Dobânda de politică monetară a BNR rămâne neschimbată, dar prețurile ar putea crește din nou până la finalul anului
Banca Națională a României (BNR) a decis în ședința de astăzi, 8 octombrie, să păstreze dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, după ce inflația a scăzut de la 10,42% în iunie la 6,17% în august. În termeni practici, acest lucru înseamnă că dobânzile din piață nu vor scădea. Dobânda de politică monetară a Băncii Centrale are impact direct asupra ratelor tuturor românilor care au credite sau depozite în lei. Dacă dobânda BNR crește, atunci automat cresc și celelalte dobânzi și, în consecință, cresc ratele românilor sau companiilor, împreună cu dobânzile plătite de bănzi la depozite. Economia a stagnat în trimestrul al doilea, iar consumul populației a continuat să scadă, mai notează BNR. . Banca centrală avertizează însă că inflația ar putea crește din nou până la sfârșitul anului, pe fondul scumpirii energiei, carburanților și materiilor prime. Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR va avea loc pe 12 noiembrie 2026. Loading … BNR a anunțat că dobânzile și rezervele băncilor rămân neschimbate Consiliul de administrație al BNR a decis să păstreze dobânda la care băncile se pot împrumuta de la Banca Națională la 7,50% pe an. Dobânda pe care BNR o plătește băncilor pentru banii ținuți în depozite la banca centrală rămâne la 5,50% pe an. BNR a decis și să păstreze nivelul actual al banilor pe care băncile trebuie să îi țină în rezervă, atât pentru economiile în lei, cât și pentru cele în valută. Decizia a venit după ce inflația a scăzut semnificativ în trimestrul al treilea. Rata anuală a inflației a coborât de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie și la 6,17% în august. BNR spune că scăderea inflației a fost influențată în principal de dispariția efectelor provocate anul trecut de eliminarea plafonului pentru prețul energiei electrice, dar și de majorarea TVA și a accizelor. Și inflația de bază, CORE2 ajustat, a scăzut semnificativ, de la 8,3% în iunie la 6,2% în august. BNR explică această evoluție prin efectele majorării taxelor indirecte, dar și prin ieftinirea unor produse agroalimentare și reducerea consumului. Activitatea economică dă semne de revenire, dar rămâne fragilă Economia României nu a mai înregistrat o scădere în trimestrul al doilea din 2026, după reculul de 0,1% din primele trei luni ale anului. Comparativ cu trimestrul al doilea din 2025, însă, PIB-ul a fost cu 0,4% mai mic. Scăderea a fost mai redusă decât cea de 1,2% consemnată în primul trimestru. Consumul populației a continuat să se reducă, iar exporturile nete au început din nou să afecteze negativ evoluția economiei. În același timp, atât deficitul comercial, cât și cel de cont curent au crescut în perioada aprilie-iunie, după mai multe trimestre în care aceste dezechilibre se diminuaseră. Indicatorii disponibili pentru trimestrul al treilea arată că economia ar putea începe să se redreseze. Rezultatele din agricultură ar putea contribui la această evoluție. În raport cu aceeași perioadă din 2025, BNR avertizează însă că PIB-ul ar putea avea o evoluție mai slabă. Prețurile ar putea crește din nou până la sfârșitul anului Scăderea puternică a inflației din lunile de vară nu înseamnă că presiunile asupra prețurilor au dispărut. BNR estimează că rata inflației ar putea crește din nou până la finalul anului 2026. Printre factorii care pot împinge prețurile în sus se află evoluția costurilor pentru combustibili și energie, dar și eventualele scumpiri ale materiilor prime, inclusiv ale alimentelor. Banca centrală ia în calcul și efectele secetei severe din acest an și posibilele schimbări ale cursului leului. Instabilitatea din Orientul Mijlociu și problemele de pe piața energiei adaugă, la rândul lor, un grad ridicat de incertitudine. O astfel de evoluție poate influența puterea de cumpărare, încrederea consumatorilor și activitatea firmelor, dar și costurile la care România se împrumută. Pe de altă parte, BNR se așteaptă ca cererea mai slabă din economie să contribuie la temperarea inflației. Presiunile de acest tip sunt legate de măsurile de consolidare a bugetului, începute în 2025 și continuate în 2026. BNR avertizează asupra riscurilor economice și bugetare BNR avertizează există încă semne de întrebare privind măsurile care vor fi luate după 2026 pentru reducerea deficitului bugetar. Fondurile europene sunt considerate importante pentru economie, iar BNR recomandă folosirea lor cât mai eficientă. Aceste investiții pot limita o parte dintre efectele negative generate de reducerea cheltuielilor publice, războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu. Evoluția economiei României depinde și de deciziile luate de marile bănci centrale. BNR urmărește în acest context politica monetară a Băncii Centrale Europene și a Rezervei Federale din SUA, dar și măsurile adoptate de băncile centrale din regiune. Pentru menținerea stabilității economice, BNR consideră necesară o combinație echilibrată de politici economice și reforme structurale. Folosirea fondurilor europene este inclusă printre măsurile care pot contribui la creșterea potențialului economiei României. Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR cu privire la politica monetară va avea loc pe 12 noiembrie 2026.
Premierul desemnat nu știe valoarea salariului minim în România
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus sâmbătă, 26 septembrie, programul de guvernare și lista de miniștri la Parlament. Ulterior, în timpul conferinței de presă, europarlamentarul a primit o întrebare despre valoarea la care ar trebui să ajungă pensiile în anul 2027, în contextul în care majorarea acestora este prevăzută în proiectul său. De asemenea, a fost rugat să precizeze care este valoarea actuală a salariului minim și a pensiei minime în România. Mureșan a evitat, în mod evident, un răspuns pe cifre, motiv pentru care reporterul a insistat. După mai multe tentative de a ocoli răspunsul, timp în care își îndrepta privirea spre pupitrul unde avea telefonul mobil, liberalul a precizat, până la urmă, o valoare aproximativă a salariului minim. Mai apoi, a oferit un răspuns eronat la întrebarea despre rata inflației folosită pentru indexarea pensiilor. Loading … Reporterul i-a adresat de cinci ori întrebarea despre salariul minim și pensia minimă lui Siegfried Mureșan până când acesta a oferit un răspuns După ce i-a fost adresată prima întrebare cu privire la valoarea salariului minim și a pensiei minime în România, premierul desemnat a vorbit despre așa-numitele „ordonanțe trenuleț” pe care guvernele le decid la sfârșitul fiecărui an și despre necesitatea menținerii stabilității fiscal-bugetare. În momentul în care era evident faptul că europarlamentarul evită un răspuns concret, pe cifre, cu privire la valoarea acestora, reporterul i-a adresat din nou întrebarea. Mureșan a oferit, în mare parte, același răspuns și a explicat că Executivul său își propune să indexeze pensiile și salariile, așa cum este specificat în programul de guvernare. Reporterul a insistat, iar premierul desemnat a început să facă pauze de vorbire, timp în care își îndrepta privirea spre pupitrul de la care vorbea. Într-un final, a precizat cifra aproximativă de 4.300 de lei brut în cazul salariului minim. Concret, de la data de 1 iulie 2026, salariul minim brut în România este de 4.325 de lei. „Exact asta vom face și noi acum. La finalul anului, vom indexa pensiile și salariile, cât mai rapid. Ne propunem să avem o creștere a pensiilor și o creștere a salariilor cât de curând posibil, în următoarele luni. După cum v-am spus, la legea bugetului de stat, vom evalua… Salariul minim și pensia minimă vor crește conform rata inflației și vom avea… creșteri în perioada imediat următoare… Salariul minim brut în România este, în momentul de față, în jur de 4.300 de lei, adică în jur de 2.600-2.700 de lei net”, a răspuns Siegfried Mureșan. Sursa foto: Mediafax Premierul desemnat a greșit răspunsul cu privire la rata inflației folosită la indexarea pensiilor După ce a precizat valoarea aproximativă a salariului minim brut, reporterul a insistat și pe întrebarea cu privire la valoarea pensiei minime. Scenariul anterior s-a repetat, întrucât premierul desemnat a început să vorbească despre modul în care își propune „să corecteze inechitățile”, pentru ca, mai apoi, după încă o privire aruncată spre pupitru, să precizeze cifra exactă de 1.281 de lei. „Pensia minimă este mai puțin. Pensia minimă în România este… este mai puțin decât salariul minim și ceea ce îmi doresc este să corectăm… să corectăm inechitățile din sistemul de pensii și salarii. Faptul că au existat judecători care au avut, în România, pensii mai mari decât salariile a fost un lucru incorect. Pensia minimă este 1.281 de lei, ca să fim specifici”, a declarat europarlamentarul. Totodată, Siegfried Mureșan a fost întrebat și despre rata inflației care ar urma să fie luată în calcul pentru indexare. Liberalul a precizat cifra de 6,2% și nu a ezitat să puncteze faptul că aceasta a coborât de la 10%. Reporterul i-a atras atenția că este vorba de indicatorul prevăzut de lege pentru indexarea pensiilor, nu de rata curentă a inflației, însă premierul desemnat a insistat pe cifra de 6,2%. Legea pensiilor prevede un mecansim care ia în calcul rata medie anuală a inflației din anul calendaristic anterior și valoarea de 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. În 2025, rata medie anuală a inflației s-a situat la 7,3%, potrivit datelor confirmate de reprezentanții Institutului Național de Statistică (INS).
INS: Rata anuală a inflaţiei a crescut în martie la 9,87%. Cu cât s-au scumpit alimentele
Rata anuală a inflaţiei a crescut la 9,87% în martie, de la 9,31% în februarie, potrivit datelor anunțate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Serviciile s-au scumpit cu 11,05%, mărfurile nealimentare cu 10,89%, iar mărfurile alimentare cu 7,67%, potrivit sursei citate. „Indicele preţurilor de consum în luna martie 2026 comparativ cu luna februarie 2026 a fost 100,78%. Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 2,3%. Vezi AICI toate datele de la INS. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2026 comparativ cu luna martie 2025 a fost 9,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2024 – martie 2025) a fost 8,5%”, precizează reprezentanții INS. Creșteri peste creșteri Conform INS, indicele armonizat al preţurilor de consum în martie 2026, comparativ cu luna februarie 2026, a fost 100,92%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2026 comparativ cu luna martie 2025 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 9,0%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2024 – martie 2025) determinată pe baza IAPC a fost 7,6%. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 3,9%, de la 3,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026 şi anticipează că aceasta va ajunge la 2,7% la sfârşitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în luna februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. BNR a mai anunţat în această lună că rata anuală a inflaţiei va creşte în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influenţelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu. AUTORUL RECOMANDĂ: INS: Rata anuală a inflaţiei a fost de 9,7%, în decembrie 2025. Energia electrică s-a scumpit cu aproximativ 61% INS: Rata anuală a inflației a stagnat la 9,8% în luna noiembrie 2025, iar mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,64%
Isărescu vine cu cele mai proaste vești. Dobânzile la credite rămân în continuare mari. Cu cât mai crește inflația
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR), întrunit în ședință marți, 7 aprilie, a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an. În cadrul celei de-a treia ședințe de politică monetară din acest an, BNR a menținut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an. Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valtuă ale instituțiilor de credit. Potrivit comunicatului transmis de BNR, deciziile vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. De asemenea, instituția a anunțat că monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să folosească instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare. „Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”. BNR avertizează că rata anuală a inflației va crește Consiliul de administraţie al BNR a transmis că rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai mari decât cele prevăzute anterior. „Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influențelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu”. Analiştii consideră că scenariul unor scăderi de dobânzi, aşteptate iniţial pentru vara acestui an, devine tot mai incert, iar unii economişti împing acum aceste ajustări abia spre 2027. În acelaşi timp, dacă tensiunile din Iran persistă şi strâmtoarea Ormuz rămâne blocată, preţurile la carburanţi ar putea rămâne ridicate, cu efecte în lanţ asupra inflaţiei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bloomberg avertizează că BNR menține cele mai mari rate ale dobânzilor din UE. Scumpirea combustibilului ar putea duce inflația spre două cifre În prima decizie din 2026 Isărescu vine cu vești proaste pentru români. Dobânzile nu vor scădea, consumul scade și inflația rămâne mare
Curg veștile proaste pentru economie. Azi, de la BNR: Nu scad ratele românilor
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR), întrunit marți în ședință, a hotărât menținerea rateri dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. De asemenea, CA a decis și menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitarea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de astăzi, 17 februarie 2026, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se menţionează în comunicatul BNR. Ce hotărâri a luat BNR în privința dobânzilor Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 17 februarie 2026, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Decizia vine în condițiile în care rata anuală a inflației continuă să scadă lent, dar rămâne la un nivel ridicat, de 9,62% în ianuarie 2026, iar inflația de bază se menține ridicată, pe fondul costurilor salariale, al așteptărilor inflaționiste și al efectelor indirecte ale scumpirii energiei și alimentelor. În acest context, BNR urmărește readucerea inflației în intervalul țintă într-un mod gradual, fără a genera dezechilibre suplimentare în economie. Inflația scade mai lent decât se preconiza și ar putea crește în T2 De asemenea, potrivit scenariului prezentat de Banca Națională, inflația va continua să scadă lent în primul trimestru din acest an, însă în trimestrul al doilea va consemna o creștere temporară, determinată în principal de efecte de bază, eliminarea plafonului la adaosul comercial pentru alimentele de bază și de impactul anterior al majorării TVA, accizelor și al expirării plafonării prețurilor la energie. Conform prognozei, inflația ar urma să revină în interiorul intervalului țintă abia din a doua parte a anului 2027. RECOMANDAREA AUTORULUI: În prima decizie din 2026 Isărescu vine cu vești proaste pentru români. Dobânzile nu vor scădea, consumul scade și inflația rămâne mare BNR confirmă dezastrul economiei românești. Datoria externă totală a României a crescut cu aproape 24 mld. euro în 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro
Explozie de prețuri în ianuarie! Alimentele de bază s-au scumpit pe linie, față de anul trecut. Pâinea, cu aproape 10%, laptele cu 11%, ouăle cu 13%. Ce produs e campionul scumpirilor, cu aproape 25%
Inflația rămâne la un nivel alarmant pentru buzunarele românilor la început de 2026, în ciuda unei ușoare scăderi față de finalul anului trecut. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației în luna ianuarie 2026 comparativ cu aceeași lună a anului precedent a fost de 9,6%. Potrivit datelor publicate de INS, indicele prețurilor de consum a crescut în ianuarie cu 0,86% față de decembrie 2025, iar rata medie a modificării prețurilor în ultimele 12 luni a ost de 7,7%. În termeni anuali, scumpirile continuă să apese puternic asupra bugetelor românilor. Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în ianuarie, cu 59,33% în ritm anual, deși s-a ieftinit ușor față de luna precedentă, cu 0,44%. „Indicele preţurilor de consum în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna decembrie 2025 a fost 100,86%. Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2025 a fost 9,6%”, arată datele INS. Sursa: Institutul Național de Statistică La polul opus se află mărfurile alimentare care s-au scumpit cu 7,86% în ianuarie 2026, față de ianuarie 2025, și cu 0,91% față de decembrie 2025. La această categorie, cel mai mult s-au scumpit cacao și cafeaua, cu 25,27% în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025. Ouăle s-au scumpit de asemenea în prima lună din 2026 cu 13% față de anul trecut, pâine cu aproape 10%, iar laptele cu 11%. Sursa: Institutul Național de Statistică Serviciile rămân în topul scumpirilor În sectorul serviciilor, presiunea devine tot mai vizibilă. Cele mai importante majorări de prețuri au fost consemnate la transportul pe cale ferată, biletele CFR sunt mai scumpe cu 24,40% față de anul trecut, iar serviciile de igienă și cosmetică au crescut cu 17,75%. Alte servicii cu caracter industrial au înregistrat un salt de 16,84%, iar reparațiile auto s-au majorat cu 14,67%. Scumpiri semnificative s-au înregistrat și la transportul aerian, cu tarife în creștere de 9,78% și la serviciile de apă, canal și salubritate cu 9,08%. În schimb, abonamentele de transport urban s-au ieftinit cu 0,16%, iar serviciile poştale s-au ieftinit cu 3,44%. Sursa: Institutul Național de Statistică RECOMANDAREA AUTORULUI: A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică În prima decizie din 2026 Isărescu vine cu vești proaste pentru români. Dobânzile nu vor scădea, consumul scade și inflația rămâne mare
În prima decizie din 2026 Isărescu vine cu vești proaste pentru români.
Deși România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, Banca Națională a României (BNR) a decis în prima ședință de politică monetară din acest an să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe an. Anul trecut, dobânda-cheie a rămas neschimbată în condițiile în care inflația a fost aproape de 10%, în urma transferării integrale a majorării TVA în prețuri. Inflația din România rămâne aproape de 10% iar dobânzile nu pot fi reduse spre nemulțumirea românilor care resimt din ce în ce mai mult presiunile. Conform datelor publicate de Banca Națională a României, rata anuală a inflației a scăzut ușor în ultimele trei luni ale anului 2025, de la 9,88% în septembrie la 6,96%. Totuși, inflația a fost peste prognoza BNR de 9,6%, realizată în luna noiembrie a anului trecut, motiv pentru care instituția a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%. Inflația a urcat mai ales în a doua parte a anului trecut din cauza creșterii prețurilor la facturile de energie și a majorărilor de TVA și accize. Economiștii se așteapă acum ca BNR să taie dobânzile abia din luna mai, înainte ca inflația să înceapă să scadă în a doua parte a anului. Ce hotărâri a luat BNR în privința dobânzilor Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 19 ianuarie 2026, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Consumul continuă să scadă și în 2026 Cum inflația continuă să rămână la un nivel ridicat, consumul populației continuă să scadă, ca efect direct al costului mare al creditelor și al puterii de cumpărare reduse. Datele publicate de Banca Națională arată că activitatea economică din trimestrul III al anului trecut a scăzut cu 0,2% deși crescuse cu 1,1% în trimestrul precedent. De asemenea, scumpirile puternice ale energiei și serviciilor din 2025 au influențat comportamentul de consum al românilor care cheltuiesc mai prudent. De exemplu, consumul României a scăzut în 2025, față de acceași perioadă din 2024 cu 4,8%, conform datelor Institutul Național de Statistică. „Activitatea economică s-a comprimat în trimestrul III 2025 cu 0,2 la sută, după ce a crescut cu 1,1 la sută în trimestrul precedent (variație trimestrială), astfel încât deficitul de cerere agregată și-a accentuat probabil adâncirea în acest interval relativ în linie cu previziunile”, se arată în comunicatul transmis de BNR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade. Ce arată principalii indicatori economici: industria, construcțiile, consumul BNR vine cu vești proaste la început de an: Datoria externă totală a României a crescut cu 24 mld. euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro
Veștile proaste ale zilei vin de la Institutul Național de Statistică:prețurile cresc în continuare
Rata anuală a inflației în România a scăzut ușor, la aproximativ 9,8% în luna octombrie 2025, după două luni de stagnare în jurul a 9,9%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. În septembrie 2025, rata anuală a inflației era de 9,9%, dar scăderea de un punct procentual din această lună nu aduce liniște în rândul românilor. În luna octombrie 2025, comparativ cu luna septembrie a aceluiași an, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,48%, mărfurile nealimentare cu 0,41%, iar serviciile cu 0,74%. Spre deosebire de luna octombrie a anului trecut, creșterile sunt substanțiale, mărfurile nealimentare au crescut cu 10,9%, serviciile cu 10,5% iar mărfurile alimentare cu 7,57%. Scumpirile se resimt cel mai tare inclusiv la ce mai cunoscut aliment de bază pentru români. Pâinea s-a scumpit cu aproximativ 10% în ultimele 12 luni, semn că inflația persistă și că vor mai urma destule luni de scumpiri. Cele mai mari majorări de prețuri din categoria produselor alimentare s-au menținut la fructele proaspete, 22,74%. Pentru o cafea scoatem mai mult din buzunar cu 19,25% față de anul trecut, în timp ce fructele și conservele din fructe s-au scumpit cu 14,96%. Alte creșteri substanțiale sunt la laptele de vacă, 11,46% și ouă, 9,03%. O altă majorare importantă a tarifelor se observă și la carnea de bovine, cu 10,39%. Energia electrică, vedeta scumpirilor Din categoria mărfurilor nealimentare, cea mai însemnată scumpire din octombrie 2025 continuă să fie la energia electrică, care a crescut cu 72,30% după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. De asemenea, din aceeași categorie, tarifele la energia termică au crescut cu 17,70%, la tutun și țigări cu 6,68% și la medicamente cu 5,45%. La categoria servicii, cele mai mari creșteri de prețuri în octombrie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024, sunt la biletele de transport ale CFR, majorate cu 18,59%, urmate imediat de prețurile la serviciile de igienă și cosmetică, majorate cu 18,54%. Serviciile de reparații auto au o creștere însemnată, de aproximativ 16,57%, chiriile au crescut în ultimul an cu 8,86%, iar transportul urban și-a majorat tariful cu 12,41%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Protest masiv în Capitală. Sindicaliștii ies în stradă împotriva măsurilor de AUSTERITATE: „Taxați corupția, nu munca!” Orașele din România cu cele mai mari SCUMPIRI la apartamente. Prețurile s-au dublat în ultimii 6 ani. În Capitală, costul a crescut cu 70%
Rata inflației a explodat la 7,8% în luna iulie, față de 5,7% în iunie. Energia electrică s-a scumpit cu 63%. Fructele, cu 40% mai scumpe
Rata inflației în România a înregistrat o creștere majoră în luna iulie 2025, când a ajuns la 7,8% de la 5,7%, în luna iunie. Această situație a fost semnalată după creșterea prețurilor la energie, în urma liberalizării de la 1 iulie, când energia electrică s-a scumpit cu 63%. România a înregistrat o inflație lunară cu 2,68% mai mult în luna iulie, decât în luna anterioară, situație care nu s-a mai întâmplat din aprilie 2022, când inflația a crescut cu 3,74% față de luna martie. Mărfurile nealimentare au înregistrat cele mai mari majorări de prețuri cu 8,18%. În aceeași perioadă, prețurile serviciilor au crescut cu 7,33%, iar prețul produselor alimentare a crescut cu 7,67%, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Fructele proaspete au înregistrat cele mai mari majorări de prețuri, cu 39,74%, urmate de fructe și conserve din fructe cu o creștere de 27,92%, apoi citricele cu 17,32%. Legumele și legumele la conservă și-au majorat prețurile cu 15,98%. Prețul pâinii a crescut cu 6,43% față de luna iulie a anului trecut. Cafea s-a scumpit și ea cu 13,05% față de același interval din iulie 2024, iar prețul uleiului a crescut cu 10,05%, față de același interval. Ouăle s-au scumpit cu 5,7%. Legumele și conservele de legume devin mai scumpe cu 11,03%, iar prețul berii s-a majorat în ultimul an, cu 4,38%, iar cel al vinului cu 4,94%. Laptele de vacă a înregistrat o creștere a prețului de 7,38%, iar margarina a crescut cu 6,63%. În categoria serviciilor, călătoriile cu trenul au înregistrat cele mai mari majorări în iulie 2025, comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut. Prețul biletelor CFR s-a majorat cu 16,92%. Serviciile de igienă și cosmetică au crescut, de asemenea, cu 14,06%, urmate de serviciile poștale cu 12,15%. Reparațiile auto au majorat tarifele cu 11,06%. Ieșirile la restaurant s-au scumpit cu 8,38%. Chiriile au crescut în ultimul an cu 8,49%. Asistența medicală s-a majorat cu 10,59%, iar transportul urban și-a majorat tariful cu 7,09% în același interval. Tariful energiei electrice a înregistrat cea mai mare creștere, la categoria mărfurilor nealimentare. Prețul la electricitate s-a majorat cu 62,97% după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice prin O.U.G 6/2025. Odată cu creșterea prețului la energie s-au majorat și tarifele la gaze și încălzirea centrală, care au crescut cu 34,44%, energia termică care și-a majorat tarifele cu 13,63%. Tricotaje s-au scumpit cu 7,36%, detergenții cu 5,21%, tutunul și țigările cu 5,82%. Prețurile la medicamentele s-au majorat în iulie cu 2,93%. În perioada iulie 2025 – iulie 2024, singurele scăderi de preţ a fost înregistrată în cazul mărfurilor alimentare la zahăr (-3,08%) și la cartofi (-2,38%). Serviciile de transport aerian au înregistrat o scădere de preț importantă (-9,75%), la fel și cele de poștă și telecomunicații (-1,49%), și la serviciile telefonice (-3,05%). Foto: Envato
Rata inflației a ajuns la 5,45 %. S-au ieftinit biletele de avion. Cele mai mari scumpiri sunt la fructe și biletele de tren
Rata anuală a inflației a urcat, în luna mai 2025, la 5,45%, de la 4,9% în aprilie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 7,09%, mărfurile alimentare cu 6,53% iar cele nealimentare cu 4%, potrivit datelor publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit datelor INS, cel mai mult s-au scumpit fructele proaspete, dar și conservele de fructe cu aproximativ 17-18%. Tot cu aproape 17% s-au scumpit și biletele de tren. Tot la capitolul scumpiri sunt cafeaua cu 10%, ciocolata cu 10%. Cartofii și pâinea au înregistrat scumpiri cu aproximativ 3-4 procente. În sectorul HORECA au fost creșteri de aproximativ 5% la unitățile de cazare și 8% în cazul restaurantelor și cafenelelor. La polul opus, după ce biletele de avion au tot înregistrat creșteri, prețul a scăzut cu aproximativ 10%. Și în cazul zahărului, vorbim despre ieftiniri de aproximativ 4-5 procente, pentru că în cazul produselor cu zahăr au fost înregistrate majorări de preț de aproximativ 8 procente. Conform INS, indicele armonizat al prețurilor de consum în luna mai 2025 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 100,49%. Rata anuală a inflației în luna mai 2025 comparativ cu luna mai 2024 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost 5,4%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2024 – mai 2025) față de precedentele 12 luni (iunie 2023 – mai 2024) determinată pe baza IAPC a fost 5,2%. Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 4,6%, de la 3,8% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2025 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârșitul lui 2026, comparativ cu 3,1% în prognoza anterioară, potrivit datelor prezentate în mai de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele