Guvernul Tomac tot mai aproape de realitate
Premierul desemnat Eugen Tomac a confirmat o parte dintre numele pe care intenționează să le propună Parlamentului pentru viitorul Guvern. Negocierile pentru definitivarea echipei guvernamentale continuă. Lista include mai multe nume de consilieri prezidențiali, diplomați, foști demnitari, funcționari publici. Potrivit premierului desemnat Eugen Tomac, viitorul Executiv ar urma să aibă 3 vicepremieri. Unul dintre aceștia va fi ministrul Educației, urmând ca ceilalți doi să coordoneze domeniile economiei și digitalizării. Iată cum va arăta guvernul propus de premierul desemnat, potrivit Mediafax. Miniștrii confirmați și cei cu care încă se poartă negocieri. Sorin Costreie, propus la Educație și pentru funcția de vicepremier în Cabinetul Tomac Sorin Costreie este propunerea anunțată pentru Ministerul Educației. Ar urma să ocupe și una dintre cele 3 funcții de vicepremier din viitorul Executiv. Premierul desemnat a declarat că acesta a acceptat să preia portofoliul Educației și funcția de vicepremier, urmând să aibă atribuții care nu se vor limita strict la domeniul educației. Sorin Costreie, propus ca ministru al Educației în guvernul Tomac. Foto: Evz.ro Costreie este consilier prezidențial pentru educație și cercetare din 17 noiembrie 2025. Potrivit Administrației Prezidențiale, este profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Are specializări în filosofia matematicii, filosofia limbajului și filosofia științei. Înainte de numirea la Cotroceni, Costreie a avut o activitate îndelungată în mediul universitar. Potrivit CV-ului publicat de Universitatea din București, el este cadru didactic la Facultatea de Filosofie, unde lucrează din 1997. A fost implicat în diferite structuri universitare și rețele academice europene. CV-ul său mai menționează calitatea de președinte al UNICA – Network of Universities from the Capitals of Europe – și rolul de coordonator al alianței CIVIS la nivelul Universității din București. Luca Niculescu, propus ministru al Afacerilor Externe Luca Niculescu este propunerea confirmată pentru Ministerul Afacerilor Externe. Premierul desemnat a invocat, în declarațiile publice, rolul lui Niculescu în dosarul aderării României la OCDE, precizând că acesta a acceptat să facă parte din viitorul guvern. Luca Niculescu, ambasadorul român la Paris / Sursa: Facebook – Luca Niculescu Niculescu este în prezent secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Potrivit MAE, între 2016 și 2022 a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Franța, Principatul Monaco și Principatul Andorra. Înainte de intrarea în diplomație, Luca Niculescu a avut o carieră prolifică în mass-media. A fost redactor-șef al RFI România și corespondent în România pentru mai multe instituții media franceze. Dacă va fi validat de Parlament, Niculescu ar prelua Externele într-o perioadă în care dosarele principale ale României vizează aderarea la OCDE, relația cu partenerii europeni și euroatlantici, sprijinul pentru Republica Moldova și coordonarea pozițiilor de politică externă în contextul războiului din Ucraina. Dan Neculăescu, propus ministru al Apărării Dan Neculăescu este propunerea anunțată pentru Ministerul Apărării. Este reprezentant permanent al României la NATO din februarie 2022. Înainte de această funcție a fost secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe. El este diplomat de carieră și lucrează în MAE din octombrie 2002, având rang diplomatic de ambasador. Biografia sa diplomatică include funcții legate de securitate, afaceri strategice, OSCE, neproliferare și controlul armamentelor. Potrivit NATO, Neculăescu a contribuit, în cariera sa diplomatică, la pregătirea unor summituri NATO și la dezvoltarea parteneriatelor strategice ale României cu Statele Unite, Polonia și Turcia, în special pe dimensiunea de securitate. Teodor Dulceață, propus ministru al Mediului Teodor Dulceață este propunerea anunțată pentru Ministerul Mediului. Premierul desemnat a subliniat că Dulceață lucrează de mai mult de 10 ani în minister și că ocupă funcția de secretar general adjunct. Pagina Ministerului Mediului îl citează pe Teodor Dulceață drept secretar general adjunct. Potrivit CV-ului public, acesta a ocupat funcții în administrația publică și în structuri aflate în zona mediului, inclusiv la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Vladimir Ionaș, propus ministru al Dezvoltării Vladimir Ionaș (foto) este propunerea anunțată de Tomac pentru Ministerul Dezvoltării. Premierul desemnat a declarat că Ionaș a acceptat să facă parte din echipa pe care o va prezenta Parlamentului. Eugen Tomac a legat această propunere de tema reformei administrației și de relația cu autoritățile locale. Ionaș este de profesie sociolog și are o vastă experiență în sondaje de opinie, metodologie, comportament electoral, marketing și consultanță politică. Potrivit profilului publicat de Aspen Institute România, el a lucrat în cadrul Grupului de Studii Socio-Comportamentale Avangarde. A coordonat peste 1.000 de sondaje naționale și locale și a participat la proiectarea unor exit-polluri pentru alegeri prezidențiale, locale și parlamentare. Ionaș a fost consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului, unde s-a ocupat de teme de politică externă, relația cu societatea civilă, mediul academic și administrația publică. Este și președinte al organizației Roundtable on Ethnic Relations. Nicolae Istudor, propus ministru al Agriculturii Nicolae Istudor este propunerea anunțată de Eugen Tomac pentru Ministerul Agriculturii. Istudor este rector al ASE din martie 2016. A fost și prorector și profesor universitar doctor, cu activitate didactică în domenii precum logistica întreprinderilor agroalimentare, dezvoltare regională și rurală și burse de mărfuri agroalimentare. Între aprilie 2004 și ianuarie 2005, el a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cu responsabilități în zona dezvoltării rurale și politicilor agricole. În perioada 2001–2004, a fost director general în același minister, cu atribuții privind managementul unităților agroalimentare, evaluarea, monitorizarea și controlul. Diana Morar, variantă pentru Ministerul Muncii La Ministerul Muncii poziția va fi ocupată de Diana Morar, avocată și fost deputat PNL în legislatura 2020–2024. Diana Morar a fost aleasă deputat în circumscripția Bistrița-Năsăud, pe listele PNL, mandatul său fiind validat în decembrie 2020. Activitatea sa politică a fost legată inițial de Partidul Național Liberal, iar în 2024 a trecut la Forța Dreptei, formațiunea condusă de Ludovic Orban, candidând ulterior din partea alianței Dreapta Unită. Înainte de mandatul parlamentar, Morar a fost numită secretar de stat la Ministerul Justiției, în ianuarie 2020, în perioada Guvernului Orban. La acel moment, presa consemna că era avocat și că deținuse anterior funcția de consilier municipal PNL la Bistrița. Miniștri vehiculați / portofolii neconfirmate Ministerul Culturii –
Radu Burnete, consilier prezidențial, despre provocările României în lumea post-Davos: Trăim la intersecția dintre două lumi, una care dispare și una care se naște
Radu Burnete, consilier prezidențial, a prezentat concluziile după câteva zile petrecute la Forumul Economic Mondial de la Davos, subliniind provocările și oportunitățile pentru România în contextul unei lumi aflate în tranziție. „Trăim la intersecția dintre două lumi, una care dispare și una care se naște. Această tranziție abundă în incertitudini. Melancolia nu este un instrument util”, a declarat Burnete. El a explicat care sunt direcțiile prin care România poate deveni relevantă în noua ordine globală. „Diplomație economică, companii mai puternice, coeziune internă, putere militară, educație, cercetare, inteligență artificială, robotizare și o Europă mai coerentă. Acestea sunt «cărămizile» pe care trebuie să construim viitorul țării”, adaugă el. Consilierul prezidențial a mai subliniat importanța adaptării la schimbările globale:„Lumea de după 1945 nu mai există. Lumea care vine nu este încă definită. În acest interval — care poate dura ani sau decenii — țările care vor prospera sunt cele care își vor folosi vechile «cărămizi» pentru a construi ceva nou, nu cele care plâng după clădirea dărâmată.” Radu Burnete a fost numit Consilier Prezidențial pentru probleme economice și sociale începând cu data de 1 iulie 2025. Anterior, între 2020 și 2025, a fost directorul executiv al Confederației Patronale Concordia.
România merge la Davos cu cea mai mare delegație guvernamentală din ultimii ani
Din delegație fac parte ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, ministrul energiei, Bogdan Ivan, precum și consilierul prezidențial Radu Burnete. Marile teme ale ediției 2026 Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că oficialii români participă la reuniune la invitația președintelui Forumului Economic Mondial. Evenimentul, ajuns la a 56-a ediție, a început duminică și se desfășoară pe parcursul a cinci zile. Tema centrală din acest an este „În spiritul dialogului”, Forumul propunându-și să ofere „o platformă imparțială de dialog”, într-un context internațional marcat de tensiuni politice și diferențe tot mai vizibile între state. Agenda discuțiilor vizează cooperarea internațională, economia, investițiile în educație și forța de muncă, impactul noilor tehnologii și creșterea nivelului de trai la nivel global. Relațiile Europa–SUA, pe agenda Davos La Davos sunt așteptați șefi de stat și de guvern, miniștri, lideri ai organizațiilor internaționale, reprezentanți ai mediului academic, ai presei și ai societății civile. Aproximativ 3.000 de reprezentanți din 130 de țări, inclusiv 64 de șefi de stat și de guvern, și-au anunțat prezența. Potrivit MAE, forumul va fi și „un context pentru discuții internaționale” despre evoluțiile recente din relațiile dintre Europa și Statele Unite. România, cu „cea mai consistentă delegație” Ministerul a menționat că România participă cu „cea mai consistentă delegație guvernamentală din toate edițiile anterioare ale conferinței”, ca urmare a „angajamentului asumat de Guvern și de Administrația Prezidențială pentru întărirea diplomației economice”. Ministrul de externe, Oana Țoiu, revine la Davos după ce în 2019 a fost prezentă ca expert, în rolul de vorbitor.
Festivalul ipocriziei continuă! Consilierul lui Nicușor Dan laudă și el Catedrala: Nu construcția este motivul pentru care nu avem suficiente spitale, creșe, case de bătrâni, porturi sau autostrăzi
Festivalul ipocriziei continuă, în ziua Sfințirii Catedralei Neamului. După ce Andrei Caramitru a lăudat construcția, deși în 2020 o critica, a venit și rândul lui Radu Burnete, consilierul președintelui Nicușor Dan să facă acest lucru, tot prin intermediul unei postări pe Facebook. „130-150 de miliarde de euro. Cam 400-500 de catedrale. Între 130 și 150 de miliarde de euro a cheltuit România pe investiții publice din 2010 încoace (pun cap la cap toate PIB-urile și o rată medie de 3.5% investiții publice ca procent din PIB). Din acest motiv aceia care spun că acest monument religios este ”singura” realizare din acești 15 ani se află într-o gravă eroare. Cu toată corupția (care a fost și este mare!), cu toate ineficiențele, România în acești 15 ani, cu mulți bani europeni (câteva zeci de miliarde) și cu mulți bani din taxele și impozitele din mediul privat a investit cât sute de catedrale în infrastructură publică. Și se vede. Țara noastră a progresat. Poate mai puțin decât ne-am fi dorit, s-ar fi putut sau am visat, dar asta e altceva. Investițiile strict private au fost în acești 15 ani de peste 600 de miliarde de euro (în medie 20%/PIB/an), cât 2000 de catedrale deci și aceia care ne tot spun cum nu s-a făcut nimic de pe vremea lui Ceaușescu și că iată o realizare nu fac decât să perpetueze un neadevăr. S-a făcut enorm, dar fără ca toată lumea să beneficieze în egală măsură, ceea ce din nou este altceva. Plecând de la același cifre nu construcția acestei catedrale este motivul pentru care nu avem suficiente spitale, creșe, case de bătrâni, porturi sau autostrăzi. Oricât de scumpă ea reprezintă o sumă infimă din banii publici care au fost investiți și dacă îi administram mai bine, dacă am fi avut mai puțină corupție, achiziții publice mai simple, mai puțină birocrație, mai multă stabilitate guvernamentală am fi avut mai multe și mai bune din toate. Nu construcția acestei catedrale a făcut să avem mai puține și nici faptul că acum este aproape gata ne va face să avem în viitor mai multe. Ca orice proiect de mare anvergură el nu doar stârnește controverse, dar este în sine o reflecție a societății care i-a dat naștere. O imagine. O stare. Această catedrală este în simbolistica ei, în felul în care a fost construită, inaugurată și dezbătută public o oglindă. Putem înțelege multe din ea despre stat și biserică, despre noi, religiozitatea noastră, habotnicie sau hărnicie, administrație și bani publici, raporturile Orient-Occident în cultura noastră, vremurile pe care le traversăm. Nu toate frumoase, plăcute sau binevenite, dar nici toate rele. Ochi diferiți, văd lucruri diferite. Cred că s-a scris tot ce se putea scrie. Mi s-au părut însă distorsionate aceste două unghiuri: că nu s-a făcut nimic în afară de această catedrală sau că absența ei ar fi schimbat în vreun fel peisajul investițiilor publice. Cifrele seci ca și realitatea cotidiană, pentru cine are memorie să o privească în perspectivă, spun altceva. Țara noastră are și progrese incontestabile de când e parte a Occidentului, dar și probleme cât să mai țină ocupate încă două generații. Acum și-o mare catedrală”, a scris acesta pe rețeaua de socializare. La rândul său, economistul Andrei Caramitru s-a contrazis singur, duminică, în ziua în care s-a sfințit pictura celui mai grandios lăcaș de cult din România, Catedrala Mântuirii Neamului (Catedrala Națională). Dacă în urmă cu aproape 5 ani îi ataca pe reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române (BOR), în legătură cu acest subiect, acum spune că îi place noul lăcaș de cult și chiar îl descrie ca pe „o operă de artă, care simbolizează ambiția”. Catedrala Mântuirii Neamului, cu hramul principal „Înălțarea Domnului” și hramul secundar „Sf. Apostol Andrei”, este cea mai mare biserică din România și cea mai înaltă (127 metri ) și mai mare clădire de biserică ortodoxă ca volum și suprafață din lume. Pictura Catedralei Mântuirii Neamului a fost sfinţită duminică, 26 octombrie 2025, în cadrul unei ceremonii conduse de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, alături de un sobor format din 65 de ierarhi, 70 de preoţi și 12 diaconi.
Radu Burnete spune că numai 64% dintre românii apţi de muncă lucrează, în condiţiile în care media în regiune este de 75-76%
Radu Burnete, consilier prezidenţial, a fost întrebat, la Prima TV, dacă sunt prea mulţi angajaţi în sistemul bugetar. Acesta e prezentat câteva date și a explicat că avem și probleme precum evaziunea fiscală și economia gri. Concislierul prezidențial a oferit câteva date, cu mențiunea că ”Dacă raportez numărul de bugetari la populaţie, au arătat-o şi alţii în afară de mine, suntem mult sub media europeană. Deci pare că avem un număr mic de angajaţi în sistemul public.” „Pe de altă parte, dacă îl raportez la populaţia ocupată, unde România are o problemă, pentru că din cei apţi de muncă doar 64% dintre români lucrează – media în regiune e de 75-76% – atunci nu mai par să fie atât de puţini. De ce e important asta? Pentru că oamenii care lucrează în sectorul privat, cei 4,5-5 milioane, trebuie, prin taxele şi impozitele lor, să susţină acest aparat bugetar. Dacă numărul lor e foarte mic în comparaţie cu regiunea, atunci nu mai suntem chiar atât de mult sub media Uniunii Europene. Şi aici văd o problemă”, a spus Burnete. Consilierul prezidențial a vorbit și despre faptul că avem foarte multă evaziune fiscală şi economie gri. „Dacă avem atât de multă evaziune fiscală şi atât de multă economie gri, presiunea pe aceşti 5 milioane de angajaţi din privat să ţină acest aparat bugetar e şi mai mare. Şi atunci, da, dacă pun toate lucrurile astea cap la cap, în clipa de faţă avem un aparat public mai mare decât poate susţine mediul privat”, a explicat Radu Burnete. Date informative Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în februarie 2025, de 1.311.451, cu 4.558 mai multe comparativ cu finele anului trecut, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 841.259 (plus 2.936 faţă de decembrie 2024). Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în februarie 2025, 470.192 de persoane (plus 1.622 comparativ cu ultima lună din 2024).