Etichetă: rabla

Ministrul mediului, noi detalii despre programul Rabla

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat miercuri, la Digi24, că soarta programului „Rabla” rămâne incertă, în condițiile în care bugetul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) nu este încă definitivat. Potrivit ministrului, o decizie clară va putea fi luată abia peste aproximativ o lună, după stabilirea bugetului. Buzoianu a explicat că, înainte de orice alocare pentru programe noi, AFM trebuie să acopere proiectele transferate din PNRR, rămase fără finanțare europeană. Este vorba despre investiții majore în apă-canal, centre de colectare prin aport voluntar, fabrici de reciclare și de gestionare a deșeurilor. „Toate aceste proiecte trebuie să fie finalizate sau să primească o parte importantă din fonduri anul viitor”, a precizat ministrul. De asemenea, proiectele deja contractate și aflate în derulare nu pot fi oprite, iar plățile către firme trebuie continuate. În acest context, edițiile noi ale programelor AFM, inclusiv „Rabla”, vor fi posibile doar dacă Ministerul Finanțelor și Guvernul vor aproba suplimentarea bugetului instituției. „Dacă vom avea bani suplimentari, sigur, și Rrabla va fi unul dintre proiectele care va fi luat în considerare să primească o parte de buget”, a spus Buzoianu.

Programul RABLA Auto 2025: Ecotichet de 18.500 de lei pentru mașinile electrice. Ministerul Mediului a publicat ghidul spre consultare publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat, vineri, în consultare publică, Ghidul de finanțare pentru Programul Rabla Auto 2025. Documentul include modificările aduse prin Ordonanța de Urgență nr. 41/2025, care vizează proiectele finanțate din PNRR și din fonduri naționale. Cea mai importantă noutate este creșterea ecotichetului pentru achiziția de mașini electrice sau cu pilă de combustie pe bază de hidrogen, care va ajunge la 18.500 de lei. Sprijinul este acordat persoanelor fizice prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Pentru celelalte tipuri de autovehicule, cuantumul bonusurilor rămâne neschimbat: 15.000 de lei pentru un autoturism plug-in hibrid sau pentru o motocicletă electrică; 12.000 de lei pentru un autovehicul hibrid; 10.000 de lei pentru un autovehicul nou cu motor termic (inclusiv GPL/GNC) sau pentru o motocicletă. Diana Buzoianu: Rabla nu este doar despre schimbarea unei mașini vechi „Am înțeles că Rabla nu este doar despre schimbarea unei mașini vechi, ci rămâne un instrument important prin care cetățenii fac pași siguri către un aer mai curat. Ecotichetul pentru electrice a fost ajustat, dar această decizie permite ca, în condițiile bugetare actuale, să putem oferi unui număr cât mai mare de români șansa de a beneficia de sprijin. În paralel, încercăm să construim un cadru de finanțare mai stabil și durabil pe viitor prin Fondul Social pentru Climă. Obiectivul rămâne același: mai puțină poluare și o tranziție treptată spre mobilitate curată în România”, a spus ministra Mediului. Consultarea publică pentru Ghidul de finanțare Rabla 2025 este deschisă pe site-ul ministerului, urmând ca programul să fie lansat oficial după adoptarea formei finale. Foto: Shutterstock

Diana Buzoianu, despre programul Rabla: Nu a fost chiar cea mai ușoară măsură posibilă

„Tocmai ce vorbeam mai devreme de o situație absolut îngrozitoare economică în care ne aflăm, în care au fost pierduți și vor fi pierduți bani de la investiții strategice în România, pentru că pur și simplu nu există acești bani. Noi ce am reușit să facem este ca din bugetul de anul acesta să asigurăm Rabla persoane fizice, o lansare pe un buget de 200 de milioane de lei, ceea ce nu a fost chiar cea mai ușoară măsură posibilă, dar facem acest efort pentru că știm că au fost făcute investiții. Știm că a fost dat avans pentru aceste mașini, apoi, pe celelalte programe, din păcate, anul acesta nu vor mai putea să fie susținute, dar aș vrea să atrag atenția – pentru programul Rabla: Suntem, în acest moment, în discuție cu Ministerul Fondurilor Europene, ca pe fondul social pentru climă, care este un fond care va fi multianual, de 6 miliarde de euro, în România, dat în următorii ani. Acest fond – suntem în discuții să aibă inclusiv un program Rabla, deci să-l finanțăm din fonduri europene programul Rabla, astfel încât să nu mai depindă de bugetul național, de crize economice sau de alte aspecte”, spune la B1TV Diana Buzoianu. Un cadru mai predictibil pentru Rabla și Casa Verde Ea afirmă că își dorește ca de anul viitor să existe „un cadru mult mai reglementat și mult mai sigur, mult mai predictibil pentru acest program, la fel și pentru Casa Verde”. „Pentru Casa Verde, astăzi, pentru panourile fotovoltaice, nu vom mai avea lansat programul de la AFM, dar exact anul acesta vom avea lansat un program, poate chiar mai amplu, din RePowerEU, de către Ministerul Fondurile Europene. Deci, practic, luăm bani din fonduri europene și susținem aceleași programe. Găsim soluții pentru fiecare dintre aceste programe. Evident că lumea care nu este mulțumită, în continuare poate să zică că nu este mulțumită. Noi trebuie să găsim inclusiv metode ca aceste programe să nu se mai ducă către industrie, mai ales, și pentru producătorii din China. Deci trebuie să spunem aceste lucruri”, adaugă Diana Buzoianu. De asemenea, a menționat că este necesară reducerea intrării mașinilor din China pe piața românească și că programele ar trebui să se concentreze pe vehicule produse în Europa. „Este una dintre ținte. Din punctul meu de vedere, programele tip Rabla ar trebui să se axeze mai ales pe mașini produse măcar în Europa, dar în niciun caz în China, la fel și pentru fotovoltaice, este foarte clar pentru toată lumea că de acolo programele și produsele vin din China. Deci noi va trebui, cumva, sub o formă sau alta, să avem și o structură în care să încurajăm producția din Europa”, încheie Buzoianu.

Salariile și pensiile nu vor fi indexate în 2025. Vicepremierul Barna: Eliminarea unor sporuri este o măsură definitivă / Ce spune despre programul Rabla

Barna a spus că în 2025 nu vede o posibilitate pentru a face indexările de salarii și pensii, dar sunt garantate plățile. „Din punctul meu de vedere, și în decembrie, și în ianuarie, când am făcut bugetul, aceasta a fost prioritatea numărul unu: să asigurăm până la sfârșitul anului, fără niciun risc, plata tuturor salariilor și tuturor pensiilor și să nu ajungem în acea incapacitate de plată, să nu avem perturbări pe plățile lunare la zi, fără întârziere în aceste zone”, a spus Tanczos Barna, marți seara, la Antena 3 CNN. Măsurile de indexare sunt temporare; eliminarea unor sporuri, o „măsură definitivă” El a mai spus că măsurile de neindexare, de înghețare, de reducere de salarii sunt măsuri temporare, însă eliminarea unor sporuri „este o măsură definitivă”. „Dar înghețarea și neindexarea salariilor și pensiilor este clar o măsură temporară. În cazul în care lucrurile se echilibrează în 2026, văd posibilă o indexare undeva în doua parte a anului. Dar România are nevoie, cel puțin de un an de zile, de reașezare a echilibrului fiscal-bugetar, cu condiția să avem și măsuri de susținere a economiei”, a spus Barna. Pentru ca măsurile de austeritate să nu afecteze și creșterea economică, Barna spune că România trebuie să susțină în continuare și investițiile și măsurile de stimulare. „Aceste măsuri de stimulare a economiei trebuie să vină în paralel cu măsurile de creștere a venitorilor statului. Altfel, intrăm în acea scădere economică din care nu mai ieșim. În același timp, acest pachet este fundamentul pentru o creștere de următorii 10 ani. (…) Dar, din păcate, au mers pe o creștere bazată pe consum, în condițiile în care consumul și cererea au crescut mult mai repede decât producția internă. Decalajul dintre cele două a fost acoperit de importuri și atâta timp cât produsele au venit din afară a țării, practic valoarea adăugată produsă în România s-a dus afară. Noi trebuie să avem grijă ca și producția internă să crească suficient de mult, să avem capacitate de export, să echilibrăm și balanța comercială”, a spus Barna. Vicepremierul responsabil cu reforma fiscală a fost întrebat, în context, despre modul în care Guvernul a afectat industria auto suspendând programul RABLA. „În 2021, când am venit la Ministerul Mediului, am făcut un plan pentru 4 ani de RABLA cu predictibilitate, cu scăderi la anumite tipuri de tichete valorice și creșteri la celelalte și am avut o creștere înmatriculărilor de mașini noi și am reușit să plafonăm, chiar să scădem second-hand-urile. Deci este un lucru care, pe termen, este benefic. Noi nu putem să ne jucăm nici măcar cu programul RABLA. Ok, sunt de acord că trebuie să regândim. Sunt convins că colegii noștri, noi, din guvern, care au văzut până acum de afară anumite elemente, stând la masă, văzând cifrele, analizând aceste programe, se vor convinge că este nevoie de măsuri de stimul și pentru producția internă”, a spus Barna. Întrebat dacă a vorbit cu ministrul Mediului, Diana Buzoianu, Tanczos Barna a spus că a vorbit și crede că „o să vină cu o decizie corectă în viitorul apropiat, pentru că a început să analizeze și doamna ministrul aceste cifre, aceste date, și sunt evidente”.

Piața moto reacționează după anunțul privind suspendarea RABLA. AIDMM: Lipsa unui instrument vital de stimulare subminează cererea

Suspendarea intempestivă a programului RABLA, cu doar o zi înainte de start, pune în pericol definitiv piața auto și moto autohtonă, avertizează, miercuri, Asociația Importatorilor și Distribuitorilor de Motociclete și Motocicluri din România (AIDMM). Reprezentanții pieței moto trag un semnal de alarmă cu privire la implicațiile deciziei anunțate de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) privitoare la suspendarea tuturor programelor de finanțare în desfășurare, inclusiv lansarea sesiunii Rabla pentru persoane fizice, programată pentru 19 iunie la ora 10:00.Potrivit reprezentanților AFM, decizia survine în contextul negocierilor din ultimele zile privind constituirea unui nou Guvern, care are ca scop asigurarea echilibrului și a stabilității atât la nivel guvernamental, cât și în gestionarea alocărilor bugetare. „Faptul că nu e gata noul guvern, nu este un impediment pentru AFM să respecte planificarea făcută și bugetată deja. Practic, în acest moment, absolut toate prognozele de business făcute de jucătorii de pe piețele auto și moto sunt date peste cap. În scenariul cel mai negru în care Programul RABLA pentru persoane fizice va fi anulat total, piața auto și moto nu va putea recupera până la final de an sub nicio formă scăderea pe care o înregistrează deja. Lipsa unui instrument vital de stimulare subminează cererea, afectează distribuitorii locali și pune în pericol locurile de muncă din acest sector”, a declarat Andrei-Sebastian Ivan, reprezentant al AIDMM, printr-un comunicat transmis miercuri. Avantajele Rabla Conform sursei citate, în ultimii ani, piața moto din România a crescut spectaculos, în principal datorită impulsului dat de ecotichetul Rabla Moto. Numai în 2024, vânzările de motociclete noi au fost cu 53% mai mari decât în 2023. Cu un avans de peste 40% di ultimii ani, piața moto din România se plasează pe primul loc în UE. Impactul RABLA la nivelul pieței auto a fost și el uriaș, în ultimele două decenii, în România fiind casate peste 1 milion de vehicule vechi care au fost înlocuite de peste 700.000 vehicule noi datorită Rabla Clasic și Plus. State precum Belgia, Polonia, Cehia, Finlanda și Scandinavia nu dispun de scheme de casare similare, iar vânzările de vehicule noi au rămas la niveluri stagnante, în contrast cu dinamica pieței românești — doar Germania și Slovacia au înregistrat creșteri vizibile după programe de casare temporare (2009–2010). „Oprirea subvențiilor nu doar că va conduce la prăbușirea piețelor auto-moto, dar va avea exact efectul opus: România se va umple din nou de vehicule vechi, din import, care nu respectă normele de poluare și care vor pune în pericol siguranța în trafic, ulterior sfârșind abandonate în orașele și satele noastre”, a adăugat Andrei-Sebastian Ivan. Conform sursei citate, în luna mai, vânzările de autoturisme noi s-au prăbușit cu peste 30% din cauza incertitudinilor legate de lansarea Programului RABLA 2025. Pe ansamblul primelor cinci luni, achizițiile făcute de persoane fizice sunt cu 26 % sub nivelul din 2024, în timp ce importurile de vehicule second-hand – majoritar nefiscalizate – au crescut cu aproximativ 30%. În acesct context, AIDMM solicită încă o dată AFM și viitorului Guvern al României: ⁠Reluarea imediată a sesiunii Rabla pentru persoane fizice, pentru a evita derapajele economice pe piața auto-moto.  Extinderea și stabilizarea ecotichetelor pentru motociclete și scutere, pentru a susține segmentul cu cea mai rapidă creștere din UE. ⁠Plan pe termen mediu, în colaborare cu sectorul privat, pentru digitalizare, sustenabilitate și echilibru bugetar transparent. „Fără acțiune imediată, România riscă un dublu faliment: economic – prin pierderea unor industrii strategice – și social – prin șomaj și regres tehnologic”, arată reprezentanții AIDMM. Sursa foto: Envato Eleents CITIȚI ȘI: Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele