Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe reforma pensiilor magistraților. Bolojan: Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani
UPDATE 16:20 Premierul a prezentat motivele pentru care Guvernul își asumă răspunderea pe proiect Premierul Ilie Bolojan spune că proiectul pe care Guvernul își angajează răspunderea prevede creșterea vechimii în muncă la minim 35 de ani și introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. „De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că, în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat, treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani”, a declarat șeful Guvernului. El spune că proiectul răspunde unui aspect de inechitate socială pe care cetățenii îl percep. „Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc autobuzele la serviciu, care țin benzele de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri, nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional”, a declarat Bolojan. Totodată, el adaugă că proiectul va pune economia pe baze sănătoase. „În condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie, între 55 și 64 de ani doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală, ceilalți, din păcate, sau sunt plecați din țară sau prin diferite formule de pensionare anticipată sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următoare este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă puse pe baze sănătoase”, susține premierul. El declară că proiectul răspunde aceste realități: „Să avem garanția unui sistem de pensii sustenabil în anii următori”. „În ultimul rând, răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene, pentru că așa cum știți, corectarea acestei nedreptăți este una din condițiile pe care România și le-a sumat, și este jalon în PNRR, și odată cu demararea procedurii de angajarea răspundării pe data de 28, credem că sunt respectate condițiile, în așa fel încât România să încaseze banii care îi are reținuți din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să își angajeze răspunderea cu acest proiect de lege”, a încheiat premierul. UPDATE 15:52 A început ședința plenului reunit pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind pensiile magistraţilor A început ședința plenului reunit pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind pensiile magistraţilor. Sunt 375 de parlamentari prezenți dintr-un total de 463. UPDATE 15:10 Ședinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului dedicată aniversării Zilei Naţionale a României Iau cuvântul mai mulți parlamentari: Mircea Chelaru (AUR), Gigel Știrbu (PNL), Ștefan Pălărie (USR), Turos Lorand (UDMR), Varujan Pambuccian (minoritățile naționale) UPDATE 14:42 Bolojan, huiduit în Parlament, unde Guvernul își asumă răspunderea pe reforma pensiilor speciale Ilie Bolojan a ajuns în Parlament, unde are loc ședința solemnă de Ziua Națională a României, apoi asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul reformei pensiilor magistraților. Premierul a fost huiduit pe holurile Parlamentului de angajații care au organizat un protest spontan. Angajații Parlamentului au scandat „Demisia, demisia” și au venit cu foi pe care au scris mesaje antiguvernamentale. UPDATE Guvernul a respins toate amendamentele la proiectul privind pensiile de serviciu Toate cele 42 de amendamente depuse de parlamentari la proiectul de lege privind pensiile de serviciu au fost respinse de Guvern, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu. În total, au fost analizate 42 de amendamente, cele mai multe provenind de la partidul POT. Deputatul Dumitru Barna a depus 12 amendamente, deputata Raisa Enache – 6 amendamente, iar grupul AUR – 5 amendamente. Știrea inițială: Guvernul își angajează răspunderea în plenul reunit al Parlamentului, marți. Plenul se reunește la ora 14.30, în ședința festivă dedicată Zilei Naționale a României, ulterior urmând angajarea răspunderii Guvernului. Este a doua oară când Guvernul își asumă proiectul, de această dată având și avizul de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Avizul este, însă, unul negativ. Cu toate acestea, avizul este doar consultativ, așadar, din acest punct de vedere, nu mai există motiv ca legea pe care își va asuma răspunderea Guvernul să pice la CCR, așa cum s-a întâmplat la prima încercare. Diferența dintre cele două proiecte este că perioada de tranziție pentru pensiile magistraților a crescut de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Asta înseamnă că, în următorii 15 ani, vârsta de pensionare va crește treptat cu câte un an, până când se va ajunge la 65 de ani în 2042. Proiectul nu este dorit de magistrați, toate curțile de apel din țară manifestându-se împotriva acestuia și este de așteptat ca Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) să depună o nouă sesizare la CCR, la fel cum a făcut și la prima încercare a Guvernului de a trece legea. În 20 octombrie, judecătorii Curții Constituționale au admis sesizarea de neconstituționalitate depusă împotriva reformei pensiilor de serviciu. Magistrații nu sunt de acord nici nu modul de calcul al pensiei. Practic, potrivit proiectului, pensia se va calcula la 70 din salariul brut, iar ei își doresc să se calculeze la 65 din salariul net. Guvernul accelerează reforma pensiilor magistraților pentru a respecta jaloanele PNRR. Premierul Bolojan spune că schimbările sunt necesare pentru sustenabilitate și accesarea fondurilor europene. Miza este una majoră: România trebuie să bifeze până vineri trei jaloane din PNRR, între care și reforma pensiilor speciale ale magistraților, pentru a nu pierde aproximativ 800 de milioane de euro. Ilie Bolojan a explicat că proiectul vine cu modificări esențiale pentru corectarea unor dezechilibre și pentru a pune sistemul pe baze durabile. „Proiectul de lege privind pensiile magistraților este justificat de trei aspecte. Pe
Mihai Enache (AUR): România nu poate fi condusă prin angajări de răspundere la foc automat
„Guvernul Bolojan calcă în picioare democraţia şi transformă Parlamentul într-o simplă anexă. În loc să vină cu proiectele fiscale în faţa parlamentarilor aleşi de români, să le dezbată şi să le supună la vot, aşa cum prevede Constituţia, Ilie Bolojan alege să îşi angajeze răspunderea pe cinci pachete fiscale diferite deodată. Este un abuz fără precedent în istoria României, o sfidare la adresa statului de drept şi o bătaie de joc la adresa românilor. Aceşti oameni nu au nici curaj, nici respect pentru procesul democratic. Se tem de adevăr, se tem să explice românilor de ce cresc taxele, de ce îngroapă mediul privat, de ce pun clasa de mijloc pe butuci, în vreme ce privilegiile şi sinecurile rămân pe poziţii. Mai nou, guvernarea înseamnă dictat: ordine date de sus, fără consultare, fără transparenţă, fără ruşine”, susţine Mihai Enache. El arată că AUR va depune moţiuni de cenzură împotriva acestui nou pachet de jaf naţional. „Românii nu i-au votat pe Bolojan şi Nicuşor Dan ca să calce în picioare democraţia, să comită abuzuri şi să ne afunde şi mai mult pe drumul către dictatură. Deja au comis un abuz de nedescris în cazul alegerii lui Călin Georgescu prin anularea alegerilor, acum impun cu arcanul măsuri de austeritate care îngenunchează mediul de afaceri şi îi sărăcesc pe români”, adaugă deputatul. El spune că Guvernul Bolojan trebuie să plece: „România nu poate fi condusă prin angajări de răspundere la foc automat. România are nevoie de democraţie, nu de dictatură fiscală”.
Bolojan: Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime au datorii la stat de peste 3,5 miliarde lei
Ilie Bolojan a reamintit în plenul Parlamentului că unul dintre obiectivele pe care le-a anunțat la preluarea mandatului a fost acela de a pune ordine în finanțele țării noastre. „Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime dintre ele au datorii la stat de peste 3,5 miliarde de lei. Prin reformarea ANAF și a colectării fiscale, introducem noi criterii de risc fiscal, eșalonări cu garanții reale și termene clare, în sprijinul celor care plătesc, nu care trag de timp”, a declarat premierul luni seara în Parlament. Premierul a menționar că deficitul bugetar mare pe care îl avem este și rezultatul dezordinii din finanțe și al legislației neclare sau ineficiente. Acestea au lăsat porți deschise pentru neplata de taxe și impozite. „Angajăm răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pentru un proiect de reformă fiscală care corectează multe neajunsuri. Măsurile pe care le avem în vedere vor scoate la lumină firmele fantomă. Vrem să avem un mediu în care antreprenorii corecţi sunt respectați. Este scandalos să existe zeci de firme cu sediul social în același apartament care sunt folosite drept paravan pentru artificii financiare. Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime dintre ele au datorii la stat de peste 3,5 miliarde de lei. Prin reformarea ANAF și a colectării fiscale, introducem noi criterii de risc fiscal, eșalonări cu garanții reale și termene clare, în sprijinul celor care plătesc, nu care trag de timp”, a spus Bolojan în plenul Parlamentului. Schimbări pentru firme Șeful Executivului spune că se introduc măsuri de disciplină financiară și prevenirea abuzurilor. „Firmele care nu au cont bancar sau care nu-și depun în 5 luni situațiile financiare vor fi declarate inactive. Firmele nou înființate vor fi obligate să-și deschidă cont de plăți în maxim 60 de zile. Toți comercianții vor fi obligați să accepte și plata cu cardul”, a spus Bolojan. Impozitul pe proprietate Prim-ministru menționează că impozitul pe proprietate va crește. Am actualizat impozitul pe proprietate în acord cu un angajament al României din PNRR. Actuala formă este un mecanism de tranziție spre impozitarea la valoarea de piață. Impozitul pe proprietate va crește, iar autoritățile locale vor avea mai mulți bani pentru investiții fără a apela la bugetul central. Trebuie să fim corecţi cu românii, a mai spus Ilie Bolojan Programul Anghel Saligny Premierul a mai menționat că: „Există un pachet important de proiecte din ‘Angel Saligny’, din PNRR, care, în multe localități din România, au schimbat fața comunelor și orașelor. Pentru a continua aceste investiții pentru că nu mai există resurse de la bugetul central să fie continuate în același ritm, este nevoie de aceste încasări suplimentare în bugetele autorităților locale, pentru a le asigura în continuare cofinanțarea”. Bodycam-uri pentru ANAF și Vama „Introducem noi reguli de integritate pentru inspectorii ANAF și ai Vămii. Ei vor susține teste de integritate și în controale vor purta bodycam-uri. Pentru prima data, bunurile confiscate de ANAF vor fi vândute transparent pe o platformă electronică”, mai precizează Ilie Bolojan. Noi taxe pentru multinaționale „Introducem reguli noi pentru cesiunea părților sociale, reguli care vor opri transferul firmelor cu datorii. Pentru cheltuielile prin care companiile multinaţionale își puteau transfera profiturile, taxele de administrare și consultanță, stabilim un plafon de 1% din total, peste care aceste cheltuieli devin nedeductibile”, a declarat șeful Guvernului în plenul Parlamentului. Scopul este monitorizarea cheltuielilor sensibile și oprirea transferului de profit neimpozitat. Cele câteva miliarde care vor fi încasate în plus la buget, vor putea merge spre servicii publice mai bune sau spre proiecte de interes pentru comunități, a mai precizat șeful Executivului. foto: Alexandra Pandrea/Gândul