Ministrul Economiei: Raportul confirmă gestionarea dezastruoasă a resurselor de către Salrom
„S-a confirmat încă o dată. Salrom şi-a bătut joc de banii şi resursele românilor”, a declarat Miruţă, subliniind că ministerul a analizat tragerea la răspundere a administratorilor companiei şi lucrează la reformarea legislaţiei miniere. Potrivit ministrului, Corpul de Control al Ministerului Economiei a identificat, în datele parţiale ale propriului raport, „delăsare, rea-credinţă şi lipsă de responsabilitate” nu doar la Praid, ci şi în alte exploatări. „Am cerut conducerii Salrom să-şi dea demisia de onoare. Au refuzat. Am cerut convocarea unei şedinţe pentru demitere, conform legii. Au refuzat. I-am acţionat în instanţă pentru obligaţia de a convoca şedinţa AGA pe care ministerul, ca acţionar majoritar a cerut-o. Dar, cât timp justiţia e în grevă, trebuie răbdare. Numai că răbdarea are şi ea o limită. Lucrăm deja la o soluţie ca bunul-simţ să devină, în sfârşit, faptǎ”, a adăugat ministrul Economiei. Corpul de control al prim-ministrului a finalizat verificările la Societatea Naţională a Sării SA şi Administraţia Naţională „Apele Române”, după inundarea Salinei Praid concluzionând că riscul a fost subevaluat, iar măsurile tehnice nu asigurau protecţia pe termen lung.
AUR îi dă testul moțiunii ministrului Economiei, Radu Miruță / De ce a retras POT semnături de pe textul moțiunii
Senatul dezbate și votează luni moţiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Economiei, Radu Miruţă. Acesta este acuzat, între altele, că se ”imaginează mai mult influencer social media decât ministru efectiv”. ”Într-un moment de criză economică profundă, în care se iau măsuri de austeritate fără precedent şi sunt promovate creşteri de taxe şi impozite care afectează puternic economia privată, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului este condus de un personaj politic care se imaginează mai mult influencer social media decât ministru efectiv. Atunci când trebuie să acţioneze, asistă pasiv la dezastru, făcându-se părtaş la distrugerea companiilor mici şi mijlocii din România”, susţin parlamentarii AUR. Parlamentarii AUR reclamă că ”singura preocupare reală a ministrului Radu – Dinel Miruţă este politizarea companiilor de stat prin numirea de membri şi simpatizanţi USR în funcţii cheie”. ”Deşi ni se spune că statul trebuie să dea oameni afară, companiile cu capital de stat angajează pe bandă rulantă la indicaţiile preţioase ale lui Miruţă, lucru care ar trebui să atragă în mod normal atenţia organelor de anchetă, control şi verificare instituţională. De asemenea, deşi la nivel european se discută despre relansarea industriei de apărare, pe acest palier, România funcţionează cu frâna de mână trasă. Legislaţia offset nu funcţionează, iar companiile cu tradiţie sunt politizate şi ineficiente, în condiţiile în care resursa umană calificată se degradează şi se diminuează continuu”, se arată în textul moţiunii. „POT și Ana-Maria Gavrila s-au aliat cu USR” Doi senatori ai POT, Vela Gheorghe și Pintea Paul Ciprian și-au retras semnăturile de pe moțiunea inițiată de AUR. Aceștia au depus o cerere la Biroul Permanent al Senatului prin care aduc la cunoștință că-și retrag semnăturile de pe moțiunea simplă împotriva ministrului Economiei. Cei doi senatori țin să menționeze că retragerea semnăturilor se face „din proprie inițiativă și cu respectarea dispozițiilor în vigoare”. Suse politice afirmă că POT și Ana-Maria Gavrila s-au aliat cu USR. Aceasta este acuzată că vrea să-și introducă persoane apropiate în Consiliile de Administrație la câteva companii de stat aflate în subordinea lui Miruță, la Ministerul Economiei. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Actorul Miruța, mereu gata de filmare. Ministrul Economiei are mereu o lavalieră în piept și o cameră după el. Joacă în tot felul de scenete pentru rețelele sociale și pare preocupat mai degrabă de imagine decât de rezolvarea problemelor
Când nu își pune semnătura pe angajările controversate cu iz de „USR-iști plantați la stat” – așa cum Gândul a dezvăluit în exclusivitate la Iprochim și Avioane Craiova –, ministrul Economiei, Radu Miruță, are un alt hobby. Regizează scenete pentru pagina lui de Facebook și a partidului. Ministrul pare mai degrabă într-o campanie de marketing personal decât într-o luptă reală cu problemele complicate ale ministerului pe care îl conduce. Lavaliera, accesoriu de ministru De fiecare dată când apare în fața camerei, Miruță nu e doar ministru, ci și actor principal. Lavaliera îi stă bine prinsă la piept, cadrele sunt filmate din unghiuri diferite, iar montajul are aer profesionist. Nu vorbim de live-uri tremurate cu telefonul, ci de producții de studio. Cu tot tacâmul. Operator, editare și montaj. Întrebarea firească e cine plătește echipa? Din buzunarul personal al ministrului, din fondurile ministerului sau, cum răspundea Nicușor Dan la întrebările Gândul, „echipe voluntare”? Sursa: Facebook/ Radu Miruță O meteahnă de foști și actuali USR-iști Coincidență sau nu, ministrul Miruță pare să calce pe urmele președintelui țării. Și Nicușor Dan are propria echipă tehnică, capabilă să producă filmulețe mai ceva ca la televiziuni. Pare să fie acesta un stil nou de guvernare, în care imaginea bate problema sau doar o obsesie comună pentru camera de filmat. Ultima reprezentație s-a jucat miercuri, 24 septembrie, la protestul muncitorilor de la șantierul naval Damen Mangalia, strânși în fața Ministerului Economiei. Oamenii scandau sub geamul ministrului despre insolvența companiei lor. Radu Miruță n-a întârziat să apară. De data asta, echipat nu doar cu lavalieră, ci și cu… portavoce. (VEZI AICI) „Bună ziua! Știu pentru ce ați venit azi aici…”, și-a început discursul ministrul. Frumos, dar se naște o întrebare simplă: poate exista dialog atunci când cineva vorbește prin portavoce? Sau e doar un alt monolog filmat pentru rețelele sociale? Un videoclip la 3 zile Nu este prima dată când acțiunile ministrului seamănă mai degrabă cu gesturi de PR decât cu soluții reale. Doar în ultima lună, pe pagina lui de Facebook au apărut cel puțin zece videoclipuri atent montate, cu un mesaj clar. Imaginea contează, problemele, mai vedem. Serialul descinderilor lui Miruță a început pe 22 iulie. Atunci, ministrul anunța triumfător că a „descoperit” un spațiu de birouri închiriat ilegal de Ministerul Economiei, de 18 ani, pe Șoseaua Olteniței. „Mare dezvăluire”, însoțită, bineînțeles, de videoclipuri virale. Însă când Gândul a întrebat detalii despre clădire, Miruță n-a mai avut replică. Între lavalieră și cadre profesioniste, Radu Miruță pare să fi uitat că e ministru al Economiei, nu influencer full-time. Asemenea unui actor dedicat, pare că și-a pregătit și recuzita completă. De la cizme la portavoce. Sau poate că, în logica noii politici, un scenariu bine jucat face mai mult decât o problemă rezolvată. Foto colaj/ Video – Facebook: Radu Miruță AUTORUL RECOMANDĂ:
Radu Miruţă: România îşi câştigă respectul prin lucruri concrete, nu prin vorbe
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismulu Radu Miruţă, a afirmat într-un interviu la Euronews că România îşi consolidează poziţia în Uniunea Europeană prin rezultate şi acţiuni concrete. „Acesta e calendarul SAFE, am aprins toate motoarele. E târziu, dar facem ce putem în aceste condiţii. România se străduieşte să stea la masa europeană şi îşi câştigă respectul prin lucruri concrete”, a spus oficialul. Miruţă a arătat că, deşi România „era pe o pantă descendentă”, Guvernul a reuşit să schimbe direcţia. „Guvernul a intrat în priză când eram în mijlocul mării. Nu avem tiparniţă de bani, iar contractele erau de patru ori mai mari decât bugetul”, a explicat ministrul, adăugând că situaţia economică s-a stabilizat. Referindu-se la contextul regional, Miruţă a spus că finalul războiului din Ucraina va avantaja statele care se pregătesc din timp. „Cine găseşte această finalitate mai pregătit o să fie mai câştigat. România are un avantaj suplimentar: poziţia geografică. Pâlnia se îngustează şi trece prin teritoriul nostru”, a declarat acesta, evidenţiind şi solidaritatea arătată de români faţă de refugiaţi şi ţările vecine.
Radu Miruță, despre eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază: Deciziile în această coaliție sunt luate doar cu unanimitate
„Deciziile în această coaliție, prin protocol, sunt luate doar cu unanimitate”, a declarat, sâmbătă, Radu Miruță la Digi24. Acesta a mai explicat că deciziile de plafonare a prețurilor se pot face doar în urma unor analize privind bugetul de stat. „La momentul în care s-a compus această coaliție au existat niște discuții și pe marginea acestor aspecte de prețuri plafonate, energie, alimente. Și la fiecare s-a discutat și decizia rămasă a fost că la momentul în care expiră se face o analiză să vedem care este situația cu banii din buget”, a declarat ministrul Economiei. „Trebuie ca Ministerul de Finanțe să vină cu cifre. După ce vedem aceste cifre, guvernul nu poate să decidă dacă mai poate susține sau nu mai poate susține. E o chestie extraordinar de limpede pe care unii și alții încearcă să o speculeze politic”, a adăugat Miruță. Guvernul nu prelungește plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază Declarațiile ministrului USR vin în contextul în care, sâmbătă, purtătoarea de cuvânt a Guvernului a anunțat că începând cu 1 octombrie, prețurile alimentelor de bază nu vor mai fi plafonate. „Decizia neprelungirii plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a fost luată de coaliția de guvernare. Coaliția a decis, fără nicio opinie contrară, la momentul respectiv, ca prelungirea din urmă cu trei luni a plafonării urma sa fie ultima deoarece a provocat distorsiuni economice atât la nivelul producătorilor cât și al comerciantilor”, a transmis, sâmbătă, purtătoarea de cuvânt Ioana Ene Dogioiu. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că această măsură ar creşte inflaţia şi ar afecta puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici şi medii. „Voi cere urgent clarificări partenerilor de guvernare, pentru că este o decizie pe care nu am discutat-o în Coaliție și cu care PSD nu poate fi de acord! Specialiștii spun că ridicarea plafonării ar crește imediat inflația cu încă 2-3 puncte procentuale, consumul ar scădea, iar puterea de cumpărare a românilor se va prăbuși. Așadar, nu văd nimic pozitiv în ridicarea acestui mecanism de protecție, mai ales că el îi ajută pe românii cu venituri mici și medii!”, a scris Sorin Grindeanu pe Facebook.
Ministrul Economiei anunță demiterea a 21 de administratori speciali. Aveau salarii și de 30.000 lei
„Vineri am semnat un ordin de ministru prin care au plecat acasă 21 de administratori speciali de la 21 de societăți ale statului român. Aveau salariul și de 300 de milioane vechi. Și am cerut un raport de activitate pe care nu au fost în stare să mi-l dea. (…) 21 de oameni care administrau 21 de companii ale statului, astăzi nu le mai administrează”, a spus Radu Miruță la Antena 3 CNN. El spune că în locul acestora vor fi numiți oameni noi, dintre cei care au aplicat în ultima perioadă la Ministerul Economiei. Întrebat ce făcea un administrator special ca să ia 30 de mii de lei pe lună, ministrul Economiei a spus: „Trebuie să fie prieten cu cineva, pe era veche. Pe era nouă vă spun ce spune legea. Pentru societățile care sunt în insolvență, este obligatoriu și trebuie să reprezinte interesul acționarului. Un administrator judiciar pe care îl stabilește instanța. Și este un administrator special care este reprezentantul statului român acolo”. „Azi au fost notificați, probabil că mâine veți auzi că Miruța mai făcă nu știu ce, pentru că o să-și primească acasă notificarea că nu mai au 300 de milioane pe lună”, a adăugat Miruță.
Radu Miruță: „Pentru prima dată sunt de acord cu domnul Grindeanu, e nevoie de digitalizare”
„Pentru prima dată sunt de acord cu domnul Grindeanu, e nevoie de digitalizare. România a avut posibilitatea să implementeze un proiect fantastic, nu doar să digitalizeze, să automatizeze niște procese în instituțiile statului, au omorât acest proiect”, a declarat ministrul Economiei și Digitalizării, Radu Miruță, la B1 TV. Ministrul Digitalizării a vorbit despre faptul că 18 instituții vor fi digitalizate în următorul an. „La ministerul Economiei era un proiect care spunea că se renunță la el. L-am inviat, l-am trecut prin Memorandum în Guvern și în 11 luni vom avea 18 instituții centrale ale statului în care vor exista niște roboți cu inteligență artificială care elimină fluxurile repetitive făcute de oameni și încearcă să aducă niște inteligență aditională. Vor încerca sa recalculeze automat dosarele de pensii”, a spus Miruță. Ministrul a declarat că odată digitalizate instituțiile se vor elimina și favoritismele. „Robotul nu obosește, nu răspunde la telefon să spună baga-mi si mie dosarul că este nu știu ce prieten de-al meu la coada, însă e o dovadă despre cum pe lângă România trecea această oportunitate și am făcut un grafic din 3 în 3 luni prin care fiecare entitate își asumă prin proces verbal că ce a ținut de ea s-a făcut. Se va face proiectul in doar 11 luni, dar era pe linie moarta.”, a mai spus Miruță.
Miruță, pus la zid de SALROM după ce s-a lăudat cu exploatarea grafitului de la Baia de Fier
Societatea Naţională a Sării susține, după anunţul ministrului Economiei, Radu Miruţă, despre zăcământul de grafit de la Baia de Fier şi despre valaorea acestuia, că prelungirea licenţei de exploatare nu este „un demers izolat sau de moment”, ci „rodul unui efort susţinut depus în ultimii trei ani de către echipa Salrom, în colaborare cu direcţii de specialitate din minister şi din Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRMPSG). „Un element esenţial care a făcut posibilă această prelungire a fost implicarea Salrom în modificarea Legii minelor nr. 85/2003, ceea ce a permis crearea cadrului legal pentru obţinerea licenţei şi reluarea activităţii de extracţie în arealul Baia de Fier, oferind astfel o nouă şansă valorificării unei resurse strategice pentru economia naţională”, se arată într-un comunicat de presă al Salrom. Potrivit societății, grafitul este o materie primă critică rară, inclusă pe lista UE a materialelor esenţiale pentru tranziţia verde, fiind folosit în producţia de baterii pentru vehicule electrice, industria energetică, aerospaţială şi în aplicaţii avansate precum semiconductorii şi grafenul. „România deţine una dintre cele mai pure resurse de grafit din Europa, iar Salrom devine astfel o companie strategică pentru economia românească în acest context”, notează sursa citată. Conform societății, Salrom are o tradiţie îndelungată în exploatarea şisturilor grafitoase de la Baia de Fier, activitate desfăşurată între anii 1979 şi 2006. „Expertiza acumulată în extracţia şi procesarea grafitului, împreună cu resursa umană calificată pe care Salrom o deţine şi în prezent, oferă companiei o bază solidă pentru reluarea activităţii în condiţii moderne şi sustenabile, în concordanţă cu standardele europene. Obţinerea prelungirii licenţei a implicat sute de ore de muncă, documentaţie tehnică riguroasă, avizări succesive şi dialog constant cu autorităţile implicate. Echipa Salrom a fost şi rămâne motorul acestui proiect, asumându-şi responsabilitatea de a relansa extracţia unei resurse esenţiale pentru industriile viitorului”, se arată în comunicat. Mai mult, Salrom „a iniţiat discuţii avansate” cu potenţiali finanţatori, de pe piaţa internă şi internaţională, pentru identificarea celor mai bune soluţii de finanţare, încă din luna martie 2025, când proiectul a fost declarat ca fiind de interes strategic la nivelul Uniunii Europene, informează compania. „Regretăm că în spaţiul public au apărut afirmaţii care atribuie merite unor persoane ce nu au participat în mod concret la acest proces. Considerăm că efortul real al profesioniştilor care, cu discreţie şi responsabilitate, lucrează pentru proiecte strategice vitale pentru dezvoltarea României trebuie recunoscut şi apreciat ca atare. Salrom îşi reafirmă angajamentul pentru valorificarea durabilă a resurselor minerale naţionale, în interesul statului român şi al dezvoltării economice pe termen lung”, mai spune sursa citată. Joi seară, ministrul Economiei, Radu Miruţă, a declarat că statul român rămâne beneficiarul licenței, iar România va putea relua exploatarea grafitului de la Baia de Fier din Gorj. El a subliniat că urmează finanţarea şi a dat asigurări că este în căutarea celei mai bune oferte pentru România. Ţara noastră are tehnologia necesară pentru a exploata grafitul şi oameni cu expertiză, însă nu avem tehnologia pentru a-l transforma în grafen prin exfoliere. Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX RECOMANDAREA AUTORULUI: România va putea relua exploatarea grafitului din Gorj/ Miruță: Va aduce locuri de muncă, dezvoltare economică și mândrie pentru români
Radu Miruță afirmă că Salrom, compania de stat care administrează Salina Praid, refuză să convoace AGA pentru a constata pierderile
Conducerea Salrom refuză să convoace AGA pentru a constata pierderile, a declarat ministrul Economiei Radu Miruță în cadrul unei conferințe de presă. „S-a dat o decizie de convocare a Adunării Generale a Acționarilor care să constate pierderile de la Salrom și consecința legală este că, din moment ce constați pierderi, se revocă mandatele. Adunarea Generală a Acționarilor a refuzat să convoace, ceea ce este o chestiune evident ilegală, s-a mers în instanță pentru obligația de a convoca. Atât de tare se țin cu dinții, încât refuză să se întâlnească, cu toate că îi obligă legea. Mai câștigă câteva zile că e ordonanță președințială. Ce v-am spus rămâne valabil. Drumul e cu un singur sens”, a precizat Radu Miruță. În urmă cu aproximativ o lună si jumătate, Radu Miruță anunța că a declanțat procedura de demitere a conducerii Salrom, compania de stat care administrează Salina Praid. „Cine a greșit, dovedit cu date clare, conform legii, răspunde! Angajații din companiile de stat au o serie de beneficii, dar care vin la pachet cu responsabilitate. Asta nu este filosofie, ci modul meu de lucru! Dezastrul de la Praid nu a fost un accident natural. A fost rezultatul indiferenței și al pasării continue a responsabilității. Salrom, Apele Române și ANRM au ignorat aceste avertismente și și-au pasat vina unii altora. Nimeni nu a intervenit la timp. Acum e timpul ca cei care au greșit sa plătească”, spunea Radu Miruță la acea vreme. RECOMANDAREA AUTORULUI: Radu Miruță: „Au fost verificate 6 companii de stat și s-a observat că procesul de selecție a fost viciat” Radu Miruță a pornit procedura de demitere a conducerii Salrom, după dezastrul de la Praid. Bani cheltuiți pe o „paranghelie”, descoperiți de ministru Salrom, precizări despre INDEMNIZAȚIA directorului general: „Remuneraţia fixă brută lunară de 38.776 lei a fost stabilită de AGA în 2024” Cum explică directorul SALROM factura pentru „cina” de 12.500 de euro și bacșiș de 900 euro
Cine este diavolul fără chip, despre care vorbește ministrul Economiei, Radu Miruță
Ministrul Economiei și Digitalizării, Radu Miruță, a vorbit, joi seara, despre „diavolul fără chip”, referindu-se la angajații ministerului care au închis ochii la „aranjamente”. Miruță spune că joi a adus „tămâia ca el să plece”. Miruță a spus că sunt șase companii în care a fost numită o conducere ilegală și a vorbit despre „diavolul care are chip”. El a fost întrebat, joi seara, la Antena 3 CNN, cine este „diavolul fără chip”. „O compunere dintre angajații ai Ministerului, dintre oameni din puterea decizională a acestei țări, care au închis ochii în astfel de aranjamente. Am spus acum câteva săptămâni că acest diavol stă în detaliile prin care sunt numiți oamenii în companiile de stat. Astăzi am văzut cum arată și am adus și tămâia ca el să plece. Pentru că ce s-a întâmplat, momentan am stins, însă pentru a se stinge complet trebuie schimbată legea. Iar pentru ca legea să fie schimbată, trebuie o voință politică”, afirmă Miruță. Ministrul afirmă că a văzut că Secretariatul General al Guvernului a pus în dezbatere publică miercuri un draft ca o propunere de schimbarea acestei legi, s-a uitat pe acel draft și a venit cu propuneri de îmbunătățire, „pentru că din punctul meu de vedere, acel draft nu rezolvă de fapt problema, ci betonează combinațiile deja existente”. Întrebat cum arată aceste „combinații” și cum au ajuns să aibă aceste companii conduceri ilegale, Radu Miruță a spus că a verificat în primă tranșă șase dintre companiile Ministerului Economiei. „Avioane Craiova, IOR, Iprochim, IAR, Șantierul Naval 2 Mai și cred că mai este una. Mecanismul e foarte simplu. Conducere nu mai aveau din 2016 și conform legii nici nu trebuia să se ajungă să expire mandatele că trebuiau înnoite prin selecție. S-a dat un ordin de ministru în 2017 ca să înceapă selecția, să se selecteze firma care să vină să facă o selecție pe management corporativ. Din 2017 până în 2024, timp de șapte ani de zile, nu s-a întâmplat nimic, au rămas companiile cu interimat șapte ani. E în afara legii. Dincolo de asta, în 2024 s-au trezit să facă selecția, însă între timp se schimbase legea. Se schimbase legea cu mai multe hopuri. Au început să facă selecția în 2024 pe legea existentă în 2017, care presupunea numire directă. Nu întâmplător, ci pentru că pentru a-și pune omul cu pixul”, a spus Miruță. Întrebat dacă există nume pe care să le facă publice, Miruță a spus că are nume și prenume despre oamenii care sunt în ultima perioadă în aceste companii de stat puși prin metoda asta. „Cine i-a pus în general? Cine a condus ministerul, că nu se pun întâmplător acești oameni”, spune ministrul. În privința a două companii, IOR și Avioane Craiova, Radu Miruță a fost, la rândul său, acuzată că a numit membri din USR în conducere. „Ca să vă dați seama de penibilul acuzației, aceste companii nu au avut numire de opt ani de zile. Numirile trecute erau pe zeci de mii de lei. La două din aceste companii am pus doi sau trei oameni din cei zece pe care-i cunoșteam înainte și eram obligat să pun niște oameni și absolut legitim să pui niște oameni sperând că sub conducerea ta la minister companiile astea vor deveni mai eficiente. Cam cât de mare e sinecura să pui pe cineva care are 17.000 de euro numindu-l acolo pe 2.778 de lei?”, a explicat ministrul Economiei. Aceștia nu au renunțat, însă, la banii pe care îl câștigau, pentru că în Consilie de Administrație e o chestiune adițională. Practic, ei cumulează, vor putea câștiga banii din privat. „Da, cumulează, dar un om care ia din privat 17.000 de euro nu vine pentru o sinecura la 2.700 de lei”, se apără Miruță.