Curg veștile proaste pentru economie. Azi, de la BNR: Nu scad ratele românilor
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR), întrunit marți în ședință, a hotărât menținerea rateri dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. De asemenea, CA a decis și menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitarea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de astăzi, 17 februarie 2026, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se menţionează în comunicatul BNR. Ce hotărâri a luat BNR în privința dobânzilor Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 17 februarie 2026, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Decizia vine în condițiile în care rata anuală a inflației continuă să scadă lent, dar rămâne la un nivel ridicat, de 9,62% în ianuarie 2026, iar inflația de bază se menține ridicată, pe fondul costurilor salariale, al așteptărilor inflaționiste și al efectelor indirecte ale scumpirii energiei și alimentelor. În acest context, BNR urmărește readucerea inflației în intervalul țintă într-un mod gradual, fără a genera dezechilibre suplimentare în economie. Inflația scade mai lent decât se preconiza și ar putea crește în T2 De asemenea, potrivit scenariului prezentat de Banca Națională, inflația va continua să scadă lent în primul trimestru din acest an, însă în trimestrul al doilea va consemna o creștere temporară, determinată în principal de efecte de bază, eliminarea plafonului la adaosul comercial pentru alimentele de bază și de impactul anterior al majorării TVA, accizelor și al expirării plafonării prețurilor la energie. Conform prognozei, inflația ar urma să revină în interiorul intervalului țintă abia din a doua parte a anului 2027. RECOMANDAREA AUTORULUI: În prima decizie din 2026 Isărescu vine cu vești proaste pentru români. Dobânzile nu vor scădea, consumul scade și inflația rămâne mare BNR confirmă dezastrul economiei românești. Datoria externă totală a României a crescut cu aproape 24 mld. euro în 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro
Ratele românilor cu credite în lei vor crește semnificativ, de la 1 octombrie 2025, după ce IRCC a atins un record istoric. Cât vor plăti în plus
Ratele românilor cu credite în lei vor crește semnificativ, de la 1 octombrie 2025, după ce indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) a atins un record istoric, pe fondul problemelor statului cu finanțarea, a deficitului bugetar, dar și al dobânzilor la care băncile se împrumută între ele. Potrivit România TV, IRCC a crescut de la 5,55 la 6,07%, ajungând la cel mai mare nivel de la lansarea sa. Noul indicator va fi aplicat de la 1 octombrie și va fi valabil până la 1 ianuarie 2026, când sunt șanse ca el să scadă temporar, însă nu semnificativ. Așadar, la un credit ipotecar de 250.000 lei, contractat pe o perioadă de 30 de ani, cu dobândă variabilă, rata este acum de 2.021 lei, similară cu cea din perioada aprilie-iunie, însă de la 1 octombrie va crește cu 92 lei. Iar veștile proaste nu se opresc aici. Pe final de an, împins de inflație, urcă masiv și ROBOR-UL (Romanian Interbank Offer Rate), adică rata de dobândă la care o bancă împrumută lichiditate altor bănci. Asta înseamnă că vom avea credite mai scumpe și pentru românii care sunt legați la acest indice ROBOR.