca un mesaj criptic cu tentă nucleară, în contextul în care relațiile dintre Moscova și Occident sunt extrem de tensionate. În cadrul discuției cu jurnaliștii, Putin a lăsat să se înțeleagă că „arma” la care se referă ar face parte din seria de superarme anunțate de Rusia în 2018, se arată într-o analiză a Kyiv Post. Aceste arme sunt proiecte nucleare avansate, destinate să depășească tehnologiile actuale și să asigure o putere strategică semnificativă. Putin a menționat că sistemul este „în faza finală de testare” și că detalii suplimentare vor fi oferite în curând, dar fără a specifica exact despre ce tip de armă este vorba. Declarația a venit în contextul criticii aduse refuzului Statelor Unite de a negocia o nouă rundă a tratatului de reducere a armelor strategice (START). Președintele rus a subliniat că Rusia este „pregătită să negocieze”, dar a avertizat că, în cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, nu va mai exista un sistem eficient de descurajare nucleară între marile puteri. Rusia și-a prezentat în trecut mai multe proiecte de arme inovative, printre care racheta balistică intercontinentală RS-28 Sarmat și vehiculul hipersonic Avangard. De asemenea, două dintre cele mai discutate arme rusești sunt Burevestnik, o rachetă de croazieră cu propulsie nucleară, și Poseidon, o dronă submarină cu propulsie nucleară. Aceste arme au fost menționate de Putin ca elemente cheie în strategia de apărare a Rusiei. Ce se știe până acum? În 2018, Putin a dezvăluit o serie de „superarme” ce includ rachete balistice hipersonice și vehicule subacvatice autonome, care sunt considerate capabile să schimbe echilibrul global de putere. În ciuda testelor mixte ale rachetei Burevestnik, care a avut rezultate doar parțial reușite, proiectul continuă să fie dezvoltat cu scopul de a crea un sistem nuclear imprevizibil și greu de interceptat. De asemenea, drona Poseidon, cu propulsie nucleară, a fost prezentată ca o armă extrem de greu de contracarat, care ar putea fi folosită pentru a distruge obiective strategice de mare valoare. În pofida dificultăților financiare și a impactului războiului din Ucraina asupra industriei de apărare, Rusia continuă să își dezvolte aceste arme și să își întărească arsenalul nuclear, iar declarațiile lui Putin reflectă dorința de a menține supremația în fața unui Occident tot mai critic.
Putin va consolida apărarea aeriană a Rusiei ca răspuns la trimiterea rachetelor Tomahawk în Ucraina
În cadrul unui eveniment, Vladimir Putin a fost întrebat dacă Rusia a pregătit un răspuns referitor la posibila livrare de rachete americane spre Ucraina. Oficialul de la Kremlin a precizat că Federația Rusă va consolida sistemul aerian de Apărare. „Răspunsul nostru este consolidarea sistemului de apărare aeriană al Federației Ruse”, a declarat Putin, pentru agenția de presă din Rusia Interfax, citată de Ukrainska Pravda. Vladimir Putin, a respins discuțiile privind furnizarea de rachete Tomahawk spre Ucraina, calificându-le drept „minciuni”. „Este și o formă de păcăleală. Se fac multe afirmații aici”, a declarat oficialul Kremlinul. Zelenski a solicitat rachete americane de la SUA Potrivit The Telegraph, în septembrie, Zelenski i-a cerut lui Donald Trump rachete Tomahawk în timpul unei întâlniri la New York desfășurate cu ușile închise. Zelenski se afla în SUA în contextul Adunării Generale a ONU. Trump a promis în septembrie că va analiza tehnic propunerea lui Zelenski, iar vineri, Ministerul de Externe al Ucrainei a confirmat că Statele Unite nu au refuzat livrarea de rachete în Ucraina. În cadrul unei conferințe de presă defășurată în 8 octombrie la Kiev, Zelenski a precizat că livrarea rachetelor Tomahawk ar putea „forța Rusia să vadă realitatea și să se așeze la masa negocierilor”. Vladimir Putin a declarat, în cadrul Forumului Valdai că folosirea rachetelor americane de către Ucraina ar putea deteriora relațiile dintre Moscova și Washington.
Putin recunoaște că rușii sunt de vină pentru prăbușirea avionului azer de pasageri
Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că apărarea aeriană a Rusiei este responsabilă pentru doborârea unui avion de linie azer în decembrie, soldată cu 38 de morți, potrivit AP. Este prima sa recunoaștere a responsabilității ruse pentru incidentul aviatic. Putin a făcut declarația în timpul unei întâlniri cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, în capitala Tadjikistanului, Dușanbe, unde ambii participă la un summit al fostelor națiuni sovietice. Avionul de pasageri al Azerbaijan Airlines s-a prăbușit pe 25 decembrie 2024, în timp ce zbura de la Baku spre Groznâi, capitala regională a republicii ruse Cecenia. Autoritățile azere au declarat că avionul a fost lovit accidental de focurile trase de apărarea aeriană a rușilor. Ulterior, pilotul a încercat să aterizeze în vestul Kazahstanului, dar avionul s-a prăbușit, ucigând 38 din cele 67 de persoane aflate la bord. Atunci, Vladimir Putin a prezentat scuze președintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, pentru ceea ce a numit un „incident tragic”, dar nu a recunoscut și responsabilitatea rușilor. În replică, Aliyev a criticat Moscova pentru încercarea de a „mușamaliza” incidentul.
Moșteanu reacționează după ce Putin a comentat alegerile anulate din România: E ultimul om care poate da lecții despre democrație
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a reacționat joi seara, Digi24, după ce președintele Rusiei, Vladimir Putin, a făcut comentarii în privința anulării alegerilor prezidențiale din România de anul trecut. „Este ultimul om de pe planetă care ar putea să dea cuiva lecții despre democrație și alegeri libere. Alegerile prin care își asigură mandatul de fiecare dată sunt o farsă, o butaforie. Putin este cel care își bagă adversarii politici în închisoare și îi omoară în condiții ciudate și suspecte de fiecare dată. Putin este cel care își aruncă comandații militari pe geam sau foarte apropiați”, a spus ministrul Apărării la Digi24. Comentariile lui Putin privind alegerile anulate din 2024 Reacția acestuia vine în contextul în care joi, Vladimir Putin a comentat direct alegerile anulate din România, criticând țările care „interzic oponenții politici” și „manipulează voința poporului” „Establishmentul nu este dispus să renunțe la putere, înșelându-și în mod deschis propriii cetățeni, escaladând situația pe plan extern și recurgând la orice fel de trucuri în propriile țări – din ce în ce mai mult la limita legii, dacă nu chiar dincolo de aceasta. Însă transformarea la nesfârșit a procedurilor electorale democratice într-o farsă și manipularea voinței poporului, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în România, nu va funcționa”, a comentat Putin. Totuși, declarația lui Putin vine în contradicție cu realitățile interne din Federația Rusă, unde opoziția este sistematic reprimată, iar procesele electorale sunt contestate la nivel internațional. Declarațiile susținute joi de liderul rus la Soci vin la două zile după ce președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că procurorul general a confirmat în raportul său interferența Rusiei în campania electorală, prin folosirea unor firme și conturi de publicitate din Federația Rusă.
Rusia majorează taxele pentru a acoperi gaura bugetară provocată de războiul din Ucraina
Ministerul rus de Finanțe a anunțat miercuri că intenționează să majoreze taxa pe valoarea adăugată cu două puncte procentuale, la 22%, parte a unui plan pe trei ani care urmărește să acopere o gaură bugetară aflată în expansiune rapidă, notează Politico. Majorare de TVA pentru acoperirea deficitului După ce la începutul anului a crescut brusc impozitul pe venit, Putin promisese că nu vor mai exista alte schimbări majore ale sistemului fiscal până în 2030. Totuși, guvernatoarea băncii centrale, Elvira Nabiullina, avertizase la o conferință de presă la începutul acestei luni că deficitul bugetar în creștere este cel mai mare risc pentru inflație, care, potrivit calculelor oficiale, depășește în prezent 8%. Ministerul rus al Finanțelor vrea să strângă mai mulți bani nu doar prin taxe mai mari, ci și prin extinderea obligațiilor fiscale pentru firmele mici și mijlocii. În plus, se introduc noi taxe: 5% pe jocurile de noroc și 25% pe veniturile caselor de pariuri. Măsurile sunt „destinate în primul rând finanțării apărării și securității”, a precizat Ministerul într-un comunicat. TVA-ul pentru produse de strictă necesitate, precum articolele pentru copii, alimentele și medicamentele, va rămâne la 10%. Kremlinul a acoperit mare parte din costurile războiului din exporturile de petrol și produse rafinate, dar și prin folosirea Fondului Național de Bunăstare, constituit în anii în care veniturile din petrol și gaze depășeau nevoile bugetului. De asemenea, Moscova a colectat mai bine taxele, profitând de trecerea la o economie de război. Totuși, economia a încetinit brusc anul acesta. Ministrul Economiei, Maxim Reșetnikov, a declarat la începutul acestei luni că economia „se răcește mai repede decât era de așteptat”. Prețurile petrolului au scăzut, deoarece Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au crescut constant producția. Trump: Rusia, un „tigru de hârtie” Anunțul vine la o zi după ce președintele american Donald Trump părea să semnaleze o schimbare de atitudine față de Rusia. Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a spus că „Putin și Rusia se confruntă cu mari probleme economice” și că ofensiva tot mai ambițioasă a Ucrainei cu drone împotriva rafinăriilor rusești face ca Rusia să pară un „tigru de hârtie”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns miercuri că Rusia „este un urs adevărat… nu are nimic de hârtie în el”.
Cât este de vulnerabilă Republica Moldova în fața Rusiei? / Care sunt mizele Rusiei în ecuația cu Moldova? / Poate ajunge Moldova o nouă Georgia?
Invazia rusă în Ucraina în 2022 a repus pe agenda discuțiilor un subiect la fel de fierbinte: liderii pro-europeni ai Republicii Moldova sunt conștienți de eforturile Moscovei de a recompune fostul spațiu sovietic, anexând fostele republici sovietice. Având în vedere alegerile parlamentare de duminică, toată lumea se așteaptă ca aceste eforturi să se intensifice. Se nasc, prin urmare, întrebări-cheie: cât este Moldova de vulnerabilă în fața Rusiei și ce tactici implementează Moscova, deja, în această țară? Faptul că Moldova nu are graniță directă cu Rusia îl obligă pe Putin să acceseze constant narativul transnistrean pentru a-și justifica ambițiile neo-imperiale din regiune. Pentru el, Moldova este „un teritoriu istoric rus” și punct! Ce ar însemna pentru Rusia aderarea Moldovei la UE? Ne amintim, de altfel, și de definiția dată de Putin, la sfârșitul anului 2023, potrivit căreia Moldova se încadrează în mod special în definiția Lumii Ruse (Russkiy Mir), care cuprinde teritoriile Rusiei Antice, Marele Ducat al Moscovei, Imperiul Rus, Uniunea Sovietică și Federația Rusă contemporană. Dacă Moldova ar adera la UE, aceasta ar fi o lovitură masivă pentru eforturile Kremlinului de destabilizare a țării și de preluare a controlului. De asemenea, ar zgudui din temelii stabilitatea regimului lui Putin, pentru că acest lucru ar fi un exemplu de cum poate arăta un fost stat sovietic care beneficiază de aderarea la valorile Occidentului – reformat și prosper. După Moldova, ar urma Ucraina și Armenia, ceea ce, pentru reputația Moscovei în calitate de garant de securitate în zonă, ar fi zdrobitor. Dar care sunt vulnerabilitățile Moldovei? Potrivit unei analize Chathamhouse.org, cea mai importantă este interferența electorală malignă a Rusiei, urmată de presiunea economică, operațiunile informaționale, atacurile cibernetice, destabilizarea internă, corupția și utilizarea grupurilor de intermediari. Acestea fac parte din așa-numitele „măsuri-hibride”, foarte iubite de Moscova și în a căror competență, de altfel, excelează. Așa se face că miza mizelor în dinamica Rusiei cu Moldova este împiedicarea cu orice preț a aderării acesteia la UE – o extindere a UE în acest spațiu și o orientare pro-NATO a țării sunt respinse categoric de Moscova. O altă miză extrem de importantă a Rusiei în ecuația cu Moldova este menținerea Transnistriei ca punct vital de presiune. Potrivit understandingwar.org, Kremlinul valorifică foarte bine exclava sa militară de 30 de ani din Transnistria, prin adâncirea, în timp, a legăturilor politice și economice în Republica Moldova, în efortul de prevenire a aderării la Vest. Și nu se va opri! Folosirea oligarhilor pentru amestecul în treburile interne e un exercițiu vechi, dar eficient Ne amintim de rolul extrem de important jucat de opozantul moldovean pro-Kremlin, Ilan Șor, în extinderea operațiunilor de influență malignă ale Rusiei în Moldova și în special în Găgăuzia. Deși partidul lui Șor a fost declarat neconstituțional, multiplele sale influențe continuă să se facă simțite în Moldova și oferă Kremlinului instrumente variate de influență în societatea și politica moldovenească, in extenso, europeană. Serviciul Național de Securitate al Republicii Moldova l-a acuzat pe Ilan Șor și pe alți oligarhi pro-ruși că plătește milioane de euro pentru a organiza proteste antiguvernamentale și compromite desfășurarea alegerilor. O altă miză extrem de importantă este demonstrativ-politică. Prin menținerea constantă a influenței asupra Moldovei, Rusia demonstrează putere, influență și transmite mesajul țărilor dimprejur (Georgia, Ucraina, România) că nu doarme. Dar există pericolul ca Moldova să devină o a doua Georgia? Ar exista două variante de scenariu: Moscova alege varianta militară, întreprinde o incursiune rapidă, după modelul din 2008 în Georgia, lucru costisitor și riscant, pentru că ar putea să implice o reacție locală mai largă, iar războiul din Ucraina a uzat suficient armata rusă. Scenariu al doilea, descris mai sus – politic hibrid, pe termen scurt – manipularea alegerilor, sprijinirea candidaților pro-ruși, dezinformare, coerciție economică, ample campanii media, lucruri la care, cum spuneam, Moscova e premiantă.
Zelenski, la ONU: Oprirea lui Putin acum e mai ieftină decât o cursă globală a înarmării
Vorbind la New York, în fața Adunării Generale a ONU, Volodimir Zelenski a declarat că războiul „a ajuns deja la prea mulți oameni” și că responsabilitatea opririi lui revine acum liderilor lumii. „Putin va continua să împingă războiul tot mai departe și mai adânc dacă nu este oprit”, a avertizat președintele ucrainean. El a subliniat că este datoria comunității internaționale să asigure întoarcerea copiilor răpiți, eliberarea prizonierilor de război și revenirea ostaticilor. „Nu rămâneți tăcuți în timp ce Rusia prelungește acest război, vă rog să vorbiți și să îl condamnați”, a spus Zelenski, adăugând că „pacea depinde de noi toți”. În intervenția sa, liderul ucrainean a remarcat că „oprirea lui Putin acum este mai ieftină decât o cursă globală a înarmării” și a amintit de școlile subterane și adăposturile din Ucraina, întrebând dacă alte țări sunt la fel de protejate. În final, Zelenski a menționat o „întâlnire bună” cu președintele SUA, Donald Trump, petrecută marți și a mulțumit Washingtonului pentru sprijinul acordat, încheind cu mesajul „Slava Ukraini” – „Glorie Ucrainei”.
Războiul din Ucraina, ziua 1309. Rusia a lansat un atac cu drone asupra orașului Zaporojie / Ministerul rus al Finanțelor propune majorarea TVA-ului pentru a finanța războiul din Ucraina
Atac ucrainean asupra orașului Novorossiisk din Rusia. Sediul operatorului petrolier, afectat Ucraina a atacat orașul portuar rusesc Novorossiisk, miercuri, cu drone și drone maritime, deteriorând mai multe clădiri, a declarat guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev, relatează The Kyiv Independent. Novorossiisk, situat pe coasta Mării Negre a Rusiei, a devenit o bază cheie pentru Flota Mării Negre a Rusiei în urma atacurilor ucrainene repetate asupra Crimeei ocupate. Kremlinul îi răspunde lui Trump: „Rusia nu este un tigru, ci un urs. Iar urși de hârtie nu există” Kremlinul a respins ironic criticile președintelui american privind războiul din Ucraina, calificându-le drept superficiale și propagandistice, și a subliniat că Rusia nu este deloc slăbită, nici militar, nici economic. „Rusia nu este un tigru, ci este mai degrabă un urs. Iar urșii de hârtie nu există”, a răspuns purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu acordat postului de radio RBC, citat de The Economic Times. Kremlinul îl contrazice pe Trump: ideea că Ucraina poate recuceri teritorii este „profund greșită” Reprezentanții Kremlinului îl contrazic pe președintele american Donald Trump care a vorbit despre o posibilă recucerire de către ucraineni a teritoriilor pierdute. Ideea este „profund greșită”, au spus rușii. Potrivit oficialilor ruși, invadarea Ucrainei „nu a fost un război fără scop”. De asemenea, Kremlinul susține că procesul de normalizare a relațiilor cu Washingtonul avansează mult mai lent decât spera. Ministerul rus al Finanțelor a anunțat miercuri că propune majorarea cotei taxei pe valoarea adăugată (TVA) de la 20% la 22% începând cu 2026, pentru a finanța cheltuielile militare în ceea ce ar fi al patrulea an de război în Ucraina. Ministerul Finanțelor, care a declarat că majorările de impozite vor fi „destinate în primul rând finanțării apărării și securității”, a afirmat într-un comunicat că propune și alte majorări de impozite, inclusiv pentru afacerile din domeniul jocurilor de noroc. Zelenski: Putin vrea să se extindă în alte teritorii și nu are neapărat nevoie să pună capăt războiului din Ucraina Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu pentru Fox News, că așa cum credea și acum un an, Vladimir Putin vrea să continue luptele și să atace noi teritorii, iar pentru aceasta nu este neapărat necesar să pună capăt războiului împotriva Ucrainei. Zelenski a remarcat că recentele incursiuni ale Rusiei în spațiul aerian al țărilor europene indică astfel de intenții. „Cred că el [Putin] dorește acest lucru. Dorește să invadeze alte teritorii. Așa cum le-am spus colegilor mei acum un an, «Nu așteptați să termine războiul din Ucraina, pentru că va continua undeva în altă parte». Poate continua în altă parte, fără să termine războiul din Ucraina. Pentru că înțelege că are nevoie de asta pentru mașina sa de război, pentru fabricile sale, pentru cercul său restrâns de oameni de afaceri care activează în sectorul militar de apărare și au bani mulți – vrea să arate că vor continua”, a spus președintele ucrainean. Rusia susține că un al doilea atac cu dronă ucraineană a provocat un incendiu la o rafinărie Gazprom Un incendiu a izbucnit la uzina petrochimică Gazprom Neftekhim Salavat din Republica Bashkortostan, la peste 1.300 km de frontul din Ucraina, după un presupus atac cu dronă ucraineană, au anunțat autoritățile ruse pe 24 septembrie. Autoritățile din Bashkortostan afirmă că o dronă ucraineană a lovit complexul petrochimic Gazprom Neftekhim Salavat, unul dintre cele mai mari din Rusia, provocând un incendiu vizibil de la mare distanță. „Toate serviciile de urgență sunt la fața locului și lucrează pentru stingerea incendiului”, a transmis pe Telegram Radiy Khabirov, liderul republicii. Zelenski: Ucraina construiește o nouă arhitectură de securitate. Memorandumul de la Budapesta a eșuat Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți, în cadrul reuniunii la nivel înalt a Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina, că țara sa construiește o nouă arhitectură de securitate, întrucât Memorandumul de la Budapesta a „eșuat” și s-a transformat în „vorbe goale”. „Memorandumul de la Budapesta, menit să garanteze securitatea Ucrainei în schimbul renunțării la armele nucleare, a eșuat. Acesta a demonstrat că promisiunile internaționale se pot transforma în vorbe goale. De aceea, astăzi, împreună cu Marea Britanie, Franța și deja cu mai mult de 30 de națiuni din Coaliția noastră a celor dispuși, construim o nouă arhitectură de securitate”, a spus Zelenski, potrivit Ukrainska Pravda. Avertismentul lui Rubio: Răbdarea lui Trump față de Rusia „nu este infinită” Președintele SUA, Donald Trump, are „oportunitatea și opțiunile” de a impune noi sancțiuni împotriva Rusiei, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio, potrivit The Kyiv Independent. „Președintele a dat dovadă de o răbdare extraordinară în ceea ce privește neaplicarea de sancțiuni suplimentare, în speranța unei evoluții pozitive (…) dar răbdarea lui nu este infinită”, a avertizat Rubio. Trump își schimbă tonul față de Rusia. Zelenski, despre Trump: „Acum are mult mai multă încredere în mine” Președintele SUA, Donald Trump, are acum mai multă încredere în Kiev, după ce președintele rus Vladimir Putin s-a dovedit a fi necinstit, a declarat, marți, președintele Volodimir Zelenski reporterilor „Treptat, (Trump) și-a dat seama că Putin pur și simplu împărtășea informații care erau departe de adevărul de pe câmpul de luptă. Acum are mult mai multă încredere în mine, deoarece informațiile pe care le deține serviciul meu de informații sunt împărtășite partenerilor noștri”, a spus liderul ucrainean, potrivit The Kyiv Independent. Declarația surpriză a lui Trump: „Ucraina poate recâștiga toate teritoriile pierdute” Președintele american Donald Trump a declarat marți că Ucraina, cu sprijinul Uniunii Europene și al NATO, poate recâștiga tot teritoriul pe care Rusia l-a ocupat de la începutul invaziei, scrie Reuters. „Cu timp, răbdare și sprijinul financiar al Europei și, în special, al NATO, granițele inițiale de unde a început acest război reprezintă o opțiune foarte realistă”, a scris Trump pe platforma Truth Social. Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor de petrol reduc exporturile rusești de motorină la cel mai scăzut nivel din ultimii 5 ani Atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor de petrol rusești au dus la scăderea exporturilor rusești de motorină la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani, a relatat Financial Times. 16 dintre cele