Nicușor Dan readuce aderarea la euro în prim-plan după decizia Moodys: Există un acord de principiu între partide
„Moody’s a confirmat pașii importanți pe care România i-a făcut în ultimul an ca să își echilibreze finanțele publice și să reducă cheltuielile”, a transmis Nicușor Dan după anunțul agenției de rating. Președintele susține că păstrarea României în categoria „recomandat investițiilor” este rezultatul unui efort comun al instituțiilor statului, populației și mediului de afaceri. Potrivit acestuia, evaluările agențiilor internaționale de rating au efecte directe asupra economiei, întrucât influențează costurile la care statul se împrumută, încrederea investitorilor și perspectivele pentru investiții și noi locuri de muncă. Nicușor Dan atrage însă atenția că presiunile asupra finanțelor publice nu au dispărut. „Totuși, perspectiva rămâne rezervată, pentru că mai avem mult de muncă în următoarea perioadă”, a spus șeful statului. El arată că Moody’s, la fel ca Fitch, insistă asupra necesității ca România să aibă până la finalul anului un buget pentru 2027 agreat politic și susținut de măsuri care să limiteze creșterea cheltuielilor statului. Președintele spune că revenirea economiei pe creștere trebuie să fie susținută prin accelerarea investițiilor, stimularea mediului privat, îmbunătățirea managementului companiilor de stat și asigurarea predictibilității fiscale. Nicușor Dan vorbește din nou despre aderarea la euro Șeful statului a revenit și asupra discuțiilor privind adoptarea monedei euro, după reacțiile apărute în spațiul public în ultimele zile. Nicușor Dan afirmă că există „un acord de principiu” între partide pentru ca România să își asume din nou în mod concret obiectivul aderării la zona euro, dar subliniază că procesul este unul de durată și va necesita dezbateri și pregătire. „Există un acord de principiu al partidelor ca țara noastră să revină la o asumare concretă a acestui obiectiv, însă acesta este un proces de durată care trebuie prioritizat și în cadrul căruia vom face toate dezbaterile necesare”, a transmis președintele. În final, Nicușor Dan a făcut apel la partidele politice să lase în plan secund disputele electorale și interesele de partid. „Toate aceste obiective pot fi atinse doar dacă partidele renunță la agendele politice și la discursul electoral și lucrează pentru cetățenii care i-au ales”, a afirmat șeful statului. „Am încredere că România poate să ducă la bun sfârșit reformele asumate”, a conchis Nicușor Dan.
rating Moody’s România
Agenția de rating Moody’s a decis să păstreze ratingul României la Baa3, adică încă în categoria recomandată pentru investiții, dar menține perspectiva negativă. Pe scurt: România a făcut progrese cu reducerea deficitului, însă agenția încă vede riscuri importante, mai ales din cauza instabilității politice și a datoriei în creștere. Este a doua evaluare pozitivă a unei agenții de rating pentru datoria publică a României, după evaluarea Fitch din urmă cu o săptămână. „Moody’s Ratings confirmă ratingurile Baa3 ale României și menține perspectiva negativă (…) În prezent, estimăm că deficitul bugetar al României în 2026 va scădea semnificativ, la 5,8% din PIB (…) Evaluarea noastră privind capacitatea țării de a rămâne pe traiectoria consolidării fiscale va fi un criteriu esențial pentru rating”, scriu americanii, în raportul publicat vineri seară. Alexandru Nazare a transmis, zilele trecute, printr-o postare pe pagina sa de Facebook, că Ministerul Finanțelor se pregătește intens pentru evaluarea agenției americane. „Pregătim intens zilele acestea următoarea evaluare importantă, cea a agenției internaționale Moody’s. Miza nu este doar menținerea ratingului – un obiectiv care nu este facil în contextul actual – ci recâștigarea perspectivei stabile. Din acest punct de vedere, traiectoria politică a României în perioada următoare rămâne un element decisiv”, a scris ministrul pe Facebook. Ce spune Moody’s România a redus deficitul mai repede decât se aștepta Moody’s. Pentru 2026, agenția estimează un deficit de aproximativ 5,8% din PIB, cu peste două puncte procentuale mai mic față de anul anterior. Este unul dintre cele mai importante semnale pozitive din raport.Romania PR for Government 2026 08 06 Problema principală rămâne politica. Moody’s spune că fragmentarea politică și dificultățile în formarea unui guvern pot pune în pericol continuarea măsurilor de reducere a deficitului. Cu alte cuvinte, progresele făcute până acum trebuie continuate, indiferent de schimbările politice. Datoria statului va continua să crească. Moody’s estimează că datoria publică va ajunge la aproximativ 64,5% din PIB în 2028, față de 59,3% în 2025. Spre finalul deceniului, aceasta s-ar putea stabiliza în jurul valorii de 66% din PIB. România va plăti tot mai mult pe dobânzi. Costurile cu dobânzile sunt estimate să urce la 3,3% din PIB în 2028, de la 2,8% în 2025. Asta înseamnă că o parte tot mai mare din banii statului va merge către plata datoriei. Moody’s vede pozitiv faptul că România este membră a Uniunii Europene, are acces la fonduri europene și are în continuare un potențial bun de creștere economică. Ce ar trebui să facă România pentru ca perspectiva să devină stabilă: să continue reducerea deficitului și după 2026, să existe sprijin politic pentru aceste măsuri, să adopte un buget pentru 2027 care reduce deficitul și să țină sub control cheltuielile cu salariile din sectorul public. România a trecut vineri seara prin al doilea examen decisiv în fața marilor agenții de rating, după ce a convins in extremis gigantul Fitch să ne acorde o șansă de redresare înainte de a decide retrogradarea la categoria junk. Verdictul Moody’s vine după o zi extrem de tensionată pe piețe, în contextul crizei energetice, suprapusă peste cea guvernamentală și în plină dispută politică în Parlament pe legile PNRR. Dobânzile la care se împrumută statul român au urcat vineri la maximul ultimelor trei luni, în câteva ore extrem de tensionate înainte de decizia Moody’s, care a menținut/ retrogradat ratingul suveran Baa3, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. Orice semnal negativ din raportul agenției poate muta presiunea pe ultima mare evaluare, cea a Standard & Poor’s din 2 octombrie, după ce Fitch a menținut la limită ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă. Și asta doar în urma unui apel al Guvernului demis și al BNR, care au furnizat unor date suplimentare, care au convins agenția „să ne mai păsuiască pentru câteva luni”. Semnal dur din partea investitorilor americani, cu două zile înainte de evaluarea Moody’s Moody’s și Fitch folosesc în linii mari aceiași indicatori macroeconomici – deficitul bugetar, datoria publică, perspectivele de creștere și sustenabilitatea finanțelor statului. Diferența este că agenția americană cu sediul la New York acordă o pondere mai mare stabilității politice și credibilității cu care Guvernul poate duce la capăt reformele asumate. „Ratingurile României ar fi probabil retrogradate dacă vom ajunge la concluzia că Guvernul nu va putea implementa planul său de consolidare fiscală într-un mod eficient, ceea ce ar duce la o evoluție semnificativ mai proastă a principalilor indicatori fiscali comparativ cu așteptările noastre actuale. Un astfel de scenariu ar reflecta, de asemenea, slăbiciuni în capacitatea instituțiilor de a implementa eficient un program de consolidare amplu și complex”, preciza Moody’s în martie 2026, când a decis menținerea ratingului la Baa3, cu perspectivă negativă, ultima treaptă înainte de junk. În cazul României, cele aproape 100 de zile de „patinaj” politic cu un Guvern demis, disputele sterile din Parlament pe jaloane cruciale din PNRR, cu miliarde de euro în joc și semnalele de neîncredere din partea investitorilor au întins la limită indicatorii Moody’s. „Astăzi este un fel de Vinerea Mare în zona financiară pentru România. Important de spus că nu e o sentinţă finală, ci începutul unei numărători inverse. Diferenţa faţă de Fitch ţine de metodă. Moody’s pune greutate mai mare pe perspectivele fiscale şi pe stabilitatea politică pe termen mediu”, a declarat analistul economic Adrian Negrescu. De altfel, Camera de Comerț Americană în România (AmCham) a avertizat miercuri că decizia Fitch de a menține ratingul României nu trebuie interpretată ca o validare a politicilor economice, ci ca un ultim semnal de încredere înaintea unor noi teste decisive Reprezentanţii AmCham, asociaţia care reuneşte companiile americane şi o parte importantă a marilor investitori străini din economia locală, au atras atenția că răbdarea marilor investitori s-a epuizat, iar țara riscă un blocaj sistemic. Avertismentul AmCham: Companiile au plătit costul reducerii deficitului bugetar Organizația care reprezintă investitorii americani în România a cerut, totodată, instalarea urgentă a unui guvern și a subliniat că evaluarea Fitch vine cu un avertisment explicit legat de modul în care funcționează clasa politică şi instituțiile statului. „Dincolo de menținerea ratingului, pentru mediul de afaceri,
90 de zile de când România nu are Guvern plin, 50 de zile de când nu a mai fost desemnat un premier
90 de zile de la demiterea lui Ilie Bolojan: 7 miniștri cu mandate expirate de 54 de zile, hotărâri și Legi – suspendate de instanțe, mutarea adoptării la Parlament Foto: Guvernul României, cabinet interimar Demiterea prin moțiunea de cenzură PSD – AUR a Guvernului condus de Ilie Bolojan, pe 5 mai 2026, a generat efecte în cascadă: Efect: Mandatele celor șapte miniștri interimari ai Guvernului Bolojan sunt expirate de 54 de zile. Este vorba de ministerul Muncii, ministerul Agriculturii, Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor, ministerul Energiei, ministerul Sănătății, vicepremier și Secretariatul General al Guvernului. Cauză: Termenul maxim de 45 de zile prevăzut de Constituția României pentru exercitarea unui interimat portofoliu s-a împlinit pe 10 iunie 2026. Efect: 6 Hotărâri de Guvern și Legea salarizării – suspendate. Curtea de Apel București a decis suspendarea executării a 6 Hotărâri de Guvern (HG), adoptate de cabinetul demis Bolojan, în timp ce proiectul noii Legi a salarizării a fost blocat și el de instanță în urma contestării de către Federația Sanitas. Cauză: Ambele decizii au fost pronunțate pe fondul pe fondul contestării legalității actelor emise de un guvern cu miniștri interimari al căror mandat de 45 de zile a expirat. Efect: Guvernul demis Ilie Bolojan a fost nevoit să mute adoptarea unor măsuri din Hotărâri de Guvern în Parlament sub formă de proiecte de lege, cea mai importantă fiind Strategia privind conservarea biodiversității (fonduri de circa 1 miliard de euro din PNRR), alături de alte pachete legislative și jaloane-cheie din PNRR însumând aproape 4 miliarde de euro. Cauză: Potrivit Codului Administrativ, Guvernul demis/ interimar nu poate decât să emită acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice. Guvernul interimar nu poate promova politici noi, nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Foto: Palatul Cotroceni Președintele Nicușor Dan nu a mai desemnat un candidat pentru funcția de prim-ministru de 50 de zile. Pe 4 iunie 2026, șeful statului l-a desemnat inițial pe Eugen Tomac, însă acesta și-a depus mandatul câteva zile mai târziu, nereușind să formeze o majoritate care să-i sprijine un eventual Guvern. Pe 14 iunie, la retragerea lui Eugen Tomac, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL) să formeze un nou Guvern. Executivul propus de acesta a căzut la votul de învestitură pe 22 iunie. Ultimele consultări formale ale președintelui Nicușor Dan pentru o nouă desemnare au avut loc pe 23 iunie, acum 42 de zile. Runda de negocieri s-a încheiat fără un consens, partidele politice (PSD, PNL, USR și minoritățile naționale) nereușind să îi prezinte președintelui variantă fezabilă pentru o majoritate solidă. Ulterior, Nicușor Dan a declarat că nu desemnează un premier, pentru că niciun nume nu este capabil să strângă o majoritate parlamentară, iar el nu vrea să facă un „exercițiu gratuit”. Asta deși, la începutul crizei, președintele României promitea că țara va avea un nou Guvern „într-un termen rezonabil” . Agenția Fitch vorbește de costurile economice ale incertitudinii politice continue. Efecte: de la pierderea de fonduri PNRR, până la deficit și întârzierea reformelor Evaluarea Agenției Fitch subliniază că incertitudinea politică de la București complică și mai mult situația economică dificilă prin care trece România: „Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii Guvernului, în timp ce calea către o rezolvare rămâne neclară. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul PNRR, ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri. Sunt riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare a măsurilor de consolidare fiscală, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028. Fitch susține că reducerea deficitului va fi mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de scădere înaintea alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare preelectorală, creșterea slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. Fitch previzionează că raportul datoria publică generală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată de 57,9% la nivel de țară și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Previziunea Fitch este că raportul dobânzi/venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025 Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025 Deficitele mari ale României o fac să depindă în mare măsură de finanțarea externă, fiind expusă schimbărilor de percepție a pieței. Economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, deoarece scăderea veniturilor disponibile reale și sentimentul slab al consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Fitch se așteaptă ca creșterea PIB-ului real să se redreseze către potențialul său de 2,3% în 2028. Deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie au contribuit la presiunile inflaționiste generate de creșterea cotei TVA și de expirarea plafonării prețului energiei electrice în a doua jumătate a anului 2025, împingând IAPC-ul general la 9,7% față de anul precedent în mai 2026, de la 5,8% în iunie 2025. Fitch estimează că inflația va fi în medie de 7,6% în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028. „Eșecul implementării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar duce la stabilizarea datoriei publice/PIB-ului pe termen mediu, de exemplu, din cauza unui blocaj politic prelungit care împiedică implementarea politicilor”. Agenția Fitch a anunțat că menținerea pentru România a ratingului suveran BBB minus (BBB-), cu perspectivă negativă și evitarea „junk-ului” s-a făcut în urma unui apel făcut de București, care „a furnizat informații suplimentare”, „ceea ce a dus la o acțiune
Oficial: România evită junk-ul. Fitch menține ratingul BBB minus (BBB-) cu perspectivă negativă, dar avertizează
Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, sprijinind convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării sunt peste cele ale țărilor similare din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitul fiscal și de cont curent (CAD) mare și persistent, de creșterea datoriei publice/PIB și a datoriei externe nete/PIB, de inflația ridicată și de politica internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată. Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice din cauza deficitelor fiscale mari, deși în scădere, și a creșterii raportului dintre datoria publică și PIB. Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii guvernului cvadripartid, în timp ce calea către rezoluție rămâne neclară. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectivele fiscale, dar rămân riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028. Factori cheie de evaluare Deficit în continuă îmbunătățire , dar încă mare : Previzionăm că deficitul bugetar general al României se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta guvernului (6%), reflectând o execuție mai bună de la începutul anului și o creștere preconizată a cheltuielilor de capital în a doua jumătate a anului 2026. Aceasta este mult sub nivelul de 9,3% din 2024, dar deficitul fiscal rămâne printre cele mai mari din categoria „Better Business Business” (Better Business Business – BBB). Deficitul de numerar s-a redus la 42 de miliarde RON în prima jumătate a anului 2026 (2% din PIB-ul proiectat pentru 2026), față de 70 de miliarde RON în prima jumătate a anului 2025. Veniturile au crescut, susținute de creșterea TVA-ului, în timp ce cheltuielile au fost în general stabile, reflectând înghețări nominale ale salariilor și pensiilor. Investițiile au atins 36% din obiectivul anual, iar execuția proiectelor finanțate de UE a fost de 40%, reflectând sezonalitatea cheltuielilor și factori politici, cum ar fi aprobarea târzie a bugetului pentru 2026. Incertitudine politică sporită: România rămâne fără guvern în urma prăbușirii coaliției cvadripartide în mai 2026, după 10 luni de mandat. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri. Ajustare fiscală la moderată: Ne așteptăm ca reducerea deficitului să fie mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de scădere înaintea alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare preelectorală, creșterea slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. Previzionăm că deficitul fiscal se va reduce treptat la 5% în 2028, presupunând cheltuieli de capital mai mici, în urma finalizării RRF, și o reindexare modestă a pensiilor și salariilor. Creșterea datoriei publice: Fitch previzionează că raportul datoria publică generală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată de 57,9% la nivel de țară și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Estimăm excedentul primar care stabilizează datoria la 0,1% în 2028, ceea ce implică faptul că va fi necesară o ajustare suplimentară de 1,5% din PIB pentru a stabiliza raportul datoria publică/PIB. Traiectoria datoriei este, de asemenea, vulnerabilă la deprecierea leului românesc, deoarece 53% din datoria publică este denominată în valute. Previziunea noastră este că raportul dobânzi/venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025, puțin peste mediana proiectată „Better Business Bureau” de 9,1%. Dezechilibre externe mari: Previzăm că CAD se va reduce doar treptat la 6,7% din PIB până în 2028, de la 7,9% în 2025, în ciuda deficitelor fiscale mai mici, dar va rămâne cu mult peste mediana prognozată „BBB” de 0,3%. Ne așteptăm ca intrările nete de ISD să finanțeze doar 26%. Intrările de capital ar trebui să susțină rezerve internaționale brute stabile, dar prevedem că acoperirea rezervelor pentru plățile externe curente va scădea la 4,6 luni în 2028, de la 5,2 luni în 2025, în general în conformitate cu mediana proiectată „BBB”. Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025, semnificativ mai slabă decât poziția proiectată de creditor mic pentru țările similare „BBB”. Dependență ridicată de împrumuturile externe: Deficitele mari ale României o fac să depindă în mare măsură de finanțarea externă, fiind expusă schimbărilor de percepție a pieței. Intrările mari de fonduri UE, inclusiv finanțarea regulată a bugetului de coeziune, granturile și împrumuturile RRF și prefinanțarea din cadrul mecanismului Acțiunea de Securitate a UE pentru Europa, au redus nevoile de finanțare externă ale pieței în 2026. Împrumuturile de pe piață vor rămâne probabil la un nivel ridicat, deoarece deficitele fiscale mai mici sunt contrabalansate de scadențele în creștere ale datoriei externe și de intrările mai mici proiectate către UE, pe care le anticipăm că se vor modera la 1,5% din PIB în 2027-2028, față de 3,7% în 2026. Cu toate acestea, o execuție mai rapidă a investițiilor ar oferi un avantaj pentru absorbție și, prin urmare, pentru intrări mai mari către UE. Contracție economică; Redresare graduală: Previzionăm că economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, deoarece scăderea veniturilor disponibile reale și sentimentul slab al consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Ne așteptăm ca creșterea PIB-ului real să se redreseze către potențialul său de 2,3% în 2028, susținută de îmbunătățirea dinamicii salariilor reale și de o creștere a investițiilor din sectorul privat, compensând parțial cheltuielile de capital publice mai mici. Creșterea PIB-ului real va rămâne sub mediana proiectată de 2,7%. Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată reprezintă o slăbiciune a ratingului, inflația medie anuală fiind peste comparabile și constant peste