Viktor Orban declară Ucraina drept inamicul Ungariei. Ne atrag într-un război
Premierul maghiar Viktor Orban a catalogat oficial Ucraina drept „inamicul” Ungariei. Acesta acuză conducerea de la Kiev pentru violarea intereselor fundamentale ale guvernului de la Budapesta. Declarația a fost făcută în timpul unui discurs electoral, în contextul pregătirilor pentru alegerile parlamentare din primăvară. „Câtă vreme Ucraina îi cere Ungariei să renunțe la energia rusească ieftină, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră”, a spus premierul Ungariei. „Aderarea la UE a Ucrainei nu ar trebui să intre în discuție”, a adăugat Orban. „Ucrainenii trebuie să ne înțeleagă, Kievul să renunțe să mai solicite în mod constant, sau scuze Bruxelles, că trebuie ca Ungaria să renunțe la aprovizionarea cu gaz rusesc ieftin. Câtă vreme Ucraina face asta, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră. Ucraina ne încalcă interesele fundamentale prin a solicita și a incita constant Bruxelles-ul pentru a deconecta Ungaria de la energia ieftină rusească. Oricine face asta nu este adversarul Ungariei, ci este inamicul ei.”, este declarația completă a premierului maghiar. Orban: Datorită Rusiei, un maghiar plătește la curent 600 de euro anual, nu 2700 de euro ca polonezii Viktor Orban spune că dacă Rusia nu aproviziona Ungaria cu gaz ieftin, un maghiar consumator obișnuit ar fi plătit anual în medie 2100 sau 2700 de euro, nu 660 de euro ca acum. „Dacă nu este petrol rusesc sau gaz rusesc, atunci noi toți trebuie să plătim prețuri mai mair. Astăzi, prețul mediu anual la energie a ajuns la 250.000 de florinți maghiari (660 de euro). Dar pentru polonezi și cehi, prețul este echivalentul a 800.000 sau chiar al unui milion de florinți maghiari (2110 – 2700 de euro).” Sursa Foto: Profimedia Sursa Video: Clash Report Autorul recomandă: Viktor Orban a fost invitat la Casa Albă pentru a doua oară. După aproape un an de mandat, Nicușor Dan nu a fost primit încă de Donald Trump
Viktor Orban declară Ucraina inamicul Ungariei: Kievul ne încalcă interesele fundamentale
Premierul maghiar Viktor Orban a catalogat oficial Ucraina drept „inamicul” Ungariei. Acesta acuză conducerea de la Kiev pentru violarea intereselor fundamentale ale guvernului de la Budapesta. Declarația a fost făcută în timpul unui discurs electoral, în contextul pregătirilor pentru alegerile parlamentare din primăvară. „Câtă vreme Ucraina îi cere Ungariei să renunțe la energia rusească ieftină, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră”, a spus premierul Ungariei. „Aderarea la UE a Ucrainei nu ar trebui să intre în discuție”, a adăugat Orban. „Ucrainenii trebuie să ne înțeleagă, Kievul să renunțe să mai solicite în mod constant, sau scuze Bruxelles, că trebuie ca Ungaria să renunțe la aprovizionarea cu gaz rusesc ieftin. Câtă vreme Ucraina face asta, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră. Ucraina ne încalcă interesele fundamentale prin a solicita și a incita constant Bruxelles-ul pentru a deconecta Ungaria de la energia ieftină rusească. Oricine face asta nu este adversarul Ungariei, ci este inamicul ei.”, este declarația completă a premierului maghiar. Orban: Datorită Rusiei, un maghiar plătește la curent 600 de euro anual, nu 2700 de euro ca polonezii Viktor Orban spune că dacă Rusia nu aproviziona Ungaria cu gaz ieftin, un maghiar consumator obișnuit ar fi plătit anual în medie 2100 sau 2700 de euro, nu 660 de euro ca acum. „Dacă nu este petrol rusesc sau gaz rusesc, atunci noi toți trebuie să plătim prețuri mai mair. Astăzi, prețul mediu anual la energie a ajuns la 250.000 de florinți maghiari (660 de euro). Dar pentru polonezi și cehi, prețul este echivalentul a 800.000 sau chiar al unui milion de florinți maghiari (2110 – 2700 de euro).” Sursa Foto: Profimedia Sursa Video: Clash Report Autorul recomandă: Viktor Orban a fost invitat la Casa Albă pentru a doua oară. După aproape un an de mandat, Nicușor Dan nu a fost primit încă de Donald Trump
Polonia va furniza generatoare electrice Ucrainei pentru a rezista până la primăvară
În timp ce Ucraina traversează o perioadă dificilă pe durata valului de frig extrem și a penelor de curent cauzate de atacurile rusești asupra infrastructurii electrice ucrainene, Volodimir Zelenski l-a primit pe premierul polonez Donald Tusk, aflat în vizită la Kiev. Tusk a anunțat într-o conferință de presă că Polonia va furniza generatoare electrice Ucrainei pentru a rezista până la primăvară. Criza energetică s-a agravat în ultimele luni, iar Vladimir Putin și-a încălcat promisiunea făcută lui Donald Trump privind încetarea focului timp de o săptămână. „În acest moment critic, Ucraina nu poate fi lăsată singură”, a declarat Donald Tusk înainte de vizită. Premierul Poloniei a fost întâmpinat la gara centrală din Kiev de ministrul ucrainean de Externe Andrii Sybiha. „Polonia este un lider în sprijinirea Ucrainei, inclusiv în asistența energetică”, a spus Sybiha. În timpul conferinței de presă, liderul de la Kiev s-a declarat recunoscător premierului polonez pentru ajutorul făcut Ucrainei. „Ne-am întâlnit împreună cu Donald Tusk și cu reprezentanții presei. Am discutat detaliile negocierilor noastre și ne-am concentrat în primul rând pe problemele energetice și pe situația din Ucraina. Există proiecte pe care trebuie să le implementăm împreună cu Polonia. Mă aștept la o colaborare fructuoasă între ministerele energiei din țările noastre. Este important ca activitatea companiilor noastre din domeniul energiei să continue să fie una substanțială și, în ceea ce privește furnizarea de gaze către Europa și, în special, Ucraina, Polonia lucrează deja cu noi la acest lucru și vom mări volumele de furnizare a gazelor lichefiate. Sunt recunoscător societății poloneze pentru autorul acordat Ucrainei sub forma echipamentelor energetice necesare, în special a generatoarelor, care ajută Kievul și alte orașe”, a spus Zelenski. Autorul recomandă: Alertă în Ucraina. Curentul a căzut în toată țara în război. Probleme și peste Prut
Un bărbat s-a prezentat la Urgențe în Toulouse cu un obuz din Primul Război Mondial în rect
Operația neobișnuită a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, la spitalul Rangueil din Toulouse (Haute-Garonne), scrie Le Parisien. Un bărbat de 24 de ani s-a prezentat la urgențe cu un obuz din 1918 înfipt în rect, relatează La Dépêche, citat de Le Parisien. La sosirea la Urgențe, tânărul s-a plâns de dureri, dar nu a oferit mai multe detalii, precizează ICI Occitanie. Pacientul a fost operat rapid, iar echipa medicală a descoperit cu uimire un obuz din Primul Război Mondial în anusul pacientului. Obiectul măsoară 16 cm lungime și 4 cm diametru, precizează sursa. A fost instituit un perimetru de securitate și chemați geniștii, împreună cu forțele de ordine și pompierii, deoarece exista teama că dispozitivul ar putea exploda. Pompierii au confirmat pentru ziarul Le Parisien că au intervenit în timpul nopții la spitalul respectiv pentru a ajuta la dezamorsarea unei bombe. Geniștii s-au ocupat de neutralizarea proiectilului, care în final nu a reprezentat niciun pericol. Pacientul este încă internat în spital și ar putea fi audiat în curând. Presa locală precizează că forțele de ordine intenționează să deschidă o procedură „pentru încălcarea legislației privind armele”. Nu este prima dată când o situație improbabilă are loc în Franța. În decembrie 2022, un octogenar s-a prezentat cu un obuz introdus în rect, provocând evacuarea parțială a instituției.
Khamenei amenință SUA cu conflict regional dacă atacă Iranul. Navele americane se adună în Orientul Mijlociu
Potrivit informațiilor prezentate de presa de stat, Donald Trump ar fi amenințat în repetate rânduri cu intervenția în cazul în care Iranul nu ar accepta un acord nuclear sau dacă nu ar opri uciderea protestatarilor, în timp ce SUA și-ar fi consolidat prezența navală în Orientul Mijlociu. „(Trump) spune în mod regulat că a adus nave (…) Națiunea iraniană nu se va speria de aceste lucruri, poporul iranian nu va fi tulburat de aceste amenințări”, a afirmat Khamenei. El a adăugat că Iranul „nu este inițiatorul” și „nu vrea să atace nicio țară”, însă „va lovi puternic” pe oricine „atacă și hărțuiește” națiunea iraniană. În același timp, autoritățile iraniene au sugerat că o soluție diplomatică rămâne posibilă, declarându-se pregătite pentru negocieri „echitabile”, cu condiția ca acestea să nu urmărească limitarea capacităților defensive ale țării. Pe plan militar, Marina SUA ar avea în prezent în regiune șase distrugătoare, un portavion și trei nave de tip „littoral combat ship”, potrivit informațiilor citate. Tensiunile externe se suprapun peste consecințele protestelor interne, izbucnite la finalul lunii decembrie pe fondul dificultăților economice și transformate ulterior într-o provocare politică majoră pentru Republica Islamică, considerată cea mai acută de la înființarea sa în 1979. Manifestațiile s-au diminuat între timp, după reprimare. Bilanțul victimelor rămâne disputat: cifrele oficiale indică 3.117 decese asociate tulburărilor, în timp ce grupul pentru drepturi HRANA a anunțat duminică faptul că ar fi verificat până acum 6.713 decese. În declarațiile sale, Khamenei a comparat protestele cu o „lovitură de stat”, susținând că obiectivul „sedițiunii” ar fi fost atacarea centrelor care guvernează țara, potrivit presei de stat.
Război în Orientul Mijlociu, ziua 848. Președintele Iranului declară că un război nu este în interesul nici al nostru, nici al SUA
Președintele iranian Massoud Pezeshkian a declarat că un război nu ar fi „în interesul nici al Iranului, nici al SUA”, afirmații făcute într-un moment în care Donald Trump întreține îndoiala cu privire la o operațiune militară împotriva Teheranului, informează France Presse. „Republica Islamică Iran nu a căutat niciodată și nu caută în niciun caz războiul, fiind profund convinsă că un război nu ar fi în interesul nici al Iranului, nici al SUA, nici al regiunii”, a afirmat Pezeshkian în cursul unei convorbiri telefonice cu omologul său egiptean Abdel Fattah al-Sissi. Progrese în negocierile cu SUA? Un înalt lider iranian a informat, sâmbătă, 31 ianuarie, despre „progrese în negocierile” cu Washingtonul, într-o răsturnare de situație a acestui context tensionat alimentat timp de mai multe zile de declarații belicoase de o parte și de alta. „Contrar propagandei de război create artificial de media, instituirea unui cadru de negociere progresează”, a scris în persană, pe platforma X, Ali Larijani, secretarul celei mai înalte structuri de securitate din Iran, care în ajun a fost primit la Moscova de președintele rus Vladimir Putin. Această declarație intervine în timp ce președintele american Donald Trump declara vineri că „Iranul vrea să încheie un acord” asupra programului nuclear, adăugând că el i-a dat Teheranului un ultimatum. Liderul de la Casa Albă nu a oferit alte detalii. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Fereastra lui Putin pentru pace se îngustează: bugetul Rusiei intră sub presiune pe fondul negocierilor privind Ucraina
În acest context, emisarul Kremlinul, Kirill Dmitriev, urmează să se întâlnească sâmbătă, 31 ianuarie, la Miami cu oficiali americani, pe măsură ce Moscova se teme că cheltuielile bugetare din acest an ar putea depăși din nou nivelurile planificate dacă vor fi necesare alocări suplimentare pentru front. Oficiali ruși ar căuta surse noi de venit de până la 1,2 trilioane de ruble (aprox. 16 miliarde de dolari) pentru a echilibra un indicator bugetar-cheie, potrivit Bloomberg. Suma ar echivala cu încă aproximativ 0,5% din PIB peste deficitul planificat pentru 2026, de 1,6% din PIB, pe fondul scăderii veniturilor din energie și al impactului unei aprecieri neașteptate a rublei, spun sursele. Negocierile avansează tehnic, dar se blochează politic la teritorii Pe plan diplomatic, reprezentanți ruși și americani explorează modalități de a încheia războiul declanșat de invazia la scară largă din 2022, însă Moscova ar vedea șanse reduse pentru un „breakthrough” rapid, potrivit acelorași persoane. În timp ce delegațiile militare ar discuta detalii tehnice despre implementarea unui eventual armistițiu, disputa privind teritoriile ar necesita decizii politice la cel mai înalt nivel. Calendarul politic din SUA poate schimba miza pentru Kremlin Potrivit lui Alexander Gabuev, director la Carnegie Russia Eurasia Center cu sediul la Berlin, Kremlinul urmărește și calendarul politic american: pe măsură ce Donald Trump se concentrează tot mai mult pe alegerile „midterm” din noiembrie, disponibilitatea Washingtonului de a menține aceleași propuneri ar putea să nu fie nelimitată. Petrolul și rubla, combinația care poate adânci gaura bugetară Presiunea pe buget ar putea crește dacă sancțiunile americane obligă producătorii ruși să vândă țițeiul cu discounturi mai mari, într-un context de prețuri slabe. Bugetul pe 2026 mizează pe venituri din petrol și gaze de 8,9 trilioane ruble, pe baza unei ipoteze de 59 dolari/baril pentru Urals și a unui curs de 92,2 ruble/dolar. În prezent, Urals ar fi în jur de 55 dolari/baril, iar rubla în jur de 75/dolar; dacă nivelurile persistă, veniturile s-ar reduce la circa 6,75 trilioane ruble, ceea ce ar lăsa un minus estimat la aproape 2,2 trilioane ruble, potrivit calculelor Bloomberg. Deși deficitul planificat pentru 2026 rămâne relativ mic în comparație internațională, autoritățile au fost nevoite anul trecut să revizuiască ținta de deficit pentru 2025 de la 0,5% la 2,6% din PIB, pe fondul scăderii veniturilor energetice și al cheltuielilor ridicate; 2025 s-a încheiat, potrivit datelor raportate public, cu un deficit de 2,6% din PIB.
Soldați ruși, uciși pe front purtând costume de camuflaj Pinguin, testate în luptă
Militarii ucraineni susțin că trupele ruse au început să testeze pe front un nou tip de costum de camuflaj pentru operațiuni de iarnă, cunoscut sub numele de „Pinguin”, însă echipamentul s-a dovedit ineficient, scrie Defence Blog. Potrivit Brigăzii 120 Apărare Teritorială a Forțelor Armate ale Ucrainei, cel puțin doi soldați ruși care purtau aceste costume au fost uciși în confruntări recente desfășurate în zone acoperite de zăpadă. Informațiile sunt susținute de imagini video publicate de partea ucraineană, care arată un militar rus deplasându-se pe un câmp deschis, îmbrăcat într-un costum voluminos, alb, cu o formă neobișnuită. Soldatul a fost identificat rapid și lovit cu ajutorul unui sistem ghidat de drone. Potrivit militarilor ucraineni, costumele au fost concepute pentru a reduce vizibilitatea în peisajul de iarnă, însă silueta atipică și mișcarea greoaie au atras atenția în teren deschis. Aceștia spun că, în loc să ofere protecție, echipamentul a scos în evidență soldații, mai ales în zonele de stepă unde astfel de forme nu apar în mod natural. Surse militare ucrainene afirmă că armata rusă testează frecvent echipamente și tactici noi direct pe câmpul de luptă, fără perioade extinse de evaluare. În acest caz, soldații ar fi fost folosiți drept subiecți de testare în condiții reale de război. Costumul „Pinguin” pare destinat operațiunilor pe timp de iarnă și include o carapace exterioară largă, menită să rupă conturul uman. În practică, spun ucrainenii, designul a limitat mobilitatea și a crescut riscul de a fi detectat, mai ales de sistemele moderne de supraveghere aeriană. Apariția imaginilor a generat reacții și pe rețelele sociale, unde utilizatorii au făcut comparații ironice între costumele rusești și un mesaj recent publicat de Casa Albă, în care apare președintele SUA alături de un pinguin.
CSIS: Rusia înregistrează cele mai mari pierderi militare de după Al Doilea Război Mondial
Potrivit CSIS, aproximativ 325.000 de soldați ruși ar fi fost uciși, iar dimensiunea totală a pierderilor este comparabilă cu populația unui oraș precum Bruxelles. Experții subliniază că acest cost uman este „extraordinar” în raport cu câștigurile teritoriale modeste obținute pe front, mai scrie Euronews. În ciuda sacrificiilor masive, avansul trupelor rusești rămâne extrem de lent. În sectorul Pokrovsk, ritmul mediu de înaintare a fost de doar 70 de metri pe zi. Acesta este mai redus decât în unele dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului XX, precum Bătălia de pe Somme. De la începutul anului 2024, Rusia a reușit să ocupe mai puțin de 1,5% din teritoriul ucrainean, în pofida intensificării ofensivei. Pierderi militare: implicații economice și presiune crescută Raportul arată că războiul exercită o presiune severă asupra economiei rusești, riscând transformarea acesteia într-o putere economică de rang secundar. Sancțiunile, deficitul bugetar și pierderea forței de muncă limitează capacitatea Moscovei de a susține un conflict de durată. Pe de altă parte, autoritățile ucrainene își propun să sporească presiunea militară. Președintele Volodimir Zelenski a declarat la Forumul Economic Mondial de la Davos că pierderile rusești au atins, în decembrie, aproximativ 35.000 de soldați uciși pe lună. Ministrul Apărării, Mykhailo Fedorov, a afirmat că aceste date sunt „verificate video”. El a mai indicat că atingerea unui prag de 50.000 de morți pe lună reprezintă un obiectiv strategic pentru Kiev. În timp ce Ucraina estimează că Rusia mobilizează lunar între 40.000 și 43.000 de soldați, ambele state evită publicarea oficială a cifrelor exacte de pierderi militare. Totuși, analiza CSIS sugerează că rezervele umane ale Rusiei se epuizează, efectele resimțindu-se tot mai vizibil pe câmpul de luptă.
Zelenski, după prima zi de negocieri SUA-Ucraina-Rusia: Este încă prea devreme pentru a trage concluzii
La Abu Dhabi au început, astăzi, negocierile între Rusia, Ucraina și SUA privind încheierea războiului care a început în februarie 2022. Într-o postare pe X, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut o scurtă declarație, în contextul în care prima zi de discuții s-a încheiat. „Echipa diplomatică ucraineană raportează aproape în fiecare oră din Emiratele Arabe Unite, unde astăzi a avut loc o discuție între delegațiile ucraineană, americană și rusă. Se discută parametrii pentru încheierea războiului. Până acum, echipa noastră ar trebui să fi primit deja cel puțin câteva răspunsuri din partea Rusiei. Cheia este că Rusia trebuie să fie pregătită să pună capăt războiului pe care l-a început. Poziția Ucrainei este clară. Am definit cadrul de dialog pentru delegația noastră”, a scris Volodimir Zelenski pe X. Ukrainian diplomatic team reports almost every hour from the UAE, where a conversation took place today involving the Ukrainian, American, and Russian delegations. They are discussing the parameters for ending the war. By now, our team should already have at least some answers… pic.twitter.com/U1IsDfWWiZ — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 23, 2026 După rapoartele primite privind conținutul discuțiilor, liderul de la Kiev a subliniat că negocierile vor continua și sâmbătă și că, momentan, este prematur să fie trase concluzii. „În ceea ce privește conținutul discuțiilor de astăzi, este încă prea devreme pentru a trage concluzii. Vom vedea cum se va desfășura conversația mâine și ce rezultate va produce. Este necesar ca nu numai Ucraina să aibă dorința de a pune capăt războiului și de a obține securitate deplină, ci și ca o dorință similară să apară într-un fel și în Rusia”, a mai explicat președintele ucrainean. Pe de altă parte, un oficial al Casei Albe a declarat pentru The Kyiv Independent că runda de negocieri de vineri a fost „productivă”, adăugând că discuțiile vor continua și a doua zi. Joi, Zelenski a spus că problema privind teritoriul din estul țării rămâne, în continuare, nerezolvată. Rusia insistă ca Ucraina să se retragă din regiunile Donețk și Luhansk, ocupate parțial, însă această cerere a fost respinsă de Kiev în repetate rânduri. Negocierile care se desfășoară vineri și sâmbătă devin primele negocieri în format trilateral petrecute încă de la începutul Invaziei din Ucraina, în 2022.