Ministrul Apărării respinge acuzațiile privind achiziția blindatelor Piranha: Fals! Nu s-au schimbat criteriile
„Haideți să mai demontăm un alt fake news: cum că Ministerul Apărării nu a vrut să cumpere blindatele Piranha sau că ar fi schimbat criteriile după publicarea acestora pentru a le elimina din procedură. FALS! Cu date si cifre, nu cu burtiere”, a transmis ministrul, marți, pe Facebook. El afirmă că oferta primită a depășit semnificativ nivelul de prețuri avute în vedere de autorități. „Adevărul este că a fost primită o ofertă cu un preț de aproximativ 2,5 ori mai mare decât cel plătit de România în martie 2026 și aproape dublu față de limita maximă aprobată în Parlament. Nu s-a schimbat niciun criteriu pe parcursul procedurii”, a spus Miruță. „Nu implica o creștere a costurilor pentru relocare” Ministrul precizează că în martie 2026 Ministerul Apărării Naționale a plătit aproximativ 3,9 milioane de euro pe un transportor Piranha. Ulterior, Parlamentul a aprobat un plafon de circa 6 milioane de euro pe bucată, „chiar dacă fabrica era deja construită și nu implica o creștere a costurilor pentru relocare”. Potrivit ministrului, oferta primită în cadrul programului SAFE a fost de aproximativ 10 milioane de euro pe bucată, mult peste valorile de referință. „Raportat la prețul plătit de MApN în martie 2026, de aproximativ 4 milioane de euro, și la valoarea aprobată în Parlament, de până la 6 milioane de euro, noua ofertă primită în cadrul SAFE a fost de circa 10 milioane de euro pe bucată”. Comparație cu alte echipamente militare El a adăugat că situația este și mai relevantă în contextul comparării cu alte echipamente militare, „în condițiile în care mașina de luptă a infanteriei, un produs superior, dintr-o categorie complet diferită, are un preț de aproximativ 11,2 milioane de euro”. „Nu, MApN nu a schimbat criteriile operaționale transmise grupului de lucru pentru a elimina Piranha. Acestea au fost transmise de la început, înainte ca eu să ajung la minister, și nu au fost modificate ulterior. Da, avem nevoie de transportoare blindate, dar nu putem plăti 10 milioane de euro pentru ceva ce am achiziționat cu 4 milioane de euro cu doar câteva luni înainte”. Sursa foto: Radu Miruță/Facebook Acesta susține că fondurile au fost redirecționate către alte programe de înzestrare, în limitele aprobate de Parlament. „Unii ar vrea altceva, dar nu ne permitem să pierdem niciun cent din banii pentru înzestrarea Armatei. Oferta primită pentru Piranha a depășit semnificativ valorile aprobate de Parlamentul României și nu putea fi contractată legal. Pentru a nu pierde fondurile, acestea au fost redirecționate către alte programe de înzestrare, în limitele aprobate de același Parlament. De verificarea îndeplinirii condițiilor aprobate de Parlament, la MApN s-au ocupat 50 de profesioniști care au ținut piept marilor firme de consultanță. Ei s-au asigurat ca armata primește, cât se poate de repede, ce are nevoie, după criterii clare, operaționale”.
Comandatul Suprem al Armatei și Ministrul Apărării nu se pun de acord cu privire la traiectoria dronei de la Galați. Una susține Nicușor Dan, alta Radu Miruță
Președintele Nicușor Dan și ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, par să aibă variante diferite în ceea ce privește drona rusească care a căzut pe un bloc din Galați. Radu Miruță a evitat să confirme afirmația șefului statului potrivit căreia drona rusească ar fi fost deviată de apărarea antiaeriană ucraineană. Oficialul a afirmat la Digi 24 că datele primite de el vizează originea și componența aparatului de zbor, nu și cauza care i-a schimbat traiectoria. El a mai adăugat că MApN a monitorizat drona. Nicușor Dan a explicat traiectoria dronei care a lovit blocul din Galați Șeful statului a declarat vineri, la Galați, și duminică, într-un interviu pentru BBC, că drona care a lovit blocul din România era rusească, făcea parte dintr-un roi de 43 de drone care au vizat portul Reni și a fost deviată cinetic de armata Ucrainei. Pe de altă parte, într-o intervenție pentru Digi24, Miruță spune că Armata Română n-are de unde să știe un asemenea lucru. „În primul rând, este sigur că era o dronă rusă Gheran 2. Este sigur pentru că noi am mai avut una acum 4-5 săptămâni, nu a explodat și noi am comparat ambele drone, resturile care au explodat ieri și cea de acum 1 lună și sunt complet identice. Ca atare, putem spune cu siguranță că a fost Gheran 2, o dronă rusească. În al doilea rând, știm ce s-a întâmplat. A fost un roi de drone, de 43 de drone care au țintit portul Reni, care este în Vestul Dunării, în zona Odessa. Ca atare, este vorba de zona Vestică a Ucrainei, în zona Mării Negre. Deci a fost un roi de 43 de drone care au venit de la Est la Vest, care au vizat portul Reni și una dintre ele – lovită de armata ucraineană – și-a schimbat direcția și a trecut pe teritoriul României. Asta este sigur. Știm traiectoria tuturor celor 43 de drone. Exact, exact, nu a fost un atac țintit. Exact, (n.r. Putin nu spune adevărul). Putem spune cu siguranță că a fost Gheran 2, drona rusă”, a spus președintele României, Nicușor Dan, pentru BBC. Nicușor Dan, 1 an de mandat / Foto – Mediafax Miruță evită să confirme explicația avansată de Nicușor Dan Radu Miruță, ministrul Apărării, vine cu o altă variantă, într-un interviu televizat. Oficialul a declarat că datele primite de el vizează originea și componența aparatului de zbor, nu și cauza care i-a schimbat traiectoria, susținând că dezbaterea privind modul în care drona a ajuns în România „este o fentă în spațiul public”. „Drona este de fabricaţie rusească. Dacă există voci în Rusia care, după aceste date, spun că nu e a lor, eu îi invit să vină să-şi ia seria şi să găsească fabrica din Rusia în care a fost produsă această dronă. Atât timp cât are încărcătură explozivă, este în datoria celor ce o lansează să se ocupe de traiectoria ei”, a afirmat Miruță. Foto: Facebook / Nicușor Dan Ministrul a precizat că drona transporta aproximativ 30 de kilograme de trinitrotoluen (TNT) și a subliniat că Federația Rusă poartă responsabilitatea pentru incident. „Nu există scuză din partea Federației Ruse cu privire la motivul pentru care o dronă rusească, cu aproximativ 30 de kilograme de trinitrotoluen, substanță explozivă, a venit într-un spațiu aerian în care nu a avut voie”, a declarat el. Întrebat dacă poate confirma declarația președintelui Nicușor Dan, care a afirmat că drona și-ar fi schimbat traiectoria după ce a fost interceptată de apărarea antiaeriană ucraineană, ministrul Apărării a spus că nu deține date în acest sens. „Că ea a fost direcționată intenționat, că și-a pierdut comunicația e o chestiune pe care noi n-avem de unde să o știm”, a declarat Miruță. Oficialul a mai spus că instituțiile care se ocupă de expertizarea epavei ar putea stabili mai multe detalii privind circumstanțele incidentului „Probabil că există posibilitatea de a se face și expertiză balistică asupra componentelor sau probabil că Serviciul Român de Informații sau cine s-a ocupat de bucata asta are astfel de informații. Pe radarele noastre vedem traseul acestei drone. Am văzut-o venind dinspre Marea Neagră, (…) trecând Dunărea, intrând în spaţiul aerian românesc şi prăbuşindu-se în Galaţi”, a declarat ministrul. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță. „Este o fentă în spațiul public” Radu Miruță a adăugat că discuția privind motivul exact pentru care drona și-a schimbat direcția riscă să distragă atenția de la problema principală. „Este o fentă în spațiul public, este o încercare de dezbatere a unui subiect care are mult mai puțină importanță”, a spus ministrul. Acesta a precizat că numeroase drone ajunse anterior pe teritoriul României prezentau urme de gloanțe. „Este posibil ca și această dronă să aibă urme de gloanțe. Eu vă spun că datele pe care le-am primit sunt cu privire la componență și sursă”, a mai declarat Radu Miruță. AUTORUL RECOMANDĂ: Pamfletul lui Mircea Dinescu după prăbușirea dronei de la Galați: „Kakaia deviația, Nicușor Dan?!” Consiliul de Securitate al ONU se reunește în sesiune specială, la solicitarea României, după incidentul cu drona care a lovit un bloc din Galați
Radu Miruță, avertisment după incidentul cu drona din Galați: Se mai poate repeta și acum
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat duminică, la Digi24, că nu poate garanta că incidente precum prăbușirea unei drone pe un bloc din Galați nu se vor mai repeta, cel puțin până când România nu va primi noile sisteme anti-dronă solicitate. „Armata folosește în cel mai optim mod cu putință absolut toate resursele pe care le are la dispoziție, însă aceste resurse pentru apărare anti-dronă sunt mult mai puține decât am avea nevoie. Eu nu am garantat că nu se mai repetă. Se mai poate repeta și acum. Eu am garantat că vor fi introduse aceste sisteme noi în sistemul de apărare din zona Deltei Dunării. Înzestrarea Armatei Române nu se face peste noapte”, a afirmat Radu Miruță. Ministerul Apărării Naționale a transmis duminică seară și concluziile raportului tehnic privind drona care a căzut pe un bloc din Galați. Potrivit MApN, a fost vorba despre o dronă kamikaze de fabricație rusească, echipată cu o încărcătură explozivă de tip High-Explosive de 30 de kilograme, care a detonat la impact. Autoritățile au precizat că probele găsite sunt identice cu fragmentele de drone recuperate anterior în zone precum Ceatalchioi și Grindu din Tulcea, Galați sau Luncavița. Incidentul a avut loc în noaptea de joi spre vineri, când drona a lovit un bloc din Galați. În urma impactului, o femeie și fiul ei în vârstă de 14 ani au fost răniți.
Miruță a mai găsit un vinovat pentru drona căzută la Galați: NATO
Ministrul Apărării Radu Miruţă a găsit un alt vinovat pentru incidentul cu drona căzută pe un bloc din Galați. Este vorba despre NATO, reiese din postarea recentă de pe o rețea de socializare. Din declarațiile de pe Facebook ale ministrului reiese că şi NATO ar avea o parte din vină pentru că România n-a doborât drona căzută în Galaţi. Practic, ce spune ministrul este că România nu are capabilități să doboare dronele, așa că a pornit achizițiile. Între timp, susține ministrul, a solicitat sprijin NATO, până ajunge în țară tehnica pentru lupta anti-dronă. Sprijinul nu a venit, pentru că Miruță ar fi revenit în aprilie cu solicitarea către NATO, dar, între timp, o dronă care venea din Ucraina a lovit un bloc din Galați și două persoane au fost rănite. „Nu doar faptul că drona a stat prea puțin în spațiul aerian românesc a împiedicat Armata să o doboare. Problema este că nu avem încă suficiente capabilități de luptă anti-dronă. Când am constatat acest deficit, am pornit procedurile de achiziție a ceea ce este nevoie. Când am văzut că livrările necesită timp, am solicitat sprijin aliat încă din februarie 2026”, scrie Miruță pe Facebook. Miruță ar fi fost nevoit să revină la SACEUR pentru a solicita, din nou, sprijin pentru a doborî dronele: Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, SACEUR, a aprobat la nivel tehnic solicitarea pe care am trimis-o din partea Armatei României. În astfel de situații, următorul pas este ca statele membre să contribuie cu capabilitățile din lista justificată de noi și aprobată de SACEUR. În aprilie 2026, am revenit la nivel NATO cu solicitarea sprijinului aliat temporar, până la livrarea programelor de înzestrare anti-dronă pe care le-am lansat în cadrul MApN. Miruţă a explicat, într-o conferință de presă, că „aşa funcţionează NATO” şi mai rămâne doar ca „ţările să-şi ofere sprijinul aliat”. Cine este SACEUR, șeful militar al NATO Comandantul Suprem Aliat Europa (SACEUR) este comandantul Operațiunilor Comandamentului Aliat (ACO) al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și șeful cartierului general al ACO, Cartierul General Suprem al Puterilor Aliate din Europa (SHAPE). Comandantul are sediul la SHAPE din Casteau, Belgia. Funcţia este deţinută, din 4 iulie 2025, de generalul Alexus G. Grynkewich, United States Air Force. Printre responsabilităţile deţinute de SACEUR se numără următoarele: SACEUR este responsabil pentru comanda generală a operațiunilor militare NATO. El efectuează planificarea militară necesară pentru operațiuni, inclusiv identificarea forțelor necesare pentru misiune și solicită aceste forțe de la țările NATO, așa cum este autorizat de Consiliul Nord-Atlantic și conform instrucțiunilor CM. SACEUR analizează aceste nevoi operaționale în cooperare cu Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT). Comandantul Suprem face recomandări autorităților politice și militare ale NATO cu privire la orice chestiune militară care i-ar putea afecta capacitatea de a-și îndeplini responsabilitățile. Pentru activitățile zilnice, el raportează CM, compus din Reprezentanții Militari ai Șefilor Forțelor Apărării din țările membre NATO. De asemenea, are acces direct la Șefii Forțelor Apărării și poate comunica cu autoritățile naționale competente, după cum este necesar, pentru a facilita îndeplinirea sarcinilor sale. În cazul unei agresiuni împotriva unui stat membru NATO, SACEUR, în calitate de Comandant Suprem, este responsabil pentru executarea tuturor măsurilor militare aflate în limitele capacității și autorității sale pentru a păstra sau restabili securitatea teritoriului Alianței. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul interimar Radu Miruță, la MApN: „În CSAT s-a luat decizia ca la nivelul NATO, România să ceară capacități militare” Momentul în care drona rusească se prăbușește și explodează pe blocul de locuințe din Galați, surprins dintr-o curte alăturată
Ciolacu: Răspunsul statului a fost sub orice critică
Fostul premier Marcel Ciolacu critică vehement Guvernul după ce o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, provocând evacuarea a 70 de persoane și rănirea altor două. Politicianul susține că România a fost afectată direct în propriul spațiu aerian și acuză autoritățile de lipsă de reacție. Astfel, Marcel Ciolacu condamnă categoric agresiunea rusă, dar subliniază că adevărul nu se oprește aici. Armata României nu a avut posibilitatea să intercepteze în siguranță drona Liderul PSD acuză că Armata că nu a avut posibilitatea să intercepteze în siguranță drona intrată în spațiul aerian național. Condamnăm fără echivoc agresiunea rusă, aceasta fiind consecința directă a unui război criminal pe care Rusia îl poartă cu dispreț total față de granițele și viețile oamenilor. Dar adevărul nu se oprește aici. România a fost lovită în propriul spațiu aerian și răspunsul statului a fost, din nou, sub orice critică. Armata României nu a avut posibilitatea să intercepteze în siguranță drona care a intrat în spațiul aerian național. Această realitate, consideră Ciolacu, trebuie asumată politic de ministrul Apărării, Radu Miruță, pe care îl califică drept „catastrofal”. Mai mult, îl acuză că le-a dat românilor asigurări repetate că „situația este sub control”. Ciolacu critică și absența premierului Ilie Bolojan În mesajul său, Ciolacu critică și absența premierului Ilie Bolojan, aflat vineri într-o vizită în Republica Moldova. O numește „absență simbolică”, arătând că spune multe despre prioritățile unui guvern fără mandat deplin. Ministrul Apărării a declarat că înzestrarea armatei este prioritatea sa numărul unu de 5 luni și că România are acum, prin programul SAFE, 8 sisteme de apărare antidronă contractate. „Felicitări pentru contract. Între timp, o dronă a explodat la etajul 10 al unui bloc cu locatari înăuntru”, arată fostul premier. Fostul premier acuză Guvernul de ipocrizie Liderul PSD acuză guvernul de ipocrizie: este guvernul care invocă programul SAFE ca scut politic și care i-a reproșat modul în care a gestionat programul. Totuși, și-a asumat meritele contractelor fără rezerve. „Nu poți să-ți arogi meritele și să transferi vina în funcție de conjunctură”. Cetățenii din Galați merită mai mult. Toți românii merită mai mult. Iar cu Bolojan și Miruță ei primesc zilnic doar vorbe goale și dispreț total față de viețile locuitorilor acestei țări. AUTORUL RECOMANDĂ Solidaritate totală cu România: Cum au reacționat liderii UE după prăbușirea dronei rusești la Galați Avioanele românești sau dronele rusești. CTP: De ce să ne fie mai teamă?
Victorie de etapă pentru Cristian Pistol și CNAIR împotriva lui Miruță. Cele 5 proiecte de infrastructură care făceau obiectul ordinului de ministru rămân la CNAIR
Curtea de Apel București a admis cererea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) privind suspendarea Ordinului Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii Radu Miruță privind transferul a cinci proiecte de infrastructură la Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR). Sursa: Ministerul Justiției/Portalul Instanțelor de Judecată CNAIR a înregistrat procesul împotriva Ministerului Transporturilor la Curtea de Apel București în cursul zilei de marți, 19 mai, după cum arată portalul instanțelor de judecată, având ca oibect „suspendare executare act administrativ Ordin 475/2026”, pe care trebuia să-l pună în aplicare până cel târziu miercuri, 20 mai. Ordinul lui Miruță, cinci proiecte în centrul disputei Pe 5 mai a fost emis Ordinul 475/2026 al Ministrulu Transporturilor, Radu Miruță, semnat de secretarul de stat responsabil cu infrastructura rutieră, Horațiu Cosma, care a dispus ca în termen de 15 zile, adică până la data de 20 mai, CNAIR să întocmească protocoalele de predare a 5 proiecte – DEx Oradea – Arad, Autostrada București – Alexandria, secțiunea Făgăraș – Brașov a Autostrăzii Sibiu – Brașov, varianta ocolitoare Techirghiol și podul Giurgiu – Ruse II. Ordinul a fost dat în baza OUG 55/2016, ce prevede transferarea etapizată în termen de 3 ani a tuturor proiectelor din portofoliul CNAIR către CNIR, companie anume înființată să le preia și să le implementeze. Ministrul „nu i-a consultat în prealabil” pe cei de la CNAIR Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, împreună cu 5 directori adjuncți au înregistrat la Ministerul Transporturilor o plângere prealabilă prin care cereau revocarea Ordinului de Ministru. Cristian Pistol În motivarea plângerii prealabile, cei 6 directori ai CNAIR au acuzat că Ministerul a emis ordinul respectiv „fără consultarea prealabilă” a companiei, că termenul de încheiere a protocoalelor de predare a proiectelor către CNAIR este „imposibil de respectat”, că CNIR are mai puțini angajați decât CNAIR și, prin urmare, ar putea să apară riscul de blocare a proiectelor. „În loc să urmărească binele proiectelor, directorul Pistol a atacat în justiție ordinul” În reacție, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a acuzat conducerea CNAIR că blochează transferul către CNIR a cinci mari proiecte de infrastructură estimate la aproximativ 10 miliarde de euro, deși termenul legal pentru predare a expirat. „Astăzi se împlineşte termenul legal de 15 zile pentru predarea acestor proiecte la CNIR. În loc să urmărească binele proiectelor, directorul Pistol a atacat în justiţie ordinul de ministru de transfer al proiectelor. Această tentativă de tergiversare nu suspendă obligaţia legală de a-l pune în executare”, a scris Horaţiu Cosma pe Facebook. Oficialul susține că refuzul directorului general al CNAIR de a pune în aplicare ordinul de ministru va produce „întârzieri artificiale, gratuite și perfect evitabile” și a avertizat că România riscă să piardă unele fonduri europene din PNRR. Horațiu Cosma a acuzat CNAIR de întârzieri de ani de zile Secretarul de stat a prezentat și situația actuală a proiectelor care urmează să fie transferată către CNIR. Potrivit lui Cosma, licitațiile pentru Alternativa Techirghiol și pentru studiul de fezabilitate al celui de-al doilea pod peste Dunăre de Giurgiu întârzie de aproximativ doi ani. De asemenea, pentru sectorul Făgăraș-Brașov nu au fost finalizate studiile de fezabilitate, iar pentru Autostrada București-Alexandria studiul este întârziat deja cu doi ani. „La drumul expres Arad – Oradea situaţia este şi mai absurdă: există constructori gata să intre în şantier mâine, însă după ce în bugetul naţional pe anul 2026 CNAIR a cerut zero lei pentru proiect, tot directorul Pistol a dat ordinul de începere a lucrărilor tocmai în aprilie 2027”, a mai spus Horațiu Cosma. Cum a reacţionat Cristian Pistol la declaraţiile secretarului de stat „Am citit cu stupefacție declarația domnului secretar de stat Cosma privind litigiul CNAIR – Pizzarotti”, a scris Cristian Pistol pe Facebook. „Faptele sunt următoarele: în anul 2021, CNAIR a încheiat un acord cu Pizzarotti prin care constructorul accepta plafonarea pretențiilor la 149,6 milioane lei, renunțând la orice alte pretenții. Acordul a fost redactat cu asistența juridică a unei mari case de avocatură din România. Tribunalul Arbitral a ales să ignore acest acord, pe motive procedurale pe care CNAIR le contestă la Curtea de Apel București. Aceste date i-au fost transmise domnului Horațiu Cosma, în data de 18 mai 2026, chiar la solicitarea sa telefonică. În plus, CNAIR a transmis Ministerului Transporturilor o informare detaliată de 13 pagini cu situația completă a dosarului. Este îngrijorător însă ca la câteva ore după primirea informării, în calitate de reprezentant al unei autorități publice, același domn Cosma a declarat în mass-media că acordul CNAIR este „o hârtie igienică.” Este legitim să ne întrebăm cum servește interesul public discreditarea în presă, de către un secretar de stat, a poziției juridice a statului român, într-un litigiu activ în care CNAIR apără banii contribuabililor? Constructorul Pizzarotti citește aceste declarații. Avocații lor le vor folosi în instanță. Asta în condițiile în care CNAIR a acționat cu bună-credință, în conformitate cu prevederile legale și contractuale. Vă anunț domnule Cosma că vom continua să facem acest lucru”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Miruță se apară în scandalul identității pilotului care a doborât o dronă deasupra Estoniei și spune că avea voie să-i dezvăluie numele
Ministrul Apărării, Radu Miruță, l-a lăudat public, săptămâna trecută, pe pilotul român care a doborât o dronă deasupra Estoniei, în timpul unei misiuni NATO de poliție aeriană desfășurate în statele baltice. Ministrul susține că nu a încălcat normele de securitate prin dezvăluiriea identității comandorului. Radu Miruţă a fost întrebat luni seară, într-o emisiune la TVR Info, dacă a avut voie să dezvăluie identitatea piloților. „Înainte să fac asta, am întrebat și mi s-a spus că nu există o încălcare a ceva. A fost și este un semn de respect pentru acești oameni. Este o mândrie pentru Armata Română. Eu, ca om care lucrez cu oameni, în adâncul sufletului meu sunt convins că, atunci când un om merită să fie lăudat, trebuie să o faci”, a declarat Miruță. AUTORUL RECOMANDĂ: Pilotul român care a doborât drona din Estonia, decorat de Miruță în Lituania Miruță a dezvăluit identitatea Comandorului român din Baltica în căutare de imagine. Care pot fi riscurile de securitate pentru NATO
Ministrul Apărării dezvăluie cât costă pregătirea unui pilot de F-16
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat luni seară, într-o emisiune la TVR Info, că pregătirea unui pilot de F-16 pentru Armata Română poate ajunge la aproape 10 milioane de dolari. El mai precizează că statul român nu îi plătește pe militari „la adevărata lor valoare”. „Armata Română, politicul din România, Guvernul României nu îi plătește pe acești oameni la adevărata lor valoarea, iar acești oameni sunt, în continuare, piloți ai Armatei Române, care apără spațiul aerian și românesc și NATO. Este ceva ce trebuie schimbat politica de resurse umane din Armata Română”, a declarat Miruță. Ministrul a explicat că doar etapa de formare a unui pilot de F-16 costă aproximativ 6,2 milioane de dolari, iar împreună cu celelalte certificări suma totală ajunge la 10 milioane de dolari. „Ca ministru, care am stat câteva luni de zile acolo, ca un om care vin dintr-un mediu privat competitiv, îmi este clar că trebuie schimbată astfel încât să fie plătiți fiecare pe măsura pieței, unde îi reprezintă o valoare. Cererea este cea care face prețul, respectiv pregătirea unui astfel de om costă vreo 6,2 milioane de dolari, doar dacă vrei «școala de șoferi», cursuri pentru certificare. După care cheltuielile, restul certificărilor duc undeva aproape la 10 milioane. Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene spune că sunt mai valoroși decât greutatea lor în aur și, la un mic calcul, nu este un metaforă. Dacă kilogramul de aur este 60.000 euro și au cam 80 de kilograme, ar însemna undeva la 4,85 milioane de euro. Doar cursul de certificare este mai scump”, a adăugat el. AUTORUL RECOMANDĂ: Miruță se apară în scandalul identității pilotului care a doborât o dronă deasupra Estoniei și spune că avea voie să-i dezvăluie numele Miruță a dezvăluit identitatea Comandorului român din Baltica în căutare de imagine. Care pot fi riscurile de securitate pentru NATO
Miruță laudă profesionalismul militarilor români după reușitele pe Flancul Estic
„Întărirea Flancului Estic nu este o formulă abstractă și nici un slogan. Este un efort concret, la care se lucrează în fiecare zi, prin decizii, investiții și misiuni reale. Militarii noștri au demonstrat deja, în numeroase situații, că își fac datoria cu profesionalism și curaj. Tocmai de aceea, responsabilitatea noastră, a celor care au oportunitatea de a lua decizii, este să le oferim sprijinul de care au nevoie, prin echipamente moderne și printr-o viziune strategică pe termen lung. Îi mulțumesc omologului meu lituanian, Robertas Kaunas, pentru discuția extrem de deschisă și aplicată pe care am avut-o cu privire la felul în care trebuie, de la nord la sud, să întărim capacitatea noastră de apărare pe Flancul Estic și pentru aprecierea exprimată față de modul în care militarii români își îndeplinesc misiunile în apărarea spațiului aerian baltic”; scrie ministrul Apărării, Radu Miruță, sâmbătă, pe Facebook. Contribuția românească pe Flancul Estic Potrivit ministrului român, reușita recentă a militarilor români, care au contribuit decisiv la neutralizarea unei drone, a transmis un mesaj clar: pe Flancul Estic, vigilența, profesionalismul și cooperarea aliată funcționează. „Este rezultatul unui efort comun, al unor experiențe împărtășite și al unei colaborări militare care produce efecte concrete. Le mulțumesc încă o dată militarilor români pentru modul în care și-au îndeplinit misiunea și pentru felul în care au reprezentat România!”, afirmă Miruță. Miruță: Securitatea nu înseamnă doar tehnică militară și capabilități de apărare În discuțiile pe care le-a avut cu partea lituaniană, Miruță a subliniat că securitatea nu înseamnă doar tehnică militară și capabilități de apărare. „Înseamnă și încrederea societății în propriile instituții și susținerea publică pentru efortul de apărare”. „Am apreciat că și domnia sa vede la fel ca mine cât de important este să ne concentrăm, în paralel, nu doar pe eforturile de a ne întări cu tehnică militară, ci și pe limitarea efectelor valului de dezinformare și propagandă, care are un singur scop: să ne dezbine, să slăbească încrederea dintre noi și să erodeze capacitatea noastră de a reacționa împreună. Lituania, la fel ca România și alte state de pe Flancul Estic, se confruntă zilnic cu acest tip de presiune. Tocmai de aceea, am propus ca la summitul de la Ankara să existe o discuție consistentă despre dezinformare ca risc major de securitate, iar statele din Est și din zona baltică să construiască un mesaj comun, bazat pe experiența lor directă, pentru a arăta cât de real și cât de periculos este acest fenomen. În paralel, am discutat și despre nevoia de a accelera dezvoltarea industriei de apărare europene și locale astfel încât aceasta să poată răspunde mai rapid cerințelor tot mai mari de securitate și să livreze capabilitățile necesare într-un timp compatibil cu realitățile de astăzi”, mai spune Radu Miruță. Potrivit ministrului Apărării, securitatea Flancului Estic se construiește prin oameni pregătiți, parteneriate solide, sprijin public, capabilități moderne și capacitatea de a răspunde rapid atât amenințărilor militare, cât și celor informaționale, iar România este parte activă a acestui efort.
Declarații halucinante ale ministrului Apărării: Nu știu cum îi cheamă pe cei care au negociat programul SAFE
Ministrul Apărării Naționale (MApN), Radu Miruță, a făcut declarații halucinante, joi seară, la Antena 3, cu privire la oamenii din grupul de lucru care au negociat Programul SAFE și au discutat prețurile: „Nu știu cum îi cheamă!”. Este vorba de o fotografie din data de 12 noiembrie 2025, de la Palatul Victoria, în care apare inclusiv actualul premier interimar Ilie Bolojan. FOTO – Captură video: Antena 3 „În poza respectivă, eu vă recunosc că – pe toți oamenii – nu îi știu cum îi cheamă. Vă spun la modul cel mai sincer. Nu îi știu pe toți reprezentanții tuturor ministerelor”, a precizat Radu Miruță, la Antena 3. Cătălina Porumbel a intervenit, încercând, să îl ajute pe ministru: „Nu vă știti colegii, domnule ministru? Stați că aici îi cunosc și eu, deși nu lucrez cu ei… Deci, sunteți dumneavoastră, șeful Cancelariei Premierului, domnul Jurca (Mihai Jurca-n.r.), titulatura oficială, domnul Bolojan (premierul interimar, Ilie Bolojan-n.r.), domnul Ionuț Moșteanu…”. „Domnul general Pleșa, de la Direcția Generală de Armament ”, a completat ministrul, despre „domnul în uniformă, cu ochelari”, dar fără să își amintească de celelalte persoane. „Domnule ministru, ați stat cu ei la masă, ați negociat 6 miliarde de euro, nu puteți să ne spuneți că nu știați cine stă la masă”, a intervenit realizatoarea TV. „Nu este adevărat ce spuneți dumneavoastră, cu tot respectul de care mă puteți percepe, a încheiat ministrul. Radu Miruță nu știe nici cine a negociat contractul cu Rheinmetall În aceeași emisiunea, ministrul a fost întrebat „cine a propus CSAT-ului să dea 5,6 miliarde de euro către Rheinmetall?”, dar nu a oferit un răspuns concret. „Scriptic, hârtia a plecat de la Cancelaria Prim-Ministrului. A semnat Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Serviciul Român de Informații, Ministerul Apărării, Ministerul de Interne. (…) Conform Ordonanței 62/2026, entitatea care decide aceste lucruri a plecat de la grupul de lucru de la Cancelaria Prim-Ministrului. Cătălina Porumbel: „Domnul Mihai Jurca a decis ca România să dea 5,6 miliarde de euro către Rheinmetall?”. „Procedura de a transmite spre CSAT este sub semnătoarea prim-ministrului. Premierul Bojan a înaintat rezultatul acestui grup de lucru către CSAT. (…) Nu este corect să spun că domnu Jurca a decis… nu neapărat el. Cătălina Porumbel: „Pe cine să întreb, domnule ministru, cine a negociat prețurile? Recomandați-mi o persoană. Unde mă îndrumați? Radu Miruță: „Eu vă întreb mult mai direct altceva și mult mai relevant. Arătați-mi o ofertă care este mai avantajoasă decât cele care sunt astăzi. Nu există. De asta e relevant pentru oameni”. Cătălina Porumbel: „Nu e treaba mea! Treaba mea este să adresez întrebări, iar dumneavoastră nu ați răspuns la această întrebare…”. Radu Miruță: „Pentru fiecare din prețurile menționate acolo există comparație de oferte la Ministerul Apărării”. Cătălina Porumbel: „Dumneavoastră ați acceptat orice ofertă trimisă?” Radu Miruță: „Nu, din ofertele pe care le-am avut pe masă am luat-o pe cea mai avantajoasă”. Cătălina Porumbel: „O luăm de a capăt…”. Autorul mai recomandă: Rheinmetall, compania controversată din programul SAFE, începe să producă și rachete de croazieră Nicușor Dan: „Pe SAFE suntem în grafic”. Investițiile ar urma să continue și după 2030 Polonia și România, țările care iau cei mai mulți bani prin SAFE. Polonia bagă miliarde în industria sa, România în cea a Germaniei și a Franței