Radio Europa Liberă se închide în Ungaria. Administrația Trump acuză postul de subminarea lui Viktor Orban
Lansat în 1950 pentru a transmite în țările aflate sub regim comunist în timpul Războiului Rece, Radio Europa Liberă își încetează activitatea astăzi în Ungaria, relatează Reuters. Postul de radio a fost afectat de inițiativele administrației Trump de reducere a cheltuielilor federale. Acuzații privind „destabilizarea” Ungariei Kari Lake, șefa Agenției SUA pentru Media Globală (USAGM), instituția care supraveghează Radio Europa Liberă, a declarat luna aceasta că programele finanțate din bani publici nu ar trebui folosite pentru a „destabiliza” Ungaria. Trump îl consideră pe premierul Ungariei, Viktor Orbán, un aliat important în Uniunea Europeană. Într-o scrisoare adresată Congresului, Kari Lake a anunțat că finanțarea pentru Radio Europa Liberă va fi oprită, susținând că activitatea postului „a subminat politica externă a președintelui Trump prin contestarea premierului ungar ales în mod democratic”. Radio Europa Liberă a transmis că echipa sa „a lucrat cu dedicare pentru a oferi publicului din Ungaria un jurnalism independent”. Controverse privind controlul presei Serviciul maghiar al Radio Europa Liberă fusese închis în 1993, dar a fost relansat în 2020, în contextul „scăderii diversității vocilor din mass-media”, după cum a explicat postul. Opoziția și organizațiile civice îl acuză pe Orbán că și-a consolidat treptat influența asupra presei în cei peste 15 ani de guvernare. Orbán respinge acuzațiile și susține că libertatea presei este respectată. Organizația Reporteri Fără Frontiere a calificat închiderea Radio Europa Liberă în Ungaria drept „o lovitură serioasă adusă dreptului publicului din Ungaria la informare” înaintea alegerilor din 2026.
Politico: Asistăm la începutul erei post-jurnalismului – un paradis pentru autoritari, care deja câștigă războiul informațional
Un articol de opinie publicat de politico.com și semnat de Alexandra Karppi, manager de cercetare și comunicare la Balkan Free Media Initiative și Vanesa Valcheva, coordonatoare de operațiuni și proiecte la aceeași instituție, atrage atenția asupra pericolului dispariției instituțiilor media tradiționale, în contextul închiderii postului Al Jazeera în Balcani, în această lună, după 14 ani de activitate. Al Jazeera este doar cea mai recentă închidere. În martie, Vocea Americii și Radio Europa Liberă au suferit o lovitură puternică după decizia administrației Trump de a suspenda finanțarea acestor două instituții media, care s-au tradus prin concedieri temporare, închideri de birouri și disponibilizări. Între timp, Uniunea Europeană a intervenit cu o injecție de fonduri de 5,5 milioane de euro ajutor de urgență, însă acești bani asigură activitatea pe termen scurt. Ulterior, și administrația Trump a restituit o parte din fonduri, dar viitorul acestor instituții rămâne incert. „Jurnaliștii din periferia Europei se confruntă cu o criză în toată regula” În acest context, cele două autoare se întreabă care mai este sensul adevărului, într-o eră a post-jurnalismului, caracterizată de alienarea responsabilizării guvernamentale și escaladarea represiunii guvernamentale. „Anul 2025 trebuia să fie un an al renașterii pentru presa europeană, cu Bruxellesul adoptând noi reglementări privind libertatea presei. În realitate, însă, ultimele luni au fost departe de a fi așa, jurnaliștii din periferia Europei confruntându-se cu o criză în toată regula”, scriu autoarele. Criza de finanțare a presei independente e o problemă veche. În ce măsură mai pot fi media tradiționale o platformă a libertății de exprimare, mai ales „în piețe media capturate de stat, cum sunt cele din Balcani?”, se întreabă autoarele, dând exemplul valului istoric de represiuni împotriva presei și a societății civile din Serbia, acolo unde proteste ale studenților față de scandalul de corupție din noiembrie anul trecut (privind folosirea greșită a unor fonduri USAID), continuă și azi. Cum se poate evita recăderea în autoritarism? Nevoia de informația corectă, într-o eră a bombardamentului informațional, a lipsei de discernământ, al propagării fake-news-ului, este mai mare ca oricând. Autoarele atrag atenția că toată infuzia de capital a guvernelor occidentale, după căderea Cortinei de Fier, în ideea construirii unei prese pluraliste care să evite recăderea în autoritarism, se clatină acum periculos de tare. „Jurnalismul nu era atunci doar despre fapte, ci era considerat un pilon central al păcii, al pieței libere și al democrației. Din această viziune s-au născut Al Jazeera Balkans, Voice of America și Radio Europa Liberă”. „Însă astăzi, pare că acel pariu nu și-a atins scopul. Iar închiderea Al Jazeera Balkans nu va marca doar dispariția unui post regional respectat, ci va semnala începutul erei „post-jurnalismului”. Jurnalismul, așa cum îl cunoaștem, va continua să existe, dar va fi lipsit de influență, de amploare și de semnificație”. Asistăm la noi forme de cenzură, la o „alunecare într-o nouă ordine mondială – un paradis pentru autoritari, care deja câștigă războiul informațional”. Autoarele insistă pe ideea unei schimbări urgente de mentalitate a Europei, în ideea în care jurnalismul liber este o condiție esențială a democrației și nu un „proiect secundar” al acesteia.