Deputatul PSD Mihai Fifor atacă USR: Izvor inepuizabil de nenorociri morale. Acuzații grave la adresa ministrului Apărării
În mesajul său, Mihai Fifor enumeră mai mulți politicieni USR despre care susține că au fost implicați în controverse publice sau probleme de integritate, printre care Dominic Fritz, Ionuț Moșteanu, Clotilde Armand, dar și foști miniștri ai Sănătății precum Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. El afirmă că aceste cazuri ar demonstra existența unui tipar politic în interiorul partidului, caracterizat — în opinia sa — de acuzații lansate împotriva adversarilor, urmate de controverse proprii. Ținta principală: ministrul Apărării Cea mai dură parte a declarației îl vizează pe ministrul Apărării și vicepremierul Radu Miruță, despre care deputatul PSD susține că ar fi implicat într-o situație ce ar putea duce la demisie sau demitere dacă acuzațiile prezentate public se confirmă. Potrivit lui Fifor, o anchetă jurnalistică difuzată la Antena 3 CNN ar ridica suspiciuni privind: declarații publice contradictorii, posibile incompatibilități, venituri nedeclarate, implicarea într-un dosar penal sensibil. Social-democratul afirmă că aceste elemente ar pune sub semnul întrebării credibilitatea unui ministru aflat la conducerea uneia dintre cele mai importante instituții ale statului. „Problemă de securitate instituțională” În mesajul său, Fifor susține că situația ar depăși nivelul unei dispute politice obișnuite și ar deveni o chestiune de responsabilitate publică, având în vedere rolul Ministerului Apărării în structura statului român. În mesajul său, Fifor susține că situația ar depăși nivelul unei dispute politice obișnuite și ar deveni o chestiune de responsabilitate publică, având în vedere rolul Ministerului Apărării în structura statului român. Deputatul PSD afirmă că, într-un „stat serios”, astfel de acuzații ar trebui clarificate rapid, inclusiv prin demisie sau demitere, dacă se confirmă. „În interiorul Armatei Române, onoarea nu este un slogan – este o condiție de bază. Cum poate cere un ministru al Apărării respectarea regulilor, când el însuși le ocolește? Cum poate cere loialitate și disciplină, când propriul său parcurs este marcat de ambiguități și neadevăruri? Cum poate reprezenta România în fața aliaților, când credibilitatea sa este pusă sub semnul întrebării? Aici nu mai este doar o problemă de imagine. Este o problemă de securitate instituțională. Și, inevitabil, apare întrebarea: dacă aceste lucruri sunt reale – și documentele indică asta – cât timp mai poate rămâne în funcție? Pentru că într-un stat serios, astfel de situații nu se gestionează cu explicații. Se gestionează cu demisii sau demiteri. (…) În cazul lui Miruță, această ipocrizie nu mai este doar ridicolă. Este profund periculoasă. Întrebarea e: USR-iștilor… mai aveți? Sau acesta este, în realitate, standardul vostru moral și etic pentru conducerea României?”, încheie Fifor.
Miruță, de ziua NATO: Ne aflăm pe Flancul Estic al Alianței, într-o zonă strategică și sensibilă. Asta este o responsabilitate
Ministrul Apărării susține că, la peste două decenii de la aderare, România este un membru activ și responsabil al NATO, un aliat care și-a demonstrat prin fapte credibilitatea. „Apartenența la Alianță rămâne fundamentul securității noastre și garanția că orice amenințare este gestionată în cadrul solidarității aliate. Ne aflăm pe Flancul Estic al Alianței, într-o zonă strategică și sensibilă. Asta nu este doar o realitate geografică, ci și o responsabilitate. Iar România își asumă această responsabilitate prin investiții, prin prezență și prin contribuții concrete la securitatea regională”, transmite Radu Miruță. El spune că securitatea nu este „un dat”, ci trebuie construită zi de zi. NATO funcționează pentru că statele membre sunt unite „Armata României face deja acest lucru. Modernizăm capabilitățile, lucrăm umăr la umăr cu partenerii noștri și ne adaptăm rapid la un mediu de securitate în continuă schimbare. Astăzi nu mai vorbim doar despre amenințări clasice, ci și despre război hibrid, dezinformare și presiuni care vin din multiple direcții. NATO funcționează pentru că statele membre sunt unite. Pentru România, această unitate înseamnă stabilitate, prin parteneriatul transatlantic și prin relația solidă cu Statele Unite și ceilalți aliați, într-o lume din ce în ce mai imprevizibilă”, adaugă Miruță. Aliat de încredere Ministrul vorbește și despre militarii români, despre care spune că, în țară sau în misiuni externe, „își fac datoria cu profesionalism și dedicare. Lor le datorăm respectul și recunoștința noastră”. Ministrul Apărării reafirmă că România este aliat de încredere în Alianță: „NATO înseamnă securitate, dar și direcție: o Românie ferm ancorată în spațiul euroatlantic, angajată, predictibilă și responsabilă. România rămâne un aliat de încredere. Fără ezitări. Fără jumătăți de măsură”.
Miruță, discuții cu adjunctul ministrului Apărării ucrainean despre posibilitatea producției de drone
Discuțiile celor doi oficiali s-au axat pe explorarea posibilităților de cooperare viitoare dintre ministerele apărării din România și Ucraina, în contextul Parteneriatului strategic semnat recent de președinții celor două țări și al implementării Instrumentului financiar „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE). În cadrul întâlnirii, oficialii au discutat despre posibilitatea dezvoltării/producției de aeronave fără pilot în colaborare directă cu Ucraina, fiind abordate și variantele de transfer tehnologic. „Proiectul beneficiază de 200 de milioane de euro prin programul SAFE, în coproducție, și ne dorim ca în această colaborare MApN să fie o piesă centrală, nu doar un beneficiar. De aceea, discutăm în aceste zile modalitatea de a alcătui o echipă care să se ocupe exclusiv de acest proiect, termenul de semnare al contractului fiind sfârșitul lunii mai”, a declarat ministrul Miruță. „Țara noastră va beneficia de experiența Ucrainei obținută pe câmpul de luptă și de faptul că va avea la dispoziție personal și infrastructură în care să producă tehnică de ultimă generație atunci când este nevoie de ea. Va fi, de asemenea, un avantaj și pentru Ucraina, respectiv faptul că prin participarea României la proiectul SAFE va fi finanțată producția de drone”, a concluzionat ministrul apărării naționale. Întâlnirile dintre specialiști și companii de profil din România și Ucraina – 15 companii ucrainene, care își prezintă portofoliile și capacitățile tehnice – vor continua și în zilele următoare. La activitatea de marți au participat șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Direcției generale pentru armamente, generalul-maior Ion-Cornel Pleșa, și șeful Comandamentului Apărării Cibernetice, generalul de brigadă Răzvan Marian Tudose.
Miruță, despre experiența României în deminare la Marea Neagră. Cât de utilă ar fi în strâmtoarea Ormuz
Ministrul Apărării spune că „și-a făcut temele” după ce președintele Nicușor Dan a anunțat că România vrea să fie parte într-o coaliție de țări care decid să abordeze problema deminării strâmtorii Ormuz. „Este foarte legitim ca românii să știe, în cazul acesta, cu ce poate contribui Armata română, ce avem, ce ne lipsește. Eu am spus că, tehnic, România ar avea următoarele posibilități. Nu înseamnă că va folosi vreuna dintre acestea. Nu înseamnă că va fi neapărat nevoie de una dintre acestea. Dar este responsabilitatea mea ca ministru al Apărării atunci când președintele țării mele spune că România va sta la masa unei astfel de discuții, să îmi fac temele”, a spus Miruță, la Euronews El susține că România are două divizii de scafandri de mare adâncime la Constanța, „ale căror rezultate profesionale sunt foarte apreciate”: „Unele țări n-au deloc. Unele țări au echipe mai slabe decât ale României. România a căpătat experiență în deminarea la care a participat, având în vedere situația din Marea Neagră cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. România a avut oameni care a coordonat astfel de activități, ofițeri de stat major”. Potențială listă de necesități De asemenea, ministrul susține că România are Direcție Generală de Informații a Armatei, „care e foarte conectată cu alte entități care generează informații”. „Toate aceste componente se înscriu potențial într-o listă de necesități”, a spus Miruță, care a precizat însă că toate aceste discuții se înscriu în contextul în care încetează conflictul din Iran, nu în timpul conflictului din Iran. Întrebat dacă experiența României în deminare la Marea Neagră poate fi aplicată în strâmtoarea Ormuz, Miruță a spus: „Dar nu știm neapărat ce fel de mine sunt. România, ca să spună exact ce experiență are, trebuie să primească o listă de solicitări cu probleme. (…) Nu am primit o astfel de listă. Eu am făcut o listă extraustivă de potențiale contribuții”.
Radu Miruță: Ministerul Apărării discută cu 15 companii din Ucraina pentru producția de drone prin SAFE
„Este unul dintre proiectele SAFE care are o anumită caracteristică și anume că primim 200 de milioane de euro doar dacă facem coproducție și doar dacă facem coproducție cu Ucraina, ceea ce este un element de mare avantaj și pentru România, pentru că Ucraina are această experiență a câmpului de luptă”, a spus ministrul Apărării la Euronews. Miruță a explicat că avantajul major pentru România este dezvoltarea capacității de a produce rapid drone de ultimă generație. „Sunt tot felul de lucrări care se întâmplă și pentru care e foarte important ca România să aibă îndeletnicirea de a produce. Dronele sunt genul de capabilități militare care sunt perisabile. Nu merge să faci un stoc de 500.000 de drone, să-l ții într-un depozit al Armatei Române, ca să-l folosești poate peste 10-20 de ani, că nu mai ai ce face cu ele. Câștigul major este să ai niște oameni și o infrastructură în care tu să produci oricând drone de ultimă generație”, a declarat Miruță. Potrivit acestuia, și Ucraina are de câștigat din acest parteneriat, prin finanțarea producției prin intermediul participării României la SAFE. „Și aici este un avantaj pe care România îl obține din interacțiunea cu Ucraina, cum este și un avantaj al Ucrainei, care este obținut din faptul că prin intermediul participării României la SAFE se finanțează o astfel de producție. Discuțiile sunt în desfășurare”, a afirmat ministrul. Discuții tehnice cu 15 companii ucrainene Ministrul Apărării a precizat că, la o săptămână după semnarea memorandumului dintre președintele Nicușor Dan și președintele Volodimir Zelenski, ministerul poartă deja discuții tehnice cu 15 companii din Ucraina. „Doar ce s-a luat decizia la nivel de președinți și uitați că după o săptămână Ministerul Apărării stă de vorbă cu 15 companii din Ucraina pentru niște chestiuni foarte tehnice”, a spus Miruță. El a adăugat că autoritățile române analizează atât necesarul Ucrainei, cât și interesele industriale ale României. Întrebat dacă Armata Română va avea unități specializate de drone, ministrul a spus că aceste capabilități există deja și vor fi extinse. „În utilizarea Armatei Române există astăzi drone de diverse dimensiuni. Vrem să avansăm cu asta și vrem să le producem în România”, a spus Miruță.
Ministrul Apărării: România a spus că nu trimite trupe. Nici nu s-a cerut ca aceasta să trimită trupe în Iran
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat duminică, într-o intervenție la Antena 3, că România nu are în vedere trimiterea de trupe în zone de conflict precum Ucraina sau Iran. Radu Miruță a declarat că astfel de decizii nu se iau unilateral și depind de cadrul legal și de angajamentele internaționale. Întrebat dacă există o „linie roșie” privind desfășurarea de trupe în afara țării, ministrul a explicat că România acționează strict în limitele stabilite de legislație și de apartenența la NATO. „Trimiterea de trupe în afara țării nici nu se face doar printr-o decizie la Ministerul Apărării conform legislației actuale. România a spus că nu trimite trupe în Ucraina, nici ca garanții de securitate”, a declarat acesta. Acesta a precizat că nu există nici discuții privind implicarea României în alte conflicte din afara ariei NATO, cum ar fi războiul din Iran, desfășurat de Israel și SUA în această perioadă: „România a spus că nu trimite trupe, nici nu s-a pus problema, nici nu s-a cerut dacă să trimită România sau să nu trimită trupe în Iran. Că nu este o chestiune care implică NATO, ce se întâmplă în Iran. România participă la misiuni internaționale doar în cadrul parteneriatelor, a mai adăugat Ministrul Apărării. „Uitați, în luna aprilie, România trimite, cred că vreo sută de militari într-o misiune de poliție aeriană pe care noi o desfășurăm în Lituania. Absolut, doar în acest cadru suntem astăzi”, a spus Miruță. Ministrul a oferit și exemplul unei misiuni recente din Irak, în ceea ce privește protejarea, de către Români, a propriilor militari, aflați în situații de risc. „Am avut 117 militari la baza NATO din Irak. De asemenea, o chestiune ca parteneriat și ca membri NATO, s-au întors acum o săptămână, vinerea trecută, pentru că a crescut gradul de risc acolo și baza a fost evacuată și noi am adus militarii de pe o zi pe alta în România absolut în siguranță și în totalitate”, a declarat acesta.
Radu Miruță, avertisment la adresa PSD: Parlamentari ai PSD au ajuns să copieze proiectele depuse de USR. Copia nu va fi niciodată mai bună decât originalul
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a lansat duminică o serie de critici la adresa PSD, într-o postare pe pagina sa de Facebook, prin care acuză partidul că preia inițiative legislative propuse anterior de USR, în special în domeniul energiei. Radu Miruță a declarat că parlamentarii PSD au ajuns să copieze proiecte depuse de USR, lucru pe care îl vede ca pe o confirmare a valorii acestor propuneri. „Parlamentari ai PSD au ajuns să copieze proiectele depuse de USR în Parlament. Nu pot decât să mă bucur și chiar îi încurajez să o mai facă – este dovada clară că propunerile noastre sunt bune. Cât despre «plagiat», nu am nicio emoție: copia nu va fi niciodată mai bună decât originalul.”, a declarat acesta. Ministrul Apărării a făcut referire la un proiect legislativ depus în 2022, alături de colega sa, Cristina Prună, care viza închiderea etapizată a centralelor pe cărbune. „În 2022, când PSD-ul de atunci, la braț cu PNL-ul de atunci închideau surse de producere a energiei electrice pe cărbune, am depus împreună cu Cristina Prună proiectul PL-x 121/2022, o lege simplă și de bun-simț: nu închizi o sursă de energie electrică pe cărbune până nu pui altceva în loc. Era timp să facem lucrurile responsabil.”, a spus acesta. Potrivit lui Miruță, proiectul nu a fost susținut la momentul respectiv de majoritatea parlamentară. „Majoritatea PSD-PNL de atunci a tergiversat proiectul, parlamentarii lor au votat împotrivă, apoi l-au băgat la sertar.”, a adăugat ministrul Apărării. El susține, totuși, că situația s-a schimbat abia după protestele recente din Gorj. „Acum, când oamenii au ieșit în stradă în Gorj, PSD a copiat proiectul USR, l-a băgat în Parlament și vor să pună pe ordinea de zi săptămâna aceasta copia lor, nu originalul nostru, chiar dacă sunt identice. Foarte bine. USR îl va vota și pe al lor, pentru că principiul este corect și l-am susținut consecvent.”, a scris el. În același timp, Radu Miruță a adus o serie de critici și la adresa unei decizii recente a Guvernului în domeniul energiei, despre care spune că este contradictorie. „Ce nu spune însă PSD este esențial: Ministerul Energiei a semnat chiar săptămâna aceasta OUG 20/2026 care face exact opusul – decide închiderea cărbunelui fără să pună nimic în loc. Nicio asumare europeană nu interzice punerea înainte a altceva în schimb.”, a punctat acesta. „Atât de „serioasă” este această abordare. Restul este doar o scenă de teatru politic.”, a încheiat el.
Radu Miruță: Siguranța cetățenilor nu are preț. Nu la fiecare roi de drone se ridică avioanele de vânătoare”, în contextul alertelor din zona Mării Negre
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat luni seară, într-o intervenție la B1, că România tratează cu seriozitate amenințările generate de dronele rusești din apropierea graniței, chiar dacă există o diferență mare de cost între aceste dispozitive și reacția militară pentru interceptare. Întrebat despre frecvența alertelor RO-Alert și ridicarea avioanelor F-16, în condițiile în care intervențiile sunt costisitoare, ministrul Apărării a spus că prioritatea rămâne protejarea populației. „Siguranța cetățenilor nu are preț. Ce vă pot spune este că nu la fiecare roi de drone pe care îl vedem venind înspre România se ridică avioanele de vânătoare.”, a spus Miruță. Radu Miruță a explicat că deciziile sunt luate în funcție de mai mulți factori, inclusiv traiectoria dronelor și riscurile pentru cetățeni. „În funcție de traiectoria dronei, în funcție de raza dispozitivului prin fața căruia trece, decidem dacă se ridică avioane de vânătoare, dacă se ridică elicoptere sau dacă nu se ridică nimic.”, a spus ministrul. Ministrul a precizat că există situații în care intervenția aeriană este necesară, chiar dacă dronele nu intră în spațiul aerian românesc. „Sunt situații în care se justifică, pentru garantarea securității cetățenilor, ridicarea avioanelor de vânătoare. Și astăzi s-au ridicat două avioane F-16, au survolat, n-au intrat dronele în spațiu aerian românesc, s-au întors.”, a spus Miruță. Potrivit acestuia, majoritatea dronelor au ca țintă infrastructura din Ucraina, în special porturile de la Dunăre, însă riscul ca acestea să devieze spre teritoriul României nu poate fi ignorat. „Noi vedem că ele vin perpendicular spre spațiul aerian românesc în cele mai multe situații. Scopul lor este de a exploda în jurul porturilor ucrainene de la Dunăre, care înseamnă pe malul celălalt al Dunării. Noi nu putem sta cu mâinile în buzunar.”, a spus acesta. Radu Miruță a mai afirmat că doborârea dronelor rusești este o decizie care se bazează foarte mult pe posibilitatea riscurilor colaterale. „Dacă pentru doborârea dronei poate fi afectată populația, locuințele, evident că nu. Dacă costurile sunt extrem de mari și drona nu se îndreaptă spre o zonă populată, de asemenea e o altă decizie.” „Sunt poziții în care, în funcție de relief, nu avem apărare antiaeriană la sol. Nu acoperim toți cei 649,5 kilometri de graniță, din motive justificate, și nu o face nici Polonia, nici o altă țară.” În acest context, autoritățile române se concentrează cel mai mult pe protejarea zonelor populate, în special din Delta Dunării, afirmă Miruță. „Ne concentrăm resursele pe care le avem pentru protejarea zonelor populate din Delta Dunării, care până acum s-a întâmplat cu succes.”, a spus acesta în cadrul B1.
Radu Miruță, după avertismentul lui Traian Băsescu: Armata americană ne-a transmis în scris că nu este vorba de aeronave care să transporte explozibil
Ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, a delcarat că armata SUA, care a solicitat acceptul pentru a disloca echipament și personal în baze militare din România, a precizat în scris că nu este vorba de aeronave care să transporte explozibil. Reacția oficialului vine după ce fostul președinte Traian Băsescu a avertizat că este posibil ca Iranul să încerce să lovească echipamentele americane aduse în România. Fostul președinte Traian Băsescu a precizat, luni, printr-o postare pe Facebook, în contextul amenințărilor venite din partea Iranului, că echipamentele pe care România a permis SUA să le disloce în bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii nu înseamnă echipament militar defensiv, motiv pentru care Iranul ar putea încerca să lovească. Radu Miruță a comentat afirmațiile fostului președinte și a explicat că nu vor fi avioane care să transporte explozibili. „Eu apreciez foarte mult opiniile domnului președinte Băsescu. Așa cum dumnealui a menționat, sunt aprecieri personale ale domniei sale. Pentru a clarifica niște aspecte pe care eu le-am văzut un pic diferite față de situația reală. Nu este vorba de aeronave care transportă explozibil, nu este vorba despre bombardiere. Acest lucru a fost verificat de Ministerul Apărării înaintea şedinţei CSAT, înainte de votul acordat în Parlament şi am informat toate aceste lucruri. Armata americană ne-a transmis în scris că nu este vorba de aeronave care să transporte explozibil. Aşadar, de pe teritoriul naţional nu se va pleca cu încărcătură ofensivă”, a transmis ministrul Apărării, Radu Miruţă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Radu Miruţă, întrevedere cu noul ambasador al SUA: „Prezenţa militară americană în ţara noastră contribuie la consolidarea securităţii naţionale” A patra aeronavă americană a aterizat la Otopeni, după ce România a permis utilizarea bazei Kogălniceanu de către SUA Traian Băsescu, avertisment la limita panicii după amenințările Iranului: Ar fi bine ca fiecare dintre noi să se gândească unde se adăpostește el și familia
Radu Miruță. Nu tot ce zboară se doboară. Avioanele ridicate vineri au avut aprobare să tragă în drone, dar: Au ciupit puțin spațiul aerian al României
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a vorbit la Digi24 despre incidentele cu drone de vineri, care au generat trei mesaje RO-Alert în județul Tulcea. Oficialul a explicat că aparatele de zbor au fost doborâte de ucraineni în spațiul lor aerian, chiar dacă traiectoria acestora a atins pentru scurt timp spațiul aerian românesc. Explicațiile ministrului Apărării Radu Miruță a precizat că decizia de a doborî o dronă depinde de mai mulți factori, inclusiv de riscurile pentru populația aflată în zonă. „Sunt suprafețe și zone în care România poate să doboare drone fără niciun fel de problemă, dar sunt suprafețe și zone în care există riscuri, și în funcție de poziția dronei se analizează în secunda respectivă, ca nu cumva să lansez un atac împotriva ei și să afectez populația, pentru că sunt drone cu încărcătură explozivă, sunt zone a căror proiecții pot fi deasupra localităților și atunci nu tot ce zboară se justifică să fie doborât, dacă consecințele sunt mult mai mari”, a declarat Radu Miruță. Ministrul a subliniat că piloții avioanelor de vânătoare ridicate de la sol au avut autorizația necesară pentru a interveni. „Piloții au avut aprobare să tragă, au avut decizie să tragă din partea zonei militare, din partea zonei de conducere a Ministerului Apărării. Însă drona din filmulețul care se tot propagă este filmată de undeva de pe un ponton. Acea dronă nu era în spațiul aerian românesc. Doborârea ei nu a fost în spațiul aerian românesc”, a precizat ministrul Apărării. Dronele au „ciupit” pentru scurt timp spațiul aerian românesc Potrivit ministrului, situațiile de acest tip sunt extrem de sensibile, deoarece unele drone care vizează porturile ucrainene de la Dunăre pot intra pentru câteva secunde în spațiul aerian al României. „E o chestiune extraordinar de fină, pentru că sunt drone care merg cu dedicație pentru porturile ucrainene de la Dunăre și care pe traiectoria lor, pentru câte o fracțiune de moment, pot să ciupească spațiul aerian românesc. E foarte la limită situația în astfel de cazuri, pentru că durează câteva secunde. Ieri nu a fost o dronă care a pătruns adânc în teritoriul național și nu a fost doborâtă. Și au fost ridicate de trei ori de câte două avioane de vânătoare”, a adăugat Radu Miruță. AUTORUL RECOMANDĂ