Nazare, despre posibilitatea de a fi următorul premier desemnat: Este onorant
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost pus în fața scenariului în care ar fi următorul prim-ministru desemnat de Nicușor Dan, în contextul în care președintele a anunțat că, în cursul zilei de luni, 5 octombrie, după încă o rundă de negocieri cu liderii partidelor parlamentare, va face o nouă nominalizare de premier. Nazare a explicat că ar fi „onorant” ca numele său să fie menționat în momentul în care președintele va face următoarea desemnare, însă că preferă să se concentreze pe aspecte ce țin de economia țării, mai ales că vineri, 2 octombrie, reprezentanții agenției de rating Standard & Poor’s (S&P) vor anunța dacă România va fi retrogradată în categoria nerecomandată investitorilor, cunoscută și sub numele de „junk”. Loading … „Avem nevoie să ne punem de acord pe anumite măsuri care să constituie un plan credibil pe 2027, dincolo de subiectul investirii Guvernului” Întrebat cum va reuși să-i convingă pe parlamentarii PSD și PNL să susțină programul său de guvernare, în contextul în care președintele Nicușor Dan urmează sî îl desemneze pentru funcția de prim-ministru, ministrul interimar al Finanțelor a declarat că a avut o relație bună cu „colegii din Guvern”, însă că, în acest moment, aspectele economice sunt mai importante decât cele politice. „Încerc să mă concentrez pe subiectele pe care le avem de gestionat la Ministerul Finanțelor. Bineînțeles că este onorant ca numele meu să apară, să fie menționat în astfel de contexte, dar acestea sunt, în general, știri pe surse și nu aș vrea să intru într-o discuție politică. Ce pot să spun este că, până acum, am menținut o relație pe subiecte tehnice cu toate partidele. Am avut o relație bună cu colegii din Guvern, de la toate partidele și cred că avem nevoie să ne punem de acord pe anumite măsuri care să constituie un plan credibil pe 2027, dincolo de subiectul nominalizării și investirii Guvernului”, a declarat Alexandru Nazare, invitat la TVR. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare „România are mare nevoie de un Guvern învestit cât mai curând, care să prezinte un plan credibil” „Viitorul Guvern trebuie să prezinte un plan credibil. Nu suntem într-o situație comodă. România are mare nevoie de un Guvern învestit cât mai curând. În mod cert, este nevoie de un buget credibil, care să prezinte un plan care să fie agreat de toate partidele, astfel încât bugetul pentru 2027 să fie adoptat până la finalul anului, pentru că investitorii, agențiile și Comisia Europeană se uită la aceste jaloane importante în deciziile pe care le iau”, a mai precizat minsitrul interimar al Finanțelor. Ministrul Finanțelor dă semnale că S&P nu va retrograda România la categoria „junk” / „Am încredere că vor lua în calcul progresele” Alexandru Nazare a mai declarat că este încrezător cu privire la faptul că țara noastră nu va fi retrogradată la „junk”, întrucât reprezentanții agenției de rating vor ține cont de aspectele pozitive care le-au fost evidențiate. „Una peste alta, proiecția de la buget – bineînțeles, cu ajustări, pentru că nu peste tot și nu la toți ordonatorii lucrurile s-au confirmat 100% – lucrurile au evoluat conform planului. Pe acești piloni, foarte serioși, am purtat discuțiie cu Standard & Poor’s. Am încredere că raportul care va fi publicat mâine va lua în calcul toate aceste progrese.
Intră România la junk?
România ar urma să evite o retrogradare a ratingului de țară la proxima evaluare a agenției internaționale S&P Global Ratings din această săptămână. Un indiciu despre viitorul verdict al agenției l-a transmis inclusiv Alexandru Nazare, actualul ministru de Finanțe. Agenția ar urma să mențină calificativul suveran la nivelul actual, au declarat pentru stiripesurse surse politice. În evaluarea precedentă, S&P precizase că perspectiva ar putea fi revizuită din nou la „stabilă” numai dacă deficitele fiscal și extern s-ar reduce semnificativ, concomitent cu o revenire mai solidă a economiei. Ne menținem ratingul, dar cu o „to do list” Potrivit acestora, decizia va fi însoțită de o listă solidă de observații, avertismente și diferite recomandări cu privire la evoluția finanțelor publice, stabilitatea politică și abilitatea autorităților de a continua procesul de reducere a deficitului bugetar. Concret, menținerea ratingului ar însemna că România rămâne, cel puțin momentan, în categoria recomandată investițiilor. S&P evaluează în prezent România la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, BBB- fiind ultima treaptă din categoria „investment grade”. Potrivit surselor citate, analiza S&P nu va echivala cu un certificat necondiționat privind situația economică a României. Agenția ar urma să arate o serie de vulnerabilități care trebuie corectate în perioada următoare, în special în ceea ce privește: disciplina fiscală, controlul cheltuielilor publice, predictibilitatea politicilor economice continuarea reformelor asumate. Deficitul, una din marile probleme La evaluarea din 3 aprilie, S&P estima că deficitul administrației publice ar urma să scadă la aproximativ 6,5% din PIB în 2026 și 5,5% în 2027, după un nivel de 7,7% în 2025. La acel moment, agenția remarca faptul că măsurile fiscale adoptate încep să producă efecte. Totuși, avertiza că riscurile de implementare rămân ridicate. „Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că, în pofida eforturilor, riscurile privind implementarea consolidării finanțelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani”, explica S&P în evaluarea din aprilie. S&P considera că economia României va avea o creștere de numai aproximativ 0,25%, în 2026, pe fondul restrângerii consumului, al măsurilor fiscale și al inflației ridicate. Totuși, agenția internațională anticipa o revenire spre o creștere medie de aproximativ 2,5% în perioada 2027-2029, condiționată mai ales de continuarea investițiilor și absorbția fondurilor europene. Fondurile europene dictează ratingul Unul dintre punctele asupra cărora S&P a insistat este absorbția fondurilor europene. În evaluarea din primăvară, agenția aprecia că România beneficiază de un mare avantaj prin volumul de fonduri europene disponibile, care pot susține investițiile și pot acoperi o marjă semnificativă a necesarului extern de finanțare. Sursa FOTO: https://c.pxhere.com În același timp, S&P avertiza că întârzierile sau pierderea unor sume importante ar pune o presiune suplimentară asupra creșterii economice, dar și asupra finanțelor publice și costurilor de finanțare ale statului. Rămânem la limita „investment grade” De subliniat că menținerea calificativului BBB- este importantă în condițiile în care România se află chiar la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor. O eventuală reducere cu o singură treaptă ar scoate ratingul S&P al României din categoria „investment grade”. Mișcare care ar putea influența negativ percepția investitorilor și costurile la care se împrumută statul. În schimb, menținerea ratingului ne permite să evităm momentan acest scenariu nefast, fără ca problemele structurale semnalate de agenție să dispară. Potrivit surselor politice citate, mesajul evaluării S&P va fi că România primește în continuare credit din partea agenției de rating, dar marja tolerantă pentru derapaje fiscale și politice este tot mai redusă.
Nicușor Dan readuce aderarea la euro în prim-plan după decizia Moodys: Există un acord de principiu între partide
„Moody’s a confirmat pașii importanți pe care România i-a făcut în ultimul an ca să își echilibreze finanțele publice și să reducă cheltuielile”, a transmis Nicușor Dan după anunțul agenției de rating. Președintele susține că păstrarea României în categoria „recomandat investițiilor” este rezultatul unui efort comun al instituțiilor statului, populației și mediului de afaceri. Potrivit acestuia, evaluările agențiilor internaționale de rating au efecte directe asupra economiei, întrucât influențează costurile la care statul se împrumută, încrederea investitorilor și perspectivele pentru investiții și noi locuri de muncă. Nicușor Dan atrage însă atenția că presiunile asupra finanțelor publice nu au dispărut. „Totuși, perspectiva rămâne rezervată, pentru că mai avem mult de muncă în următoarea perioadă”, a spus șeful statului. El arată că Moody’s, la fel ca Fitch, insistă asupra necesității ca România să aibă până la finalul anului un buget pentru 2027 agreat politic și susținut de măsuri care să limiteze creșterea cheltuielilor statului. Președintele spune că revenirea economiei pe creștere trebuie să fie susținută prin accelerarea investițiilor, stimularea mediului privat, îmbunătățirea managementului companiilor de stat și asigurarea predictibilității fiscale. Nicușor Dan vorbește din nou despre aderarea la euro Șeful statului a revenit și asupra discuțiilor privind adoptarea monedei euro, după reacțiile apărute în spațiul public în ultimele zile. Nicușor Dan afirmă că există „un acord de principiu” între partide pentru ca România să își asume din nou în mod concret obiectivul aderării la zona euro, dar subliniază că procesul este unul de durată și va necesita dezbateri și pregătire. „Există un acord de principiu al partidelor ca țara noastră să revină la o asumare concretă a acestui obiectiv, însă acesta este un proces de durată care trebuie prioritizat și în cadrul căruia vom face toate dezbaterile necesare”, a transmis președintele. În final, Nicușor Dan a făcut apel la partidele politice să lase în plan secund disputele electorale și interesele de partid. „Toate aceste obiective pot fi atinse doar dacă partidele renunță la agendele politice și la discursul electoral și lucrează pentru cetățenii care i-au ales”, a afirmat șeful statului. „Am încredere că România poate să ducă la bun sfârșit reformele asumate”, a conchis Nicușor Dan.
Mesaj puternic al lui Nicușor Dan către partide după verdictul Moodys: Renunțați la agendele politice și la discursul electoral
„Toate aceste obiective pot fi atinse doar dacă partidele renunță la agendele politice și la discursul electoral și lucrează pentru cetățenii care i-au ales”, a transmis Nicușor Dan. Șeful statului spune că România are în față câteva decizii majore, de la pregătirea bugetului pentru 2027 și limitarea creșterii cheltuielilor publice până la relansarea economiei și asumarea, pe termen lung, a obiectivului aderării la zona euro. „Toate națiunile care progresează pun mai presus de orice siglă de partid interesul comun al oamenilor și al țării”, a subliniat președintele. Mesajul vine în contextul în care Moody’s a confirmat ratingul României în categoria „investment grade”. Nicușor Dan consideră că decizia agenției validează măsurile luate pentru echilibrarea finanțelor publice, însă avertizează că situația rămâne fragilă. „Perspectiva rămâne rezervată, pentru că mai avem mult de muncă în următoarea perioadă”, a transmis acesta. Președintele arată că atât Moody’s, cât și Fitch pun accent pe necesitatea unui buget pentru 2027 agreat până la sfârșitul acestui an și pe adoptarea unor măsuri care să țină sub control cheltuielile statului. În paralel, Nicușor Dan cere accelerarea investițiilor, susținerea mediului privat, management performant în companiile de stat și predictibilitate fiscală. Șeful statului a reluat și tema aderării României la euro, afirmând că există un acord de principiu între partide pentru revenirea la o asumare concretă a acestui obiectiv. „Am încredere că România poate să ducă la bun sfârșit reformele asumate”, a încheiat Nicușor Dan.
rating Moody’s România
Agenția de rating Moody’s a decis să păstreze ratingul României la Baa3, adică încă în categoria recomandată pentru investiții, dar menține perspectiva negativă. Pe scurt: România a făcut progrese cu reducerea deficitului, însă agenția încă vede riscuri importante, mai ales din cauza instabilității politice și a datoriei în creștere. Este a doua evaluare pozitivă a unei agenții de rating pentru datoria publică a României, după evaluarea Fitch din urmă cu o săptămână. „Moody’s Ratings confirmă ratingurile Baa3 ale României și menține perspectiva negativă (…) În prezent, estimăm că deficitul bugetar al României în 2026 va scădea semnificativ, la 5,8% din PIB (…) Evaluarea noastră privind capacitatea țării de a rămâne pe traiectoria consolidării fiscale va fi un criteriu esențial pentru rating”, scriu americanii, în raportul publicat vineri seară. Alexandru Nazare a transmis, zilele trecute, printr-o postare pe pagina sa de Facebook, că Ministerul Finanțelor se pregătește intens pentru evaluarea agenției americane. „Pregătim intens zilele acestea următoarea evaluare importantă, cea a agenției internaționale Moody’s. Miza nu este doar menținerea ratingului – un obiectiv care nu este facil în contextul actual – ci recâștigarea perspectivei stabile. Din acest punct de vedere, traiectoria politică a României în perioada următoare rămâne un element decisiv”, a scris ministrul pe Facebook. Ce spune Moody’s România a redus deficitul mai repede decât se aștepta Moody’s. Pentru 2026, agenția estimează un deficit de aproximativ 5,8% din PIB, cu peste două puncte procentuale mai mic față de anul anterior. Este unul dintre cele mai importante semnale pozitive din raport.Romania PR for Government 2026 08 06 Problema principală rămâne politica. Moody’s spune că fragmentarea politică și dificultățile în formarea unui guvern pot pune în pericol continuarea măsurilor de reducere a deficitului. Cu alte cuvinte, progresele făcute până acum trebuie continuate, indiferent de schimbările politice. Datoria statului va continua să crească. Moody’s estimează că datoria publică va ajunge la aproximativ 64,5% din PIB în 2028, față de 59,3% în 2025. Spre finalul deceniului, aceasta s-ar putea stabiliza în jurul valorii de 66% din PIB. România va plăti tot mai mult pe dobânzi. Costurile cu dobânzile sunt estimate să urce la 3,3% din PIB în 2028, de la 2,8% în 2025. Asta înseamnă că o parte tot mai mare din banii statului va merge către plata datoriei. Moody’s vede pozitiv faptul că România este membră a Uniunii Europene, are acces la fonduri europene și are în continuare un potențial bun de creștere economică. Ce ar trebui să facă România pentru ca perspectiva să devină stabilă: să continue reducerea deficitului și după 2026, să existe sprijin politic pentru aceste măsuri, să adopte un buget pentru 2027 care reduce deficitul și să țină sub control cheltuielile cu salariile din sectorul public. România a trecut vineri seara prin al doilea examen decisiv în fața marilor agenții de rating, după ce a convins in extremis gigantul Fitch să ne acorde o șansă de redresare înainte de a decide retrogradarea la categoria junk. Verdictul Moody’s vine după o zi extrem de tensionată pe piețe, în contextul crizei energetice, suprapusă peste cea guvernamentală și în plină dispută politică în Parlament pe legile PNRR. Dobânzile la care se împrumută statul român au urcat vineri la maximul ultimelor trei luni, în câteva ore extrem de tensionate înainte de decizia Moody’s, care a menținut/ retrogradat ratingul suveran Baa3, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. Orice semnal negativ din raportul agenției poate muta presiunea pe ultima mare evaluare, cea a Standard & Poor’s din 2 octombrie, după ce Fitch a menținut la limită ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă. Și asta doar în urma unui apel al Guvernului demis și al BNR, care au furnizat unor date suplimentare, care au convins agenția „să ne mai păsuiască pentru câteva luni”. Semnal dur din partea investitorilor americani, cu două zile înainte de evaluarea Moody’s Moody’s și Fitch folosesc în linii mari aceiași indicatori macroeconomici – deficitul bugetar, datoria publică, perspectivele de creștere și sustenabilitatea finanțelor statului. Diferența este că agenția americană cu sediul la New York acordă o pondere mai mare stabilității politice și credibilității cu care Guvernul poate duce la capăt reformele asumate. „Ratingurile României ar fi probabil retrogradate dacă vom ajunge la concluzia că Guvernul nu va putea implementa planul său de consolidare fiscală într-un mod eficient, ceea ce ar duce la o evoluție semnificativ mai proastă a principalilor indicatori fiscali comparativ cu așteptările noastre actuale. Un astfel de scenariu ar reflecta, de asemenea, slăbiciuni în capacitatea instituțiilor de a implementa eficient un program de consolidare amplu și complex”, preciza Moody’s în martie 2026, când a decis menținerea ratingului la Baa3, cu perspectivă negativă, ultima treaptă înainte de junk. În cazul României, cele aproape 100 de zile de „patinaj” politic cu un Guvern demis, disputele sterile din Parlament pe jaloane cruciale din PNRR, cu miliarde de euro în joc și semnalele de neîncredere din partea investitorilor au întins la limită indicatorii Moody’s. „Astăzi este un fel de Vinerea Mare în zona financiară pentru România. Important de spus că nu e o sentinţă finală, ci începutul unei numărători inverse. Diferenţa faţă de Fitch ţine de metodă. Moody’s pune greutate mai mare pe perspectivele fiscale şi pe stabilitatea politică pe termen mediu”, a declarat analistul economic Adrian Negrescu. De altfel, Camera de Comerț Americană în România (AmCham) a avertizat miercuri că decizia Fitch de a menține ratingul României nu trebuie interpretată ca o validare a politicilor economice, ci ca un ultim semnal de încredere înaintea unor noi teste decisive Reprezentanţii AmCham, asociaţia care reuneşte companiile americane şi o parte importantă a marilor investitori străini din economia locală, au atras atenția că răbdarea marilor investitori s-a epuizat, iar țara riscă un blocaj sistemic. Avertismentul AmCham: Companiile au plătit costul reducerii deficitului bugetar Organizația care reprezintă investitorii americani în România a cerut, totodată, instalarea urgentă a unui guvern și a subliniat că evaluarea Fitch vine cu un avertisment explicit legat de modul în care funcționează clasa politică şi instituțiile statului. „Dincolo de menținerea ratingului, pentru mediul de afaceri,
Ministrul Finanțelor, după decizia Fitch privind ratingul României: Prioritatea rămâne continuarea disciplinei bugetare și relansarea economiei pe baze sustenabile
„Reconfirmarea calificativului de investiții de către Fitch Ratings, în ciuda provocărilor, arată că partenerii noștri externi au încredere în capacitatea acestui Guvern de a lua deciziile pentru stabilitatea României. Am preluat un deficit care atingea niveluri record și am luat deciziile necesare pentru a-l reduce, stabilizând totodată datoria publică. Prioritatea acestui Guvern rămâne continuarea acestui proces de disciplină bugetară și de ajustare fiscală, pentru a ne încadra pe traiectoria agreată cu Comisia Europeană pe termen mediu și a relansa economia pe baze sustenabile, în limita spațiului fiscal existent. Toate aceste acțiuni ne conduc la reducerea costurilor de finanțare, obiectivul pe termen mediu fiind îmbunătățirea ratingului de țară”, subliniază Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, într-un comunicat de presă. Potrivit raportului, implementarea rapidă a măsurilor de consolidare fiscală a plasat deficitul bugetar pe o traiectorie descendentă. Printre măsurile menționate se numără majorarea TVA aplicată din august 2025 și planul de înghețare a cheltuielilor publice în 2026, estimate să reducă deficitul ESA cu aproape două puncte procentuale în acest an. „Raportul Fitch notează, de asemenea, o îmbunătățire a condițiilor de finanțare, reflectată prin scăderea costurilor de împrumut (cu aproximativ 100 bps de la peste 7.4% la 6.5% în perioada octombrie 2025-prezent) și un apetit solid al investitorilor pentru împrumuturile suverane. Această stabilitate este consolidată de accesul la resursele europene, unde granturile din PNRR oferă o protecție importantă împotriva riscurilor externe și reduc dependența de piețele externe”, se mai menționează în comunicatul emis de Ministerul Finanțelor. Instituția subliniază și prognozele Fitch privind creșterea economică, rămânând sub potențialul de 2% până în 2027, pe fondul eforturilor de consolidare fiscală și al cererii externe slabe. „Factorii care ar putea conduce la o îmbunătățire a perspectivei de rating includ încrederea ca progresele constante în consolidarea fiscală vor susține stabilizarea datoriei publice pe termen mediu, precum și o reducere structurală a deficitului de cont curent. Menținerea calificativului investment grade rămâne esențială pentru România, influențând direct capacitatea de finanțare și interesul investitorilor pentru economia națională”, mai subliniază Ministerul Finanțelor.
Agenția MOODY’S: România rămâne printre ţările recomandate pentru investiţii, dar cu perspectivă negativă
Agenţia de rating Moody’s a decis să păstreze România în categoria țărilor recomandate pentru investiţii – „Investment grade” -, dar ratingul este Baa3 cu perspectivă negativă. Măsurile de austeritate promovate de Guvernul Bolojan, precum creşterea TVA-ului şi eliminarea subvenţiilor la energie, au fost suficiente pentru a convinge Moody’s că ţara noastră încă este un loc sigur pentru investiţii. Miza: dobânzile la care România se împrumută Menţinerea ţării noastre în categoria recomandată pentru investiţii are o miză crucială pentru dobânzile la care statul se împrumută pe pieţele externe. Aceste dobânzi, mai apoi, sunt considerate de referinţă pentru creditarea companiilor, dar şi a persoanelor fizice. Agenţia de rating Moody’s prognozează acum un deficit bugetar de 6,1% pentru 2026, în urma corecţiei fiscale, dar şi posibilitatea unor reduceri suplimentare în 2027, arată Ziarul Financiar. Totuşi, România ar putea intra în categoria „junk” dacă Guvernul Bolojan nu reuşeşte să reducă deficitul bugetar, din cauza faptului că pachetele de măsuri fiscale nu au un efect suficient. Până atunci, Moody’s Ratings (Moody’s) a confirmat ratingurile României pentru emitent pe termen lung şi pentru datoria senior neasigurată la Baa3 şi a confirmat, de asemenea, ratingul pentru programul MTN senior neasigurat la (P)Baa3. De asemenea, ratingurile pe termen scurt au fost confirmate la Prime-3. Perspectiva României, negativă Decizia de a menţine perspectiva negativă reflectă riscurile semnificative de implementare asociate programului ambiţios de consolidare fiscală al Executivului. Măsurile fiscale adoptate în iulie şi septembrie au îmbunătăţit semnificativ perspectivele fiscale ale României faţă de aşteptările din momentul în care perspectiva a fost schimbată la negativă, de la stabilă, în martie. Măsurile de consolidare combinate depăşesc 3% din PIB în 2025 şi 2026, cu majorările de TVA şi îngheţarea indexărilor salariilor şi pensiilor în sectorul public fiind principalii contributori. Cu toate acestea, riscurile de implementare rămân semnificative, legate de menţinerea sprijinului politic pentru program, asigurarea disciplinei în cheltuieli şi atingerea ţintelor de venituri, precum şi riscul ca impactul negativ asupra creşterii economice al pachetului să submineze efortul de consolidare fiscală. Potenţial solid de creştere al economiei Iată ce remarcă Moody’s: „Confirmarea ratingului Baa3 pentru România este susţinută de potenţialul solid de creştere al economiei şi de nivelurile ridicate de avuţie în comparaţie cu omologii. În acelaşi timp, profilul de credit al României este constrâns de o susceptibilitate ridicată la riscuri de eveniment, determinată de expunerea crescută la risc geopolitic din cauza proximităţii faţă de războiul din Ucraina (Ca stabil). Plafoanele pe termen lung pentru ţara în monedă locală şi valutară rămân neschimbate la A2. Diferenţa de patru trepte între plafonul în monedă locală şi ratingul suveran reflectă o amprentă guvernamentală moderată în economie, predictibilitatea moderată a acţiunilor guvernamentale şi fiabilitatea instituţiilor cheie, precum şi riscuri moderate de vulnerabilitate politică şi externă. În calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE, Aaa stabil), politicile fiscale şi macroeconomice ale României sunt supuse evaluărilor regulate ale Comisiei Europene, iar interconectarea puternică prin legături comerciale şi investiţionale minimizează riscul restricţiilor de transfer şi convertibilitate în opinia noastră. Am schimbat perspectiva României la negativă în martie anul acesta pentru a reflecta riscul că, în lipsa adoptării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, puterea fiscală a României s-ar slăbi semnificativ în anii următori. La acel moment, ne aşteptam ca datoria să depăşească 70% din PIB până la sfârşitul anilor 2020, de la aproximativ 50% în 2023. Acest lucru reflecta în primul rând un deficit fiscal care a ajuns la 9,3% din PIB la finalul lui 2024, iar despre care ne aşteptam atunci să scadă doar treptat în anii următori. Parlamentul României a adoptat în iulie un pachet semnificativ de consolidare fiscală, cu măsuri totalizând 0,6% din PIB în 2025 şi aproximativ încă 2,4% din PIB în 2026, determinate în principal de majorările de TVA şi îngheţarea indexărilor pentru pensii şi salarii în sectorul public în 2026. Un pachet suplimentar vizând atât măsuri fiscale, precum majorarea impozitelor pe proprietate, cât şi măsuri pentru îmbunătăţirea funcţionării administraţiei publice şi a companiilor de stat, a fost adoptat la începutul lui septembrie. Acest lucru ne-a determinat să ne revizuim prognoza de deficit pentru 2026 la 6,1% din PIB, de la 7,7% estimat în martie, cu ipoteza unei reduceri suplimentare a deficitului în 2027 şi ulterior, ceea ce ne conduce acum să proiectăm stabilizarea datoriei la aproximativ 65% din PIB. Măsurile adoptate deschid o cale pentru a conţine creşterea poverii datoriei guvernamentale, menţinând puterea fiscală şi profilul general de credit al României în linie cu omologii cu rating Baa3”. Riscuri politice majore Totuşi, vedem riscuri semnificative privind implementarea cu succes a planului de consolidare fiscală, care, dacă se materializează, ar conduce la un rezultat fiscal mai slab decât cel aşteptat şi justifică menţinerea perspectivei negative. În primul rând, nu este sigur dacă coaliţia de patru partide (PNL, USR, PSD şi UDMR), formată în iunie, poate rămâne unită şi poate menţine sprijinul politic pentru consolidare fiscală în faţa opoziţiei populare şi politice. De asemenea, consolidarea fiscală de succes va depinde de guvern, care, la momentul oportun, va trebui să prezinte un plan detaliat pentru reducerea continuă a deficitului şi după 2027. În al doilea rând, efortul semnificativ de consolidare ar putea afecta creşterea economică mai mult decât presupunem în prezent, subminând potenţial efortul de reducere a deficitului. În al treilea rând, istoricul României de management fiscal slab ar putea face ca guvernul să întâmpine dificultăţi în atingerea ţintelor de cheltuieli şi de venituri incluse în plan. (…) O creştere semnificativă a riscului geopolitic provenind din războiul din Ucraina sau o presiune sporită asupra finanţării deficitului extern ridicat al României ar adăuga, de asemenea, presiuni negative asupra ratingului”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan spune răspicat în fața agenției de rating Moody’s că „România traversează o CRIZĂ bugetară” S-au dus speranţele de mai bine. Nicuşor Dan a anunţat că şi 2026 “va fi un an dificil”. Aruncă parte din vină pe Bolojan: “s-au făcut şi greşeli” Nicușor Dan constată, la întâlnirea cu investitorii americani: „ROMÂNIA nu are plan de țară”