Etichetă: rares bogdan

Rareș Bogdan a ieșit de la DNA Iași după audieri. Europarlamentarul a venit fără avocat și a oferit explicații presei

După audieri, europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a părăsit sediul DNA Iași, unde a fost chemat joi, 8 octombrie 2026, în dosarul care îl vizează pe omul de afaceri vasluian Fănel Bogos. Acesta a plecat pe jos către Parcul Copou și ulterior va participa la pelerinajul Cuvioasei Parascheva. Rareș Bogdan a venit la DNA Iași fără avocat și a fost audiat în calitate de martor. La ieșirea din sediul instituției, spre deosebire de alte persoane chemate în ultimele zile la DNA Iași, europarlamentarul nu s-a ferit de jurnaliști. Acesta a stat de vorbă cu presa și a oferit lămuriri cu privire la prezența sa în fața procurorilor. „A fost o discuție firească, era normal, atât timp cât am fost numit în dosar. A fost un dialog civilizat, am vrut să aflu detalii, le-am oferit, am răspuns la toate întrebările. Am stat de vorbă de-a lungul timpului cu foarte mulți oameni, a fost un dialog legat de ce s-a întâmplat la Vaslui. Omul mi-a explicat, nu mă pricep la ouă și pui, am ascultat. Am spus că e prea complicat, faceți-vă treaba. Nu mi-a vorbit nimeni de Vanbet. Nu m-am ocupat de numiri sau de scos oameni din funcții. Aveam alte treburi la partid. Procurorii mi s-au părut de bună-credință, puși să afle adevărul. Mi-ar fi plăcut să îl văd pe premierul demis stând de vorbă cu voi civilizat. Așa se comportă cu oricine, nu are treabă cu presa. O sfidează, nu se poate altfel. Fără presă nu se poate. Sunt în Comisia de petiții a Parlamentului. Discuția cu Ponea a durat 20-30 de minute. Mi-a explicat cazul și i-am zis să își facă treaba. Mă duc să mă plimb în Copou și apoi la Sfânta Parascheva. Sunt martor în dosar. Aveți un aeroport cu bani europeni și aveți două curse pe zi, rușinos. Plec la 22:30, până atunci am timp să stau la Sfânta. Nu îl cunosc pe domnul Bogos, am auzit de el doar la voi. Știți ce afectează imaginea partidului? Avem grad mare de împrumut, companiile românești sunt în cap, avem o scădere a puterii de cumpărare, am afectat persoanele cu handicap. De ce să vin cu avocat? Am venit să discut cu oamenii”, a transmis Rareș Bogdan.

Rareș Bogdan, audiat la DNA Iași în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos

Europarlamentarul Rareș Bogdan  se va prezenta joi, conform unor surse, la sediul procurorilor anticorupție în calitate de martor într-o anchetă penală complexă. Anchetatorii verifică presiunile politice legate de omul de afaceri Fănel Bogos, după ce în același dosar a dat explicații și premierul interimar Ilie Bolojan. Luni, 5 octombrie 2026, procurorii DNA Iași au continuat seria audierilor. La sediul instituției au fost chemate pentru audieri Monica Clinciu și Mihnea-Claudiu Drumea, în contextul cercetărilor desfășurate în dosarul „Vanbet”. Monica Clinciu este reprezentant al Secretariatului General al Guvernului, în cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, și a fost audiată în calitate de martor. De asemenea, Mihnea-Claudiu Drumea, profesor universitar și politician român, care a ocupat funcția de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru, în cabinetul lui Marcel Ciolacu, a fost audiat tot în calitate de martor. Seria audierilor a continuat și marți, 6 octombrie, când, începând cu ora 13:00, la sediul DNA Iași a fost audiată Denisa Pelinescu, având funcţia de consilier la Secretariatul General al Guvernului. Prezenta europarlamentarului Rareș Bogdan la DNA Iași și obiectul anchetei anticorupție Demersul judiciar care îl implică pe politicianul liberal face parte dintr-o investigație mai amplă instrumentată de procurorii din cadrul Serviciului Teritorial Iași. Oamenii legii analizează amănunțit presupusele intervenții efectuate la nivel național și regional pentru modificarea conducerii unei instituții publice de control. Anchetatorii îl cercetează pe omul de afaceri vasluian Fănel Bogos pentru infracțiuni grave, respectiv instigare la șantaj și cumpărare de influență. Conform datelor din dosar, acesta ar fi încercat să obțină prin intermediul unor persoane cu sprijin politic schimbarea din funcție a lui Mihai Ponea, directorul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui. Toate acțiunile întreprinse de reprezentantul grupului Vanbet au urmărit facilitarea accesului la nivelul decidenților din administrația centrală și din conducerea partidelor politice pentru a-și rezolva problemele administrative ale afacerilor sale. Intervențiile la nivel înalt și întâlnirea cu premierul Ilie Bolojan Elementele din dosarul penal arată o rețea extinsă de contacte politice utilizate de omul de afaceri pentru a-și atinge scopurile. În septembrie 2025, Mihai Barbu, fost lider al organizației PNL Vaslui, a mediat o întrevedere directă la Palatul Victoria între Fănel Bogos și Ilie Bolojan, discuție care a durat aproximativ 15 minute. Surselor judiciare indică faptul că omul de afaceri a cerut explicit înlocuirea conducerii DSVSA Vaslui, însă solicitarea sa nu a fost pusă în aplicare. Un moment de cotitură în anchetă s-a consumat vineri, 2 octombrie 2026, când premierul interimar Ilie Bolojan s-a prezentat la sediul procurorilor anticorupție. Acesta a fost audiat mai bine de două ore în calitate de martor cu privire la audiența acordată și la contextul în care s-a realizat accesul la nivel guvernamental, refuzând să facă declarații la ieșirea din sediu. Investigația procurorilor continuă prin citarea mai multor martori cheie din administrație pentru a stabili legăturile omului de afaceri cu liderii politici. Printre cei audiați s-a numărat și Ciprian Trifan, președintele Consiliului Județean Vaslui, care s-a prezentat la audieri pe 10 septembrie, oferind depoziții timp de o oră și jumătate. Prezența lui Rareș Bogdan la sediul Parchetului completează seria de audieri desfășurate de procurori pentru a clarifica circumstanțele exacte în care s-au exercitat presiunile asupra instituțiilor de control sanitar-veterinar.

Rareș Bogdan, după scorul record al AfD în Germania: Riscăm să sune clopotul de înmormântare pentru eurosistem

Într-un mesaj publicat marți seara pe Facebook, europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a afirmat că rezultatul alegerilor din Saxonia-Anhalt, Germania, unde AfD a înregistrat un scor record, constituie mai mult decât un eveniment politic regional. În opinia sa, rezultatul partidului de extremă dreapta AfD trebuie privit ca un avertisment pentru instituțiile europene, pe fondul nemulțumirilor economice și sociale acumulate în anumite regiuni ale Germaniei. „Ce riscă Bruxelles-ul: replicarea lecției politice din Saxonia-Anhalt la scara întregului eurosistem. Am spus-o acum câțiva ani, în plenul Parlamentului European, la Strasbourg: cine nu pricepe că lumea se schimbă și nu mai acceptă să achite factura birocraților, va dispărea! Dacă nici acum nu sună clopoțelul de alarmă pentru eurosistem, riscăm să sune clopotul de înmormântare”, a scris Rareș Bogdan pe Facebook. Rareș Bogdan: AfD nu este un accident Eurodeputatul consideră că ascensiunea AfD nu poate fi explicată exclusiv prin teme precum religia, familia tradițională sau războiul din Ucraina și susține că la baza rezultatului electoral se află o frustrare acumulată de-a lungul anilor în rândul societății. „Pensia de 1750 de euro în Saxonia Anhalt, față de 1850 în restul Germaniei, sau 2750 de euro salariul mediu, tot cu 100 de euro mai mic ca în celelalte landuri, nu puteau justifica, totuși, acest scor. Deci a fost o frustrare acumulată în timp (…) Este simplu să-i faci nerozi pe alegători, dar mai bine îi întrebi de unde atâta frustrare. Căci asta e clară! Mai ales că mișcarea/ideologia AfD nu este un accident. Crește și am senzația că eurosistemul se face că nu pricepe de ce”, a mai adăugat eurodeputatul PNL. El susține că problemele economice ale landului au rădăcini istorice și amintește de situația Germaniei de Est după reunificarea din 1990, când industria din regiune a pierdut competitivitate, iar procesul de privatizare a fost urmat, în opinia sa, de dezindustrializare și de creșterea dependenței de subvenții. „Dar inechitățile care s-au creat odată cu unificarea n-au dispărut. Ci s-au adâncit. Și au explodat, parte din ele, exact duminică”, a scris europarlamentarul. Critici la adresa politicilor europene Rareș Bogdan a făcut și o paralelă între procesul de integrare europeană și reunificarea Germaniei și susține că aplicarea unor politici uniforme unor economii și societăți cu istorii diferite poate accentua decalajele. „După mine, este și o lecție pentru Bruxelles că între decizia tehnocrată și realitatea din teren există un mare decalaj. Replicarea la scară europeană a rețetei unificării germane n-a ținut. Integrarea monetară (nu e cazul la toți), reglementări la 180 de grade de obiceiul locului, reglementări rapide care le modifică mereu pe precedentele, plus (cireașa de pe tort salvatoare, mirajul) promisiunea că piața liberă va nivela diferențele istorice, decalajul cumplit. Pentru noi, românii, zeci de ani de decalaj sunt greu de dus. Cum să le explici oamenilor că ceea ce văd prin geam chiar există?”, a mai spus eurodeputatul PNL. China și dependența economică a UE Rareș Bogdan a criticat, în mesajul său, și dependența UE față de China pentru materii prime, componente industriale și produse strategice. El susține că Europa trebuie să își reducă vulnerabilitățile și să își reconstruiască baza industrială. „În fața Chinei, Europa a jucat decenii rolul fraierului în frac. S-a sacrificat pe altarul regulilor în timp ce Beijingul înghițea industrii întregi. Păi ce facem, ne îngropăm industria de dragul bunelor maniere?”, a scris Rareș Bogdan. El a mai afirmat că Europa trebuie să își regândească prioritățile și să revină la obiectivul inițial al construcției europene, respectiv creșterea bunăstării cetățenilor. „Alegerile din Saxonia-Anhalt sunt clopoțelul. Pauza s-a terminat! Europa unită trebuie să revină la scopul ei inițial: bunăstarea oamenilor care trăiesc aici. Dacă nu, ne vom aminti cu drag de UE ca de cel mai frumos proiect politic al tuturor timpurilor, ruinat de birocrați cărora nu le-a plăcut prea tare cartea. Mai ales cea de istorie”, a conchis europarlamentarul. AfD a obținut un scor record în Saxonia-Anhalt Duminică, Alternativa pentru Germania (AfD), a câștigat alegerile din Saxonia-Anhalt, Germania. Concret, partidul de extremă dreapta a obținut 43,8% din voturi, cu mult înaintea Uniunii Creștin-Democrate (CDU), clasată pe locul al doilea cu 17,2%. Pentru CDU, acesta este cel mai slab rezultat înregistrat vreodată la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt. În parlamentul regional vor mai intra Partidul Social-Democrat (SPD) cu 9,3%, Verzii cu 8,9%, Die Linke cu 8,6%, și Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) cu 5,3%. După centralizarea voturilor, lidera AfD, Alice Weidel, a vorbit despre un „rezultat istoric” și despre un „mandat clar de guvernare”, în timp ce candidatul AfD la funcția de premier, Ulrich Siegmund, a declarat că partidul său „a scris istorie”. Filiala AfD din Saxonia-Anhalt este clasificată de serviciul regional pentru protecția Constituției drept formațiune de extremă dreapta confirmată. AfD respinge acuzațiile de extremism.

Rareș Bogdan vrea evacuarea lui Bolojan de la Palatul Victoria: refuză să plece, deși PNL-ul vrea în opoziție

Rareș Bogdan îl critică pe Ilie Bolojan că nu pleacă de la Palatul Victoria. Politicianul susține și că premierul demis nu vrea să accepte gruparea conservatoare din PNL. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Răzvan Dumitrescu.  Loading … Guvernul Bolojan, demis cu vot istoric Invitat la Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu, Rareș Bogdan îl critică pe Ilie Bolojan că a rămas în funcția de premier, deși a fost demis prin moțiune de cenzură. Politicianul anunță că există o rezoluție a liberalilor prin care preferă să treacă în Opoziție. Acesta susține că actualul guvern demis este unul „amputat” care nu are capacitatea de a lucra. „Pentru că acum avem o situație în care avem un blocaj economic sever. Avem o situație în care un om, deși a fost demis de către Parlamentul României cu un scor cu 46 de voturi mai mult decât necesar, adică un scor istoric, alături de domnul Cîțu, în sens negativ… Acesta a luat cheia și și-a agățat-o la gât și refuză să părăsească Palatul Victoria. Deși avem rezoluție prin care spunem că Partidul Național Liberal trebuie să intre în opoziție. Noi ne-am hotărât, prin rezoluție votată, că e mai bine să fim în opoziție. Păi, nu putem fi în opoziție dacă suntem la putere. Sunt lucruri extrem de simple, sau mergem în opoziție, sau stăm la putere și venim cu un guvern valid. Așa cum suntem acum, e un guvern amputat, un guvern care nu are toate prerogativele. Un guvern care nu poate lucra la capacitate. Este o greșeală să rămânem așa.”, a explicat politicianul.  Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a trecut cu 281 de voturi „pentru”, din 431 de parlamentari prezenți. „Mai mult încurcăm decât să guvernăm” Liberalul susține că actuala criză politică ar trebui să se rezolve simplu. Potrivit acestuia, atâta timp cât a trecut o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, premierul demis trebuie să plece acasă și să lase partidul să treacă în Opoziție. Bogdan amintește că PNL a refuzat orice coaliție cu AUR sau cu PSD, iar cu celelalte forțe politice nu are suficiente voturi pentru a trece un guvern. „Din punctul meu de vedere, atâta timp cât avem o o moțiune de cenzură care a trecut, avem o situație în care Partidul Național Liberal și-a asumat intrarea în opoziție pentru următorii 2 ani și jumătate… Și a refuzat constituirea oricărei coaliții atât cu AUR, cât și cu PSD, iar cu alte forțe politice nu e suficient, respectiv UDMR și USR, pentru a avea o majoritate… Situația e simplă. Ar trebui să mergem înapoi, pentru că în momentul ăsta nu suntem nici la putere, n-avem prerogativele pentru a guverna, nu suntem nici în opoziție. Mai mult încurcăm decât să guvernăm.”, a menționat liberalul. PNL progresist vs PNL conservator Rareș Bogdan îl critică pe Bolojan că nu vrea să accepte că în PNL există conservatori și progresiști. Politicianul afirmă că premierul demis nu recunoaște latura conservatoare a partidului. „În momentul în care un om nu acceptă critici, în momentul în care un om nu acceptă că în interiorul Partidului Național Liberal există două platforme… Există o platformă tradiționalistă, conservatoare, creștină, care se bazează pe valori, pe familia tradițională, pe familia creștină. Asta înseamnă baza Partidului Național Liberal și baza lui așa cum a fost constituit de către Brătieni, de către Duca și așa mai departe. Și cealaltă parte, care este o bază care este progresistă, după model Trudeau, după Macron. Nu e nimic rău nici într-una, nici în alta. Domnul Bolojan trebuie să accepte că o bună parte din Partidului Național Liberal, din cei 282.000 de membri, sunt mult mai aproape de valorile conservatoare clasice.”, a afirmat Rareș Bogdan.  Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026. De atunci se împlinesc 69 de zile de când Ilie Bolojan continuă să fie premier interimar al României. Cel mai longeviv guvern demis rămas în funcție din România a fost cel al lui Emil Boc, care a rămas în intermiat timp de 71 de zile.

Rareș Bogdan critică măsurile fiscale adoptate de Bolojan: Ai promis reforma statului, dar modelul aplicat e o rețetă toxică

Într-o postare făcută pe Facebook marți seara, europarlamentarul PNL susține că reducerea deficitului bugetar ar fi putut fi realizată prin tăierea risipei, digitalizarea administrației și stimularea creșterii economice, nu prin creșterea poverii fiscale. El a subliniat că măsurile adoptate afectează atât mediul de afaceri, cât și populația, și afirmă că tot mai mulți români, inclusiv antreprenori, iau în calcul plecarea din țară. „Aud români care vor să plece din țară, sătui. Unii sunt chiar antreprenori care, atunci când tu, Ilie, anunțai reforma statului, spuneau, exact ca modelul lor cultural, că austeritatea este o soluție pentru scăderea deficitului. Nu pricep cum i-ai vrăjit așa. Ei, acum nu mai sunt convinși. Sunt aproape învinși de propria naivitate. Dacă-i pui paiete unei maimuțe nu înseamnă că e Stiglitz. (…) Ai promis reforma statului, dar modelul aplicat e o rețetă toxică. TVA crescut a scumpit alimentele de bază și medicamentele, taxarea pensiilor a luat de la bătrâni, creșterea accizelor și a taxelor pe imobile a lovit direct în buzunar”, a scris Rareș Bogdan în mesajul postat pe Facebook. Reproșurile lui Rareș Bogdan pentru Bolojan Eurodeputatul îi mai reproșează lui Bolojan că nu s-a consultat cu specialiști, care l-ar fi putut sfătui să nu aleagă ca soluție austeritatea. „O minimă decență te-ar fi obligat, Ilie, să întrebi niște economiști reali, nu servili sau îmbătrâniți în rele, dacă cineva, de pe această planetă, a trecut prin situația României. More or less… Că pe hârtie, matematica e simplă: crești birurile, ai mai mulți bani. Însă este o scurtătură a leneșilor și riscă să blocheze definitiv motorul. Istoria (chiar recentă) arată că austeritatea fiscală pe spatele privatului și a cetățeanului duce în prăpastie. 5 exemple de manual: Grecia a fost distrusă de austeritatea care a probușit PIB-ul cu 25%. Franța lui Hollande a provocat un exod masiv de capital, prin suprataxare. Italia lui Monti a ucis creșterea ecoomică prin taxe. Și mai avem Argentina și Venezuela, de unde putea învăța că a trata mediul privat ca pe un sac fără fund pentru a finanța un aparat birocratic uriaș generează hiperfinflație, sărăcie, colaps”, mai notează Rareș Bogdan. Potrivit acestuia, reducerea deficitului ar fi trebuit să înceapă cu restructurarea aparatului administrativ și combaterea evaziunii fiscale. „Existau – și încă există – alternative reale pentru scăderea deficitului, fără a distruge economia: tăierea instituțiilor parazitare, a sinecurilor, a achizițiilor publice umflate, comasarea instituțiilor cu atribuții similare, combaterea evaziunii fiscale (…) și digitalizarea pe bune a ANAF”, a afirmat europarlamentarul. Cu ce mesaj ar fi trebuit să se ducă Bolojan la Comisia Europeană, în opinia lui Rareș Bogdan Rareș Bogdan susține, de asemenea, că Guvernul ar fi trebuit să negocieze cu Comisia Europeană un calendar diferit de consolidare fiscală, bazat pe reforme și investiții, nu pe creșterea taxelor. „Da, avem o presiune a cifrelor: deficitul bugetar continuă să crească, piețele financiare ne omoară cu dobânzile, sabia agențiilor de rating și a Comisiei Europene pentru consolidare fiscală este uriașă. Deci suntem din nou în filmul unde trebuie măsuri dure pe termen scurt, ca să ai un fel de provizion? Eroare!! Știi ce puteai face, Ilie? Mergeai la Comisie și ziceai așa: nu pot reduce deficitul acum. Dacă vreți acum pe loc, pot doar prin taxare, deci scade consumul și vă afectează și pe voi. Desființez instituțiile-sinecuri, instituțiile care se suprapun și unde angajații plimbă hârtii, anulez cheltuielile nejustificate. Mă lăsați să fac relaxare fiscală, ca să încurajez oamenii să angajeze/producă, relaxez taxarea muncii, ofer facilități noilor firme, bag în proiecte europene firme românești – există mecanisme care permit unei țări să aibă un deficit mai mare dacă acei bani se duc în cofinanțări de proiecte europene și investiții productive, nu pe consumul aparatului de stat. Efect: Crește, crește, crește PIB-ul. Deci scade deficitul. Vrei să ne duci în junk?”, a conchis Rareș Bogdan.

Ce s-a întâmplat la Congresul PNL. Iată principalele decizii și momente

Congresul Extraordinar al PNL, organizat duminică la Romexpo, a marcat schimbarea oficială de direcție în partid. Ilie Bolojan a fost ales președinte al PNL, împreună cu noua echipă de conducere, în baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”. Evenimentul a avut loc într-un context politic tensionat, după disputele interne privind viitorul partidului și relația cu PSD. O nouă echipă de conducere a PNL Noua echipă propusă de Bolojan îi include pe Dan Motreanu, în funcția de prim-vicepreședinte, și pe Robert Sighiartău, ca secretar general. În structura de conducere au fost cooptați și mai mulți vicepreședinți, printre care Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman și Gabriela Horga. Intrarea Oanei Gheorghiu și a lui Dragoș Pîslaru în echipă a fost unul dintre punctele discutate intens, fiind nevoie de derogări de vechime în partid pentru ca aceștia să poată candida. Una dintre cele mai importante decizii adoptate la congres a fost reconfirmarea liniei politice potrivit căreia PNL nu va mai face coaliție cu PSD. Hotărârea votată de liberali prevede că, dacă PSD va fi la putere, PNL va merge în opoziție. Mai mult, orice membru PNL care votează, susține sau participă la construcția unui guvern alături de PSD se va situa în afara liniei stabilite de congres și riscă excluderea din partid. Congresul a venit și cu o decizie dură împotriva unor nume importante din partid. Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu au fost somați să demisioneze din PNL până luni, la ora 12.00. În cazul în care nu își depun demisiile, conducerea partidului este mandatată să declanșeze procedurile de excludere. Decizia arată ruptura clară dintre noua conducere și tabăra considerată apropiată de vechea linie politică a partidului. În discursul său, Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm împotriva PSD, pe care l-a acuzat că a blocat reformele și că a fugit de răspundere. Liderul PNL a susținut că liberalii și-au asumat guvernarea într-un moment dificil, dar că parteneriatul cu PSD nu mai poate continua. Bolojan a spus că nu se poate construi o relație politică bazată pe „minciună”, „fugă de răspundere” și „dispreț pentru România”. Pe fondul crizei politice, Bolojan a vorbit și despre două variante pentru deblocarea situației guvernamentale. Prima ar fi ca PSD să preia un guvern minoritar, susținut printr-un pact de neagresiune pe șase luni. A doua variantă ar fi ca PNL, împreună cu partenerii săi, USR și UDMR, să își asume guvernarea. Liderul liberal a insistat că România are nevoie de măsuri pentru reducerea deficitului, finalizarea proiectelor din PNRR și scăderea prețurilor la energie. Congresul a fost marcat și de discursuri tensionate. Vasile Blaga a spus că PNL este „sub asediu” și că partidul nu trebuie să ajungă o anexă a PSD. Ciprian Ciucu a vorbit despre presiuni asupra partidului și despre „trădători” din interiorul PNL, afirmând că liberalii trebuie să își recapete independența. Rareș Bogdan a criticat noua direcție a partidului și a avertizat că PNL nu trebuie să devină „sluga USR”, în timp ce Oana Gheorghiu i-a răspuns ironic de la tribună. La congres au fost adoptate și modificări importante ale statutului PNL. Printre acestea se numără reorganizarea conducerii centrale, revenirea la alegerea conducerii pe bază de moțiuni, reducerea numărului de prim-vicepreședinți și clarificarea procedurilor de sancționare a membrilor de partid.

Rareș Bogdan critică regulile de la Bruxelles: Exportăm fabrici și importăm șomaj, noi venim cu regulile, americanii cu banii

Rareș Bogdan acuză Uniunea Europeană că distruge industria prin birocrație și standarde verzi stricte, în timp ce SUA atrag firmele cu energie ieftină. Europarlamentarul a trimis o scrisoare oficială Comisiei Europene prin care avertizează că peste 30.000 de locuri de muncă din Europa se află în pericol din cauza prețurilor mari și a dosarelor cu șină de la Bruxelles. Rareș Bogdan Rareș Bogdan explică faptul că regulile climatice din Europa sunt prea grele pentru producători și îi fac să plece peste ocean. „Exportăm fabrici, importăm șomaj. Noi cu regulile, ei cu banii. În timp ce americanii le dau companiilor facilități să construiască fabrici, le dau energie ieftină, UE le dă dosare cu șină și standarde verzi, care le pun în față un test de stres pe care nu e sigur că îl vor trece. Factură pe spatele cetățeanului,” a transmis acesta pe Facebook. Europa pune taxe pe spatele cetățenilor, în timp ce America dă subvenții Acesta susține că noul plan european pentru mediu aduce doar birocrație în plus, în loc să scadă facturile la curent sau gaz. Din acest motiv, el a cerut explicații clare de la șefii Uniunii Europene. „1. Cum se va asigura Comisia că „Pactul pentru o industrie curată” nu va accelera fenomenul de relocare în SUA, având în vedere că adaugă costuri administrative noi, în loc să ofere reduceri directe de costuri sau compensații pentru decalajul de preț la energie? 2. Deține Comisia un studiu de impact cantitativ care să evalueze câte companii din sectoarele intensiv energetice riscă să aleagă subvențiile din SUA în detrimentul noilor scheme de conformare propuse de UE?”

Rareș Bogdan critică dur inițiativa lui Bolojan de a opri proiectul României cu SUA de la Doicești

„Proiectul Doicești, bazat pe tehnologia reactoarelor modulare mici (SMR), este nava-amiral a parteneriatului civil-nuclear româno-american. Răsturnarea de situație la care asistăm e o mișcare geopolitică de o duritate rară. SUA au interese strategice în regiune. Și noi avem, ca să zic așa, căci suntem lângă ruși. Care au intrat în Ucraina”, susține Rareș Bogdan. „Despre Republica Moldova ce să mai vorbim?”, se întreabă retoric europarlamentarul liberal. „Vreau să spun că Polonia tocmai a consolidat masiv un parteneriat cu SUA pentru construcția primei lor centrale nucleare. Dar Varșovia livrează, Bucureștiul trage frâna de mână. Cât timp România și Polonia sunt piloni ai flancului estic, situația mi se pare halucinantă. Va fi o undă de șoc în relația diplomatică? Costuri, am înțeles. Dar nu acesta e singurul criteriu prin care trebuie să privim. Securitatea noastră energetică, blindarea noastră strategică are costuri. Căci dacă privim prin prisma cheltuielilor, aș putea să vă demonstrez că aveam alternativă americană și la Rheinmetall. România-hub energetic este un proiect început de ceva vreme. Are foarte multe componente, planuri adiacente, proiecte care merg pe aceeași axă. Vă mai amintiți de Coridorul Constanța-Gdansk, susținut activ de SUA pentru mobilitatea flancului estic? În fine. Nuclearelectrica are experiență în operarea reactoarelor clasice, adică un avantaj major în operarea tehnologiei SMR. Putea deveni hub de tehnologie. Miza consolidării intereselor americane în zonă este enormă pentru securitatea noastră. Și încă mai avem cărți în mână: soluții de stocare de energie pe care România le are și ajută la eliberarea de litiul chinezesc (voi detalia cu altă ocazie), metale rare, muniția premium pe care o putem produce. Iar americanii vor parteneri. Parteneriatele government to government sunt soluția, pentru că ambele state câștigă în mod egal. Iar cel mai puternic și mai fair partener de securitate al României ar trebui să fie SUA”, arată liberalul. Rareș Bogdan crede că România va plăti pentru gesturile radicale ale premierului interimar Ilie Bolojan. „Notele de plată pentru astfel de gesturi radicale nu vin sub formă de facturi directe, ci sub formă de „răcire” strategică. România are nevoie de sprijinul S.U.A. pentru miliardele de dolari necesare Unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Omiterea sau blocarea Doiceștiului ar putea face ca Washingtonul să devină mult mai rigid, mai birocratic sau mai puțin generos. În plus, o retragere atât de bruscă dintr-un proiect de o asemenea magnitudine transmite un semnal de impredictibilitate politică la nivel înalt„, a susținut Rareș Bodgan. Ilie Bolojan a declarat pentru B1tv că a informat ambasada SUA că proiectul Doicești – parte a parteneriatului strategic al României cu SUA în care SUA au făcut investiții – nu este fezabil.

Rareș Bogdan respinge speculațiile despre ruperea PNL: Nu va pleca nimeni şi nici nu se va scinda partidul

Rareș Bogdan a respins public zvonurile despre o posibilă ruptură PNL după demiterea Guvernului Bolojan. Acesta a confirmat că partidul a rămas unit și a acceptat prin vot trecerea în opoziție, în ciuda discuțiilor aprinse din interior. Liberalul a lansat un atac și la adresa PSD, pe care l-a acuzat că a blocat reformele. Rareș Bogdan a explicat că toți membrii din conducerea PNL au acceptat decizia de a părăsi guvernarea. Deși a recunoscut că ședința a fost tensionată, acesta a precizat că hotărârea a fost asumată prin vot. „Nu va pleca nimeni din PNL şi nici nu se va scinda partidul. Deşi a fost o şedinţă tensionată (…) s-a luat o decizie, o respect”, a declarat europarlamentarul pentru spotmedia.ro. Critici la adresa PSD Liberalul a susținut că PSD a folosit tactici de „adormire” pentru a evita schimbările reale în stat. Acesta a afirmat că l-a avertizat pe Bolojan despre intențiile social-democraților încă din timpul mandatului său. „Am fost unul dintre cei care l-au anunţat pe Ilie Bolojan (…) că PSD nu vrea reforme. I-am văzut cum s-au comportat în şedinţele de Coaliţie, trei ani la rând. Din păcate, luni de zile, în cazul lui Ilie Bolojan, şi ani, în cazul lui Ciucă sau al lui Cîţu, PSD i-a îmbrăţişat şi i-a adormit”, a afirmat Rareș Bogdan. Europarlamentarul consideră că PNL are acum ocazia să se reconstruiască din opoziție și să se apropie din nou de alegători. „2 ani şi 8 luni în Opoziţie înseamnă mult, foarte mult. Bazinele electorale sunt foarte bine conturate la ora actuală, iar tendinţele din Europa arată foarte clar că ne îndreptăm într-o anumită direcţie, în care voturile se îndreaptă spre conservatorism”, a transmis Rareș Bogdan. RECOMANDAREA AUTORULUI Bolojan a ajuns să fie susținut de cei pe care îi consideră „extremiști”. Parlamentarii UNIT nu votează moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR Liderul UDMR, Kelemen Hunor, nu va fi prezent la votul moțiunii de cenzură, pentru că merge la o înmormântare. Cum va vota partidul George Simion este convins că moțiunea de cenzură va trece. Pe ce se bazează președintele AUR Va supraviețui politic Bolojan după moțiunea de cenzură? Cristoiu: Asta este adevărata bătălie/Nicușor Dan nu stăpâneșțe tot sistemul

Rareș Bogdan despre situația lui Ilie Bolojan: Noi nu o să ne dăm jos premierul

Declarațiile au fost făcute sâmbătă seara, în cadrul unei intervenții în direct la Antena 3 CNN. „Eu nu am un război cu Ilie Bolojan și nu caut vinovați (…) eu spun că singura șansă pentru România o reprezintă investițiile, să sporim investițiile, investitorii sunt speriați și nu mai fac investiții””, a declarat Rareș Bogdan. Nu va funcționa niciodată suprataxarea, a mai spus europarlamentarul liberal care a adăugat că parlamentarii PNL nu vor vota împotriva propriului premier. „Noi nu o să ne dăm jos premierul, nici un liberal nu va vota împotriva propriului premier (…) Eu vă spun, cunoscând bine PNL, nu cred că un parlamentar PNL va vota împotriva legii bugetului atât timp cât bugetul este propus de un ministru de Finanțe liberal și de un prim-ministru liberal”, a spus europarlamentarul. El a refuzat să facă scenarii privind o posibilă schimbare a lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului. „Singurul lucru pe care trebuie să-l facă Bolojan este să ne consulte (…) eu cred că dialogul va rezolva problemele (…) Eu cred că, în prezent, coaliția actuală trebuie să se pună cu picioarele în apa rece și să discute (…) Eu cred că majoritatea trebuie să fie pro-europeană”, a precizat Rareș Bogdan. Anterior, europarlamentarul liberal Rareș Bogdan a lansat mai multe atacuri la adresa direcției economice a Guvernului. El a spus că România se îndepărtează rapid de principiile economiei liberale și riscă să intre într-o criză profundă generată de propriile decizii politice.