Câciu: Analista Fitch a încălcat codul deontologic
Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, actualmente deputat în Parlamentul României, susține că analista Fitch care a spus faptul că ratingul de țară al României este pus în pericol de instabilitatea politică a încălcat codul deontologic al Agenției. De asemenea, social-democratul explică faptul că riscul asupra ratingului de țară este dat sustenabilitatea gradului de acoperire a plătii datoriei publice, nu de criza politică. Reacția fostului ministru de Finanțe vine după apariția unui articol semnat de două românce care lucrează pentru celebra agenție de presă Bloomberg. Conform articolului, Fitch, cea mai mare agenție de rating din lume, avertizează că, dacă instabilitatea politică continuă, România riscă să intre în categoria „junk”. În realitate, următoarea evaluare Fitch va veni abia peste patru luni, deci foarte departe de momentul actual. Loading … Malgorzata Krzywicka, director și analist principal pentru România și Polonia în cadrul Fitch Ratings, a vorbit pentru Bloomberg despre riscurile pe care prelungirea crizei politice le poate crea pentru evaluarea fiscală a României. Mesajul transmis este condiționat: cu cât România rămâne mai mult fără un guvern funcțional, cu atât apar mai multe întrebări privind predictibilitatea fiscală și capacitatea statului de a realiza ajustările necesare. (Mai multe detalii AICI) Adrian Câciu spune însă că discuția despre o eventuală retrogradare ar trebui concentrată asupra datoriei publice și a capacității statului de a-și respecta obligațiile. „Nu instabilitatea politică pune sub semnul întrebării ratingul de țară! Asta ar fi trebuit să știe și jurnalistele românce de la Bloomberg dar și analista Fitch (devenită celebră peste noapte deși a făcut un lucru care încalcă codul deontologic al Fitch care interzice emiterea de opinii personale ale angajaților săi …). Riscul asupra ratingului de țară este dat sustenabilitatea gradului de acoperire a plătii datoriei publice. Pentru cei care nu știu, ratingul se acordă asupra datoriei suverane. Agențiile de rating analizează capacitatea și disponibilitatea unui stat de a-și plăti obligațiile financiare integral și la scadență. Iar ceea ce îngrijorează este gradul de acoperire a datoriei pe termen scurt care este in scadere abrupta ajungand la 91% dar si al datoriei pe termen termen lung, la fel, în scădere abruptă”, transmite Adrian Câciu, pe Facebook. Deputatul PSD invocă datele BNR privind datoria externă. Potrivit cifrelor citate de fostul ministru, gradul de acoperire datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR ar fi coborât de la 104,4% la 31 decembrie 2025 la 91,4% la 31 iulie 2026. „Citez din comunicatul BNR pe tema balanței de plăti pentru luna iulie 2026: «Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,7% în perioada ianuarie-iulie 2026, comparativ cu 18,4% în anul 2025. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 iulie 2026 a fost de 5,7 luni, comparativ 6 luni la 31 decembrie 2025. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2026 a fost de 91,4%, comparativ cu 104,4% la 31 decembrie 2025»”, mai arată el. Câciu îl acuză pe premierul demis că a „risipit bufferul” Adrian Câciu susține că premierul demis ar fi utilizat în exces rezervele disponibile în loc să acopere necesarul de finanțe prin noi împrumuturi. „Ce vedem aici este un eșec al politicii fiscal-bugetare dusa de Bolojan dar și o necunoastere crasă a managementului datoriei publice și a rezervelor de trezorerie. Practic, Bolojan a cheltuit în exces rezervele valutare ale țării doar pentru că nu a vrut să finanțeze din operațiuni de împrumut curent nevoile bugetare. A avut acoperire de 104% din rezerve, a ales sa nu iasă să se imprumute și a folosit rezervele care acopereau serviciul de plată a datoriei pe termen scurt. Poate mulți nu înteleg, dar asa se naste riscul de neplata a datoriilor la scadența. Puteam întelege o astfel de abordare temporara daca dobanzile la imprumuturile noi ar fi scazut, dar, din contră, au ajuns la 7,4%. Ca sa traduc, Bolojan a folosit bani ieftini(bufferul de trezorerie menit sa acopere serviciul datoriei pe termen scurt are un cost al stocului de 3,2%) ajungand, la final, sa fie nevoit, pe de o parte, sa împrumute bani la dublul dobanzii pe care o avea, dar, pe de alta parte, sa pună in pericol solvabilitatea datoriei pe termen scurt (în valoare de cca. 10 miliarde euro). „Pe scurt: a risipit bufferul iresponsabil!” Mai mult decat atât, și-a batut joc de solvabilitatea datoriei pe termen lung, refuzand ieșirea pe pietele externe în intervalul aprilie-septembrie astfel ca avem o reducere a serviciului datoriei externe pe termen lung de peste 3 puncte procentuale. Problema este dificila, deoarece mai sunt de tras minim 6 miliarde euro de pe pietele externe in lunile octombrie noiembrie, iar amanarea lui Bolojan conduce si la un cost crescut de finantare pentru ca dobanzile la bonduri sunt in crestere cu cca 10% (si trendul este crescator) in aceasta perioada raportat la perioada aprilie-august. Peste toate astea nu se prezinta nici un plan de masuri de acoperire a serviciului datoriei publice care sa asigure revenirea in niște parametri adecvați a stocului de rezerve. Bolojan nu știu daca va întelege ce a făcut! Nu cred în capacitatea lui de a înțelege! 1. La peste 1 an de guvernare «responsabila» și «providențială» a lui Bolojan, discutia despre «junk» este mai prezentă decât in orice perioadă din ultimii 16 ani. Mie mi se pare că «providențialul» este foarte incompetent daca suntem mai aproape de «junk» decât atunci când nu exista Bolojan. 2. Bolojan și-a bătut joc de rezervele României risipindu-le aiurea și crescând riscul de credit pe termen scurt. 3. Cel mai grav este că a subfinanțat rezervele viitoare și că provoacă costuri suplimentare de finanțare a serviciului datoriei pe termen lung(adica vom avea cheltuieli mai mari cu dobanzile). De altfel, asta se si vede în buget, pentru că, Bolojan a scazut deficitul cu 48 de miliarde lei dar a crescut datoria publica cu 159 miliarde lei, generând o plata suplimentara cu dobânzile de peste 8 miliarde lei doar in primele 7 luni ale lui 2026 la care se adauga minim
Consilerul guvernatorului BNR, după evaluarea Fitch
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat la Digi24 că, cel mai probabil, decizia inițială a Fitch privind ratingul României ar fi fost de retrogradare. Deși acesta a el neschimbat, consilierul lui Mugur Isărescu precizează că pericolul nu doar că nu a trecut, ci este și mai mare și arată către reformele întârziate ale României. România își păstrează ratingul de țară și evită retrogradarea în „junk” Loading … România a reușit in extremis să evite retrograderea la categoria junk. Agenția de rating Fitch a menținut ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă. Fitch a explicat situația printr-un apel făcut de țara noastră și prin furnizarea unor date suplimentare relevante, care au dus la evitarea retrogradării. Eugen Rădulescu: „Decizia inițială a Fitch a fost de retrogradare” Întrebat despre această formulare, Eugen Rădulescu a argumentat că decizia inițială era de retrogradare. „Înseamnă că pur și simplu decizia inițială fusese de downgradare a României, dar, ca urmare a informațiilor suplimentare pe care le-a prezentat Guvernul și BNR, au revenit asupra deciziei și ne-au mai păsuit pentru câteva luni. Nu numai că nu a trecut (n.red. pericolul), dar este mai mare decât era înainte. Din cauză că ceea ce s-a întâmplat în ultimul an a fost aproape în exclusivitate către reducerea deficitului public, în special pe seama majorării impozitelor și a taxelor. Dar s-a făcut foarte puțin în ceea ce privește restructurarea de substanță care e absolut necesară și nu mai poate fi întârziată. Chestiunea aceasta eu o identific sub numele de Extracție de rente din sectorul public. Ea se manifestă pe o scară incredibil de mare, începând cu jaful, avem 10.000 de procese în care s-a ajuns la încetarea urmăririi din cauză că s-a prescris fapta, iar făptașii au rămas bine mersi cu ce au jefuit. Iar aici nu e vorba numai de sumele uriașe care s-au pierdut. E vorba că se generează un anumit sistem incredibil de pernicios. Atunci când știi că ești într-un sat fără câini, nu umbli cu bățul la tine”, a spus consilierul guvernatorului BNR. „Am scăpat milimetric” Eugen Rădulescu a subliniat că reforma în companiile de stat este vitală pentru a trece următoarea evaluare. Deși acum am scăpat „milimetric”, consilierul spune că pentru anul viitor România nu are niciun plan pentru a continua reducerea de deficit. „Dacă nu o vom avea, vom ajunge în mai puțin de șase luni acolo unde am scăpat milimetric în această evaluare făcută de Fitch. Fitch e una din agențiile de rating care întotdeauna a fost mai favorabilă României. A avut întotdeauna o perspectivă mai bună. Însă nu ai cum să nu constați că ne chinuim să ajungem la un deficit de 6% anul acesta, iar anul viitor nu avem nimic pentru a reduce deficitul. Deficitul se poate reduce numai prin reducerea cheltuielilor în administrația publică. Nu se poate altfel. N-o să mai mărim impozitele pentru că se sufocă economia. Nu mai putem lua de la sectorul de privat ca să avem un sector de stat umflat cu consilii de administrație, zeci de oameni care unii habar n-au de ce este vorba acolo”, a adăugat Eugen Rădulescu. Foto: Facebook / Eugen Rădulescu
Reacțiile politicienilor din Franța la retrogradarea ratingului suveran: Apeluri la „a pune capăt” macronismului
Reacțiile politicienilor francezi la retrogradarea ratingului suveran al Franței de către agenția de rating Fitch, de la AA- la A+, s-au ținut lanț. „O țară pe care „elitele” sale o conduc să refuze adevărul este condamnată să plătească prețul”. Cu aceste cuvinte a reacționat fostul prim-ministru François Bayrou vineri seara la retrogradarea ratingului Franței de către agenția americană Fitch Ratings, de la AA- la A+. O decizie luată într-un context de criză bugetară și politică fără precedent, după căderea Guvernului la 8 septembrie, notează Le Figaro. Jean-Luc Mélenchon face apel la „a pune capăt” macronismului Liderul partidului Franța Nesupusă Jean-Luc Mélenchon i-a atribuit vina pentru retrogradarea ratingului fostului premier François Bayrou, considerând că acesta a „devalorizat Franța ca prim-ministru timp de cincisprezece zile”, timp în care a înmulțit discursurile alarmiste despre starea finanțelor publice și despre pericolele pe care datoria le reprezintă pentru viitorul țării. Marine Le Pen denunță „incompetența toxică” „Nu trebuie să ne schimbăm metodele, ci să ne despărțim de macronism”, a reacționat Marine Le Pen. Liderul partidului Mobilizarea Națională crede că Franța „nu mai are timp de pierdut cu politicieni care sunt prizonieri ai propriei lor lașități, care nu au nimic de propus în afară de lovituri cu bâta fiscale, sacrificiul câștigurilor sociale și tăieri pentru a ascunde neglijența lor bugetară”. Ea a deplâns, de asemenea, „incompetența toxică” a macronismului, care „a fost deghizat cu grijă de Sistem sub masca unei expertize arogante pentru a ruina mai bine Franța și pentru a împiedica Mobilizarea Națională să redreseze țara”. Secretarul Partidului Comunist îl amenință pe Sébastien Lecornu cu o moțiune de cenzură „Domnul Lecornu, în primul rând, este ministrul de Război și înțeleg de ce l-a numit domnul Macron: să aibă mână liberă în Ucraina. A fost ministru în toate guvernele timp de opt ani. Vreau să fiu foarte clar: da, este nevoie de rupturi clare și sincere și nu vom face compromisuri în privința lor. Fără aceasta, aceleași cauze vor produce aceleași efecte. Fără aceasta, vom apăsa butonul de cenzură”, a exclamat Fabien Roussel, secretar național al Partidului Comunist. Ministrul de Interne: „Este timpul să schimbăm cursul” Bruno Retailleau, ministrul de Interne, a denunțat „instabilitatea cronică dorită de inginerii haosului, dar și decenii de rătăcire bugetară și politici social-etatiste” care au fost „sancționate” de retrogradarea „ratingului Franței” de către agenția Fitch. „Este timpul să schimbăm cursul. Ceea ce propun socialiștii nu va face decât să înrăutățească totul”, a spus el. „Tot ceea ce nu facem astăzi va fi mai dureros mâine”, a avertizat ministrul. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: