KontraBande aduce contrabasul în prim-plan, de la Bach la Beatles, la Sound District Floreasca
Noul cvartet de contrabași, inițiat de Iustin Carp și dezvoltat împreună cu Radu Petrovici, debutează la Sound District Floreasca pe 12 septembrie. Unul dintre cele mai grave instrumente ale orchestrei iese în fața scenei. KontraBande, noul cvartet de contrabași inițiat de Iustin Carp și dezvoltat împreună cu Radu Petrovici, debutează sâmbătă, 12 septembrie 2026, de la ora 18:30, pe Strada W. A. Mozart, în cadrul Festivalului Sound District Floreasca. Sub formula „De la Bach la Beatles, de la tango la folclor, de la Viena la Buenos Aires”, cei patru muzicieni propun o călătorie muzicală care scoate contrabasul din tiparele sale obișnuite și îi pune în valoare forța, virtuozitatea, umorul și versatilitatea. Potrivit unui comunicat, KontraBande îi include pe Iustin Carp, Radu Petrovici, Mokan Noé-Előd și Ionuț Cristea, patru contrabasiști cu experiențe și personalități muzicale diferite. Împreună, aceștia vor explora o idee nouă, neîntâlnită până acum: contrabasul poate deveni el însuși o orchestră în miniatură. Ideea formării cvartetului îi aparține lui Iustin Carp. Proiectul a prins contur împreună cu Radu Petrovici, care a propus numele KontraBande și a contribuit la definirea conceptului și a identității artistice a ansamblului. Numele este, la rândul său, un joc. „Kontra” face trimitere directă la contrabas, în timp ce „Bande”, în limba germană, sugerează o trupă sau un grup unit. Citit în română, KontraBande capătă o conotație provocatoare, potrivită unui ansamblu care își asumă libertatea de a trece dincolo de granițele asociate de obicei contrabasului. „Mi-a plăcut întotdeauna ideea de a expune posibilitățile instrumentului. KontraBande are libertatea de a trece de la muzica clasică la tango, jazz, folclor sau muzica ușoară și exact această libertate ne reprezintă. Și totul a venit natural atunci când i-am propus lui Radu acest proiect. KontraBande e doar parte a unui proiect personal mult mai amplu intitulat Contrabasul – Întâlniri sonore. În cadrul seriei, contrabasul iese din umbra rolului său tradițional de acompaniator și devine protagonist solistic și teatral”, spune Iustin Carp. „Contrabasul are o noblețe aparte, dar are și forță, ritm, umor și o paletă de culori pe care publicul o descoperă foarte rar. Cu patru contrabasuri putem trece într-o singură seară de la Bach la Beatles și de la Viena la Buenos Aires. Asta vrem să fie KontraBande: muzică bine făcută, cu personalitate și cu bucuria de a comunica direct cu publicul”, spune Radu Petrovici. Viziunea ansamblului se înscrie într-o tradiție europeană în care contrabasul a depășit rolul convențional de fundament al orchestrei și a devenit protagonist.
Radu Petrovici: Nu am venit la Operetă să acopăr trecutul. Am cerut verificări, rezultate și răspundere
Radu Petrovici, managerul demis al Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, contestă în instanță actele prin care mandatul său a fost întrerupt și vorbește, în exclusivitate pentru Mediafax, despre rezultatele avute, patrimoniul instituției, evaluarea managerială, sesizările de hărțuire, proiectul de comasare și felul în care spațiul online poate fi folosit pentru a rescrie realitatea administrativă. Jurnalist Mediafax: Domnule Petrovici, de ce ați decis să vorbiți public acum? Radu Petrovici: Pentru că tăcerea este elegantă în teatru, cu două secunde înainte să înceapă muzica. În administrația publică, tăcerea prelungită poate deveni o metodă prin care faptele sunt rescrise. În jurul mandatului meu s-a construit o narațiune: că aș fi lăsat o instituție devastată și nereguli produse în mandatul meu. Documentele arată însă că eu am cerut verificarea patrimoniului, am sesizat situația scenei mobile, am transmis Ministerului Culturii documentația privind posibile fapte de hărțuire și am solicitat stabilirea responsabilităților. Nu pretind că mandatul meu a fost perfect. Niciun mandat în care se iau decizii reale nu este lipsit de greșeli. Dar există o diferență majoră între greșeli sau imperfecțiuni manageriale și imaginea artificială a unei instituții prăbușite. De aceea vreau să discutăm pe cazuri concrete: patrimoniu, evaluare, protecția angajaților, guvernanță și rezultate. Jurnalist Mediafax: Să începem cu scena mobilă. Ce era, de fapt, această scenă? Radu Petrovici: Nu era o platformă cu câteva reflectoare. Era, practic, un teatru care putea fi transportat și montat într-un alt loc. În configurația completă, putea găzdui aproximativ 500 de spectatori în spații acoperite și includea turnuri de susținere, grinzi pentru lumini și decoruri, cabine pentru artiști și infrastructura tehnică necesară unui spectacol profesionist. A costat peste 4,4 milioane de lei, aproximativ un milion de euro la momentul achiziției. Mă uitam pe planuri și mă minunam de potențial. Opereta putea ajunge cu propriul teatru în orașe fără infrastructură culturală. Și atunci apare întrebarea simplă: a văzut cineva vreodată această scenă montată în configurația pentru care statul a plătit atât? Potrivit informațiilor publicate, ansamblul complet nu a fost folosit niciodată integral. Acesta este un studiu de caz despre diferența dintre o investiție spectaculoasă și capacitatea administrativă de a o transforma într-un beneficiu pentru public. Jurnalist Mediafax: Ce ați făcut când ați constatat că situația scenei nu era clară? Radu Petrovici: Am solicitat documentele și inventarierea fizică. În martie 2025 am cerut oficial Ministerului Culturii un control privind modul în care scena fusese predată, depozitată și ulterior relocată, precum și identificarea persoanelor responsabile. Verificările au inclus inventarierea a ceea ce mai exista din scena mobilă. Nu am ascuns problema. Am pus-o pe masa instituțiilor competente. Patrimoniul public nu aparține managerului, unei conduceri temporare sau unui grup de influență. Aparține instituției și publicului. Dacă găsești o situație neclară privind un bun de milioane de lei, obligația este simplă: clarificare, inventariere, documentare și răspundere. Jurnalist Mediafax: Au existat numeroase controale și sesizări în jurul mandatului dumneavoastră. Cum le interpretați? Radu Petrovici: Controlul este normal într-o instituție publică. Eu am răspuns cu documente, explicații și disponibilitate. Problema apare atunci când controlul este folosit selectiv sau când sesizările repetate sunt transformate într-o tehnică de creare a unei instabilități permanente. Dacă verificăm Opereta, să verificăm tot: toate mandatele, contractele, achizițiile, patrimoniul, angajările și sesizările. Cu același standard. Controlul selectiv nu mai este control; devine construcție de imagine. Un manager care încearcă să modifice mecanisme vechi produce rezistență. Dar nu poți conduce o instituție doar ca să nu deranjezi. Dacă frica de reacții devine criteriul principal, managementul se transformă în administrare pasivă. Jurnalist Mediafax: Vă considerați o victimă a sistemului? Radu Petrovici: Nu. Nu intru într-un concurs al victimelor. Sistemul nu este o creatură misterioasă care locuiește într-un subsol al Ministerului Culturii. Este format din oameni, semnături, comisii, decizii și responsabilități. Ministrul András Demeter s-a descris el însuși, într-un dosar, ca fiind „victima unui sistem care greșește”. Dacă un ministru al Culturii se prezintă în această manieră, cum aș putea eu să transform victimizarea într-un proiect personal? Eu mă prezint ca managerul unei instituții care a crescut: public mai numeros, venituri proprii record, producții noi și obiective măsurabile. Nu cer milă. Cer ca procedurile să fie legale, iar documentele să fie citite. Victima cere compasiune. Eu cer legalitate. Jurnalist Mediafax: Ați primit nota 6,57 la evaluarea managerială. Cum explicați diferența dintre notă și rezultatele instituției? Radu Petrovici: În anul 2025, Opereta a avut aproximativ 50.000 de spectatori, 122 de evenimente stagionale și venituri proprii de aproximativ 4,32 milioane de lei, în creștere cu 67% față de anul anterior. Potrivit raportului managerial, aproximativ 87% din veniturile proprii proveneau din vânzarea de bilete. Acest lucru arată că exista un interes real al publicului pentru ceea ce făceam la Operetă. Aceștia nu sunt indicatori inventați de manager pentru propria apărare. Chiar cadrul de evaluare stabilit de Ministerul Culturii cere analizarea activității, a publicului, a programelor, a situației economico-financiare și a modului în care este realizat proiectul de management. Sigur că managementul cultural nu se reduce la bani sau la numărul de bilete. Dar o creștere de 67%, susținută în principal de publicul plătitor, nu poate fi tratată ca un detaliu. Calitatea artistică, alegerea repertoriului și managementul stagiunii au produs această creștere. O evaluare serioasă trebuie să explice cum o instituție care obține cei mai buni indicatori din aproape două decenii ajunge la concluzia că managementul este sub limita de continuare. Când cifrele nu se potrivesc cu verdictul, nu ascunzi cifrele. Verifici verdictul. Jurnalist Mediafax: De ce susțineți că procedura de evaluare ridică o problemă de imparțialitate? Radu Petrovici: Pentru că András Demeter a candidat la concursul de management al Operetei, iar concursul a fost câștigat de mine. Ulterior, a cerut în instanță anularea concursului și a continuat procesul împotriva Ministerului Culturii inclusiv după ce a devenit ministrul care conducea instituția respectivă. Sub autoritatea sa s-a desfășurat evaluarea mea, iar el a semnat ordinul prin care s-a dispus încetarea mandatului, act pe care îl contest în instanță. Această cronologie creează cel puțin o aparență gravă de lipsă de imparțialitate. Nu eu stabilesc calificarea juridică definitivă. Instanța
Evaluarea managementului Teatrului Național de Operetă ar putea ajunge în instanță
Potrivit unor surse din Ministerul Culturii, managerul Radu Petrovici a formulat o contestație împotriva evaluării, vizând legalitatea procedurii de evaluare și nu oportunitatea notei acordate. Comisia ar fi fost modificată în timpul evaluării Una dintre principalele critici aduse de către managerul TNOMID privește faptul că un membru al comisiei de evaluare s-a retras după începerea procedurii, iar componența comisiei a fost modificată în timpul desfășurării evaluării. Aceleași surse susțin că procedura ar fi continuat fără reluarea etapelor deja parcurse, aspect care ar trebui reanalizat din perspectiva regulamentului aplicabil. Mediafax a aflat faptul că înaintea evaluării au fost formulate solicitări privind verificarea imparțialității unor membri ai comisiei. Potrivit documentelor aflate în analiză, se invocă existența unor poziționări publice anterioare și a unor relații instituționale care ar fi trebuit discutate înainte de constituirea comisiei. Un alt aspect semnalat privește raportul Corpului de Control al Ministerului Culturii. Conform surselor din interiorul Ministerului, documentul nu ar fi fost comunicat integral persoanelor vizate înainte ca informații și concluzii din conținutul acestuia să apară în spațiul public și în presă. Acest element ar putea deveni relevant atât în procedurile administrative, cât și în eventualele litigii ulterioare. Tribunalul București a respins definitiv plângerea Ministerului într-un dosar conex În paralel, într-un dosar distinct, Tribunalul București a respins definitiv plângerea formulată de Ministerul Culturii împotriva soluției de clasare dispuse anterior de DNA într-o cauză privind activitatea instituției. Potrivit surselor consultate, această hotărâre este invocată ca aspect de context în analiza modului în care au fost gestionate verificările administrative și judiciare din ultimii ani. În cazul în care Ministerul Culturii va respinge contestația, surse juridice susțin că speța ar putea ajunge în instanță. Miza litigiului nu ar fi doar nota acordată managerului evaluat, ci și verificarea legalității întregii proceduri de evaluare și a respectării garanțiilor de imparțialitate și transparență prevăzute de legislația în vigoare.