A doua cea mai mare rafinărie din Rusia și-a încetat activitatea
A doua cea mai mare rafinărie petrolieră din Rusia, Kirishi, și-a încetat marți activitatea ca urmare a unui atac ucrainean cu drone. Dronele au avariat trei compartimente de distilarea țițeiului, au transmis două surse din industrie către Reuters. Guvernatorul Leningradului, Alexandru Drozdenko, a relevat public că rafinăria a fost vizată de atacurile ucrainene. Rafinăria produce în medie 20 de milioane de tone anual de petrol procesat (400.000 de barili pe zi). La cât se ridică pagubele Rusiei după 4 ani de război? Industria petrolieră a Rusiei este grav afectată de escaladarea atacurilor ucrainene pe o rază tot mai mare, fiind distruse conducte, porturile rafinăriilor și petroliere. Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice de pe teritoriul Rusiei au cauzat pagube de 3 trilioane de dolari economiei ruse. Iarna trecută, Rusia a atacat infrastructura vitală a Ucrainei, lăsând mulți ucraineni fără curent electric și căldură. În ultimii ani, cele două țări se atacă în mod reciproc cu roiuri de drone tot mai des. Sursa Foto: X Autorul recomandă:Ce măsuri au luat rușii pentru a proteja parada de 9 mai de posibilele atacuri cu drone ale ucrainenilor
Anunțul momentului în plină criză energetică, făcut de ministrul Bogdan Ivan: Rafinăria Petrotel va putea să funcționeze, din nou, în 45 de zile
În plină criză globală energetică, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a făcut anunțul momentului: se redeschide rafinăria Petrotel-Lukoil. Potrivit acestuia, s-a primit confirmarea oficială de la Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru derogarea de la sancțiunile impus companiei Lukoil, din Rusia. Astfel, România va putea reporni rafinăria Petrotel-Lukoil în cel mult 45 de zile. Ivan: „Derogare de la sancțiuni împotriva Lukoil” „Este o veste extrem de importantă: faptul că am primit confirmare oficială din partea Guvernului american pentru derogarea de la sancțiuni împotriva Lukoil, pentru ca România să repornească rafinăria Petrotel-Lukoil. Reprezintă o veste uriașă pentru țara noastră. Prin acest mecanism, în 45 de zile, această rafinărie va putea să funcționeze din nou și să producă motorină, benzină, kerosen pentru România. Este un pas în față extrem de important. 21% din producția României va fi asigurată de această rafinărie și reprezintă un principal element al stabilizării pieței de carburanți din România. Sunt, în momentul de față, doar două țări la nivel mondial, Germania și, acum, România, care au reușit această performanță”, a declarat ministrul Energiei, la Antena 3. În opinia sa, România nu va depinde atât de mult de importuri. El a dat asigurări că țara n își va produce toată benzina pe care o consumă și peste 60% din motorină, precum și tot combustibilul pentru aviație. „În același timp, suntem mai stabili în fața fluctuațiilor internaționale de preț, pentru că, atunci când vorbim despre motorina care se cumpără la un preț dublu față de acum o lună și jumătate, în România avem petrolul mai scump doar cu 30 și ceva la sută, ceea ce înseamnă automat că vom avea prețuri mai mici decât în întreaga regiune. Faptul că am repornit rafinăria Petromidia Năvodari, care funcționează la capacitate maximă și ne asigurăm că timp de un an de zile va funcționa, că avem această nouă victorie prin repornirea rafinăriei Petrotel-Lukoil, reprezintă pentru România cel mai bun lucru care se putea întâmpla în această perioadă. „M-am consultat cu cei mai importanți oameni ai planetei” Și vreau să fiu foarte clar: niciun gram de petrol rusesc nu va ajunge în România, vorbim despre petrol care va ajunge din alte state și, în același timp, niciun leu nu va ajunge în Federația Rusă. Avem un mecanism foarte clar făcut de Ministerul Energiei de supraveghere a tuturor operațiunilor, pentru a ne asigura și a da garanții și Statelor Unite și Uniunii Europene că, prin Ministerul Energiei din România, ne asigurăm că toate tranzacțiile vor fi clare și nu vor avea nicio legătură cu Rusia. Ea va funcționa doar operațional, pentru a păstra în continuare și rețeaua de benzinării, dar mai ales pentru a avea produs în piață. Iar acest lucru l-am făcut după ce m-am consultat cu cei mai importanți oameni ai planetei în materie de energie, cu președintele Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, cu cei de la World Economic Forum, cu Chris Wright, ministrul Energiei din SUA, și cu cei mai importanți actori mondiali”, a explicat Bogdan Ivan. Cum a reușit Bogdan Ivan să repornească „Petrotel” Întrebat cum a reușit să repornească „Petrotel”, ministrul a explicat cum i-a convins pe americani. El a arătat că, „dacă România reușește să rafineze mai mult petrol, își asigură securitatea energetică, dar și pe cea a regiunii, deoarece faptul că în prezent produce benzină dublu față de cât consumă îi permite să vândă și statelor vecine, care astfel nu mai depind de importurile care treceau înainte prin Strâmtoarea Ormuz. Aceeași situație este și cazul kerosenului, a cărui producție, fiind mai mare decât consumul țării noastre, ne permite să vindem și statelor din Uniunea Europeană, care acum sunt dependente în proporție de aproape 50% de importurile de kerosen care vin din Orientul Mijlociu”. „Este o victorie uriașă pentru România și ne asigură în același timp că nu depindem de importuri atât de mult cât depindeam la începutul acestui conflict din Orientul Mijlociu. E poate cea mai bună veste pe care puteam să o dau, ca ministru al Energiei, din ultimele săptămâni”, a spus Ivan. Stare de urgență la nivelul României De asemenea, acesta a menționat că în momentul de față este instituită starea de urgență la nivelul României, lucru care dă pârghie Ministrului Energiei și Ministerului Economiei ca, în ceea ce privește exporturile de petrol și motorină, acestea să poată să fie făcute doar în interes NATO și cu excepții foarte clare. „Așa că nu avem nicio altă obligație. Ne interesează în primul rând România și, prin această reușită, vom avea suficiente produse în piață în țara noastră. Dacă mâine se oprește războiul, timp de șase-nouă luni de zile toate statele din lume vor avea probleme în urma blocajului din Strâmtoarea Ormuz și a bombardamentului din Orientul Mijlociu. Asta ne dă o reziliență foarte mare, pentru că mai simplu găsești petrol crud, unde avem deja angajamente și unde avem deja contracte și unde o să le creștem în această perioadă, decât să imporți direct produs finit, adică motorină. Este o victorie uriașă pentru a ne asigura suficient produs în piață și, în același timp, vine pe fondul acestui parteneriat tot mai practic cu administrația din SUA, în care noi aducem un plus și Uniunii Europene, prin faptul că rafinăm mai mult pe teritoriul Uniunii Europene și asigurăm produs în piață. Deci e un mare, un foarte mare plus”, a punctat Ministrul Energiei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rafinăria Petrobrazi, singura funcțională din România, își reduce producția de carburanți, în plină criză. Care este explicația Rompetrol Rafinare anunță că Petromidia și Vega vor fi redeschise. „Rafinăriile își vor relua, în cel mai scurt timp, eforturile de aprovizionare cu produse petroliere” Prețul carburanților, între speculă și război. Motorina ar putea ajunge la 10 lei litrul în acest weekend. Expert în energie: E vina statului că nu-i poate identifica pe comercianții care scumpesc
Drone ucrainene ar fi atacat o rafinărie de petrol din regiunea Krasnodar din Rusia
Drone ucrainene ar fi lovit o rafinărie de petrol din orașul Sloviansk-na-Kuban din regiunea Krasnodar din Rusia în noaptea de 26 ianuarie, au relatat canalele media rusești Telegram, scrie kyivindependent.com. Fotografiile și videoclipurile postate de locuitori pe rețelele sociale par să arate un cer nocturn strălucitor din direcția rafinăriei de petrol menționate. Sediul operațional regional a susținut că resturi de dronă au căzut pe teritoriul a „două întreprinderi”, fără să specifice tipul întreprinderii. Oficialii au susținut că o persoană a fost spitalizată cu răni care nu îi pun viața în pericol în urma atacului. Kyiv Independent nu a putut verifica imediat rapoartele și nici afirmațiile făcute de oficialii ruși. Armata ucraineană nu a comentat încă atacul raportat. Nu au fost disponibile informații immediate cu privire la amploarea pagubelor cauzate. foto ilustrativa: sursa foto: Envato Ucraina lansează în mod regulat atacuri puternice împotriva instalațiilor militare și industriale din Rusia și din teritoriile ocupate de Rusia, bazându-se în principal pe drone dezvoltate pe plan intern. Situat peste strâmtoarea Kerci, în fața Crimeii ocupate, Regiunea Krasnodar a servit drept țintă regulată a atacurilor ucrainene. La data de 22 ianuarie, dronele ucrainene au atacat terminalul petrolier Tamanneftegaz din regiune, a confirmat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Atacul raportat vine în contextul în care Kievul își continuă intensificarea campaniei împotriva infrastructurii petroliere și gaziere rusești, o sursă cheie de venituri ale Moscovei, ce contribuie la alimentarea invaziei sale totale în Ucraina. Reuters a relatat pe 19 ianuarie că veniturile fiscale din bugetul federal rusesc din petrol și gaze se așteaptă să scadă cu 46% în această lună față de ianuarie 2025. Veniturile din petrol și gaze înseamnă circa un sfert din bugetul federal al Rusiei, jucând un rol cheie în susținerea războiului total al Moscovei împotriva Ucrainei. Conform Reuters, veniturile vor scădea probabil la aproximativ 420 de miliarde de ruble (5,42 miliarde de dolari), cel mai scăzut nivel din august 2020. Autorul recomandă: Secretomania, politică de stat. Cazurile Mercosur, PNRR și „Ajutor pentru Ucraina”. Ce au de ascuns autoritățile române
Explozii raportate la o rafinărie de petrol din Rusia, în contextul unui posibil atac cu drone
Guvernatorul regiunii Saratov, Roman Busargin, a declarat pe Telegram că zona s-a confruntat cu o amenințarea unui atac cu drone, însă nu a confirmat existența unor pagube sau victime. Mai multe canale de Telegram au publicat imagini și videoclipuri, distribuite de localnici, care par să arate explozii la rafinăria de petrol din Saratov. The Kyiv Independent nu a putut verifica atacul sau autenticitatea materialelor video. Rafinăria din Saratov este situată în sud-vestul Rusiei, la aproximativ 150 de kilometri de granița cu Kazahstanul și la aproape 600 de kilometri est de linia frontului din Ucraina. Instalația aparține gigantului petrolier de stat Rosneft și are o capacitate de procesare de aproximativ 140.000 de barili de țiței pe zi, producând peste 20 de tipuri de produse petroliere, inclusiv benzină, motorină, păcură și bitum. Forțele ucrainene au vizat în mod repetat această rafinărie în toamna acestui an, fiind raportate atacuri pe 14 noiembrie și 28 noiembrie. Ucraina lansează în mod regulat atacuri cu drone cu rază lungă de acțiune asupra unor obiective industriale și militare din interiorul Rusiei, rafinăriile de petrol fiind printre țintele frecvente, întrucât acestea finanțează și susțin efortul de război al Moscovei.
Traian Băsescu avertizează: Să facem orice ca Lukoil să vândă rafinăria, nu să ne-o pună în brațe
Întrebat ce măsuri ar trebui luate, Băsescu a fost categoric: România trebuie să ceară o derogare, exact cum au făcut Bulgaria și Ungaria, pentru a evita preluarea forțată a rafinăriei. „Să ceară o derogare. Cum au făcut bulgarii, cum au făcut ungurii. Trebuie să facem orice este posibil ca Lukoil să vândă rafinăria, nu să ne o pună în brațe”, a subliniat la Digi24 Tv Băsescu. Băsescu explică riscurile: rafinăria costă enorm, iar statul nu și-o poate permite Fostul președinte a explicat în detaliu de ce preluarea rafinăriei ar fi o lovitură grea pentru statul român. Acesta a amintit că are experiență directă, lucrând timp de 12 ani în transportul de țiței pentru rafinărie. „Eu am cărat pentru această rafinărie 12 ani țiței. M-am uitat astăzi la prețul Brent: 64 de dolari barilul. Rafinăria asta are nevoie de 2,5 milioane de tone pe an. Costă enorm să o ții în funcțiune”, a explicat Băsescu. El a subliniat că România nu are resurse interne suficiente de țiței pentru a acoperi aceste costuri, ceea ce ar transforma rafinăria într-o pierdere constantă pentru bugetul statului. „Dacă aveam țiței autohton, era în regulă. Dar așa, te frigi. În procesul de rafinare, de regulă, se pierd bani. Se câștigă pe distribuție”, a punctat fostul președinte. Băsescu: benzinăriile Lukoil nu sunt o problemă, dar rafinăria este În timp ce benzinăriile Lukoil pot funcționa fără riscuri majore, fiind operate prin contracte de gestiune de privați, rafinăria reprezintă partea critică. „Benzinăriile Lukoil nu sunt o problemă… Dar rafinăria, dacă o iei, te frigi”, a explicat Băsescu.
Pentru a evita sancțiunile americane, Gazprom acceptă vânzarea unui pachet de acțiuni la singura rafinărie din Serbia
Președintele sârb Aleksandar Vucici a declarat că proprietarii ruși ai NIS AD, principala companie petrolieră din Serbia, sunt pregătiți să vândă o participație la companie pentru a evita ca aceasta să fie sancționată de SUA. NIS deține singura rafinărie din Serbia, situată în Pancevo, la mică distanță spre est de Belgrad, iar Gazprom și divizia sa petrolieră dețin împreună aproximativ 56% din companie. Aflat la Copenhaga, Vucici le-a confirmat reporterilor joi că Gazprom PJSC ar putea vinde o participație de 11,3% în NIS și i-ar permite acesteia să înceapă să importe țiței din SUA. Propunerile sunt menite să răspundă preocupărilor ridicate de Biroul de Control al Activelor Străine din SUA (OFAC), notează Bloomberg. „Întrebarea este dacă americanii vor accepta acest lucru”, a spus Vucici. El a adăugat că, în timp ce Rusia ar putea căuta un compromis, poziția SUA reflectă probabil considerente politice mai largi. Sancțiunile americane împotriva rafinăriei, amânate de șase ori Sancțiunile americane care vizează rafinăria au fost amânate recent. Anunțate pentru prima dată în ianuarie de către Administrația Biden, sancțiunile nu au intrat în vigoare din cauza a șase amânări sub Administrația lui Donald Trump. În prezent, rafinăria NIS din Pancevo importă țiței prin conducta Janaf, prin Croația vecină – un stat membru al Uniunii Europene, spre deosebire de Serbia – și administratorii rafinăriei se tem de o întrerupere iminentă a aprovizionării dacă OFAC nu acordă o altă amânare sau nu elimină sancțiunile. Serbia s-a oferit să-i cumpere acțiunile deținute de ruși la NIS dar vrea să evite o preluare forțată. NIS, vândută către Gazprom în 2008, este un element vital pentru piața de combustibil a Serbiei și rămâne un contribuabil de top la bugetul țării. Un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe a declarat joi că negocierile comune cu SUA pe această temă sunt în curs de desfășurare, a relatat Interfax. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Raiffeisen NU poate ieși de pe piața rusă. Autoritățile de la Moscova se opun vânzării
Una din cele mai mari rafinării din sudul Rusiei, atacată de dronele Ucrainei pentru a doua oară într-o lună
Dronele ucrainene au atacat rafinăria de petrol Afipsky din regiunea Krasnodar din Rusia, pentru a doua oară într-o lună, au declarat joi autoritățile regionale. Resturile uneia dintre drone au căzut asupra unei instalații a rafinăriei, declanșând un incendiu care s-a întins pe o suprafață de 30 de metri pătrați înainte de a fi stins rapid, a declarat centrul regional de criză. Nu au fost raportate victime, notează The Moscow Times. Al treilea atac asupra rafinăriei, de la începutul lui august Rafinăria Afipsky, una dintre cele mai mari rafinării din sudul Rusiei, are o capacitate de procesare de aproape zece milioane de tone de țiței pe an și operează două unități de procesare primară. Anterior, rafinăria a fost ținta unui atac cu drone pe 28 august, la câteva săptămâni după ce un alt atac anterior pe 7 august a forțat închiderea unei unități. Dronele au atacat și rafinăria Krasnodar din apropiere, care este conectată cu Afipsky, pe 30 august. Efectele atacurilor asupra producției de petrol și benzină a Rusiei Rafinăria Afipsky după atacul de pe 7 august. De la începutul lunii august, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești, avariind cel puțin cinci rafinării importante. Calculele reporterilor Reuters arată că atacurile ucrainene au redus capacitatea de rafinare a Rusiei cu 17%, sau aproximativ 1,1 milioane de barili pe zi. Surse din industria energetică au declarat pentru cotidianul de afaceri Kommersant că producția de benzină a scăzut cu aproximativ 10%. Peste 300 de benzinării din Rusia s-au închis, în timp ce în multe regiuni s-a introdus un sistem de rații de 10-20 de litri per client. Prețurile angro la benzină au crescut cu 40-50% de la începutul anului. Zelenski: Trump a fost de acord cu atacurile ucrainene asupra instalațiilor energetice din Rusia Rafinăria Afipsky după atacul de pe 7 august. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că președintele american Donald Trump a fost de acord cu atacurile ucrainene asupra instalațiilor energetice din Rusia, descriind poziția Washingtonului ca fiind o politică „ochi pentru ochi”. După ce s-a întâlnit cu Zelenski, Trump le-a declarat reporterilor că Rusia se confruntă cu o criză de combustibil iar economia sa suferă de „probleme majore.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul rus de Externe: NATO și Uniunea Europeană folosesc UCRAINA pentru a purta „un război adevărat” împotriva Rusiei
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1298. Una dintre cele mai mari rafinării de petrol din Rusia, atacată cu două drone
O rafinărie aparținând companiei petroliere Bashneft a luat foc în republica rusă Bașchiria, pe râul Volga, în urma unui atac cu drone, au anunțat oficiali ai firmei, citați de AFP și Reuters. Potrivit guvernatorului regional Radîi Habirov, rafinăria, una din cele mai mari din Rusia, a fost vizată de două drone, dintre care una a căzut în incinta acesteia. „A izbucnit un incendiu” „Facilitatea de producție a fost ușor avariată și a izbucnit un incendiu, care este în prezent stins”, a notat guvernatorul, precizând că nu sunt victime. Atacurile cu drone asupra instalațiilor petroliere rusești au devenit o caracteristică obișnuită a strategiei de apărare a Ucrainei, menită să perturbe aprovizionarea cu combustibil militar și să taie o sursă-cheie de venit pentru Moscova. O schimbare recentă, însă, este că astfel de atacuri au loc în cursul zilei și în adâncul teritoriului rus. Bașchiria, sau Republica Bașcortostan, se află la aproximativ 900 de kilometri de granița cu Ucraina. RECOMANDAREA AUTORULUI: