Etichetă: Război în Ucraina

OpenAI vrea să ajute Ucraina în apărarea cibernetică cu Daybreak

Compania de tehnologie OpenAI va pune la dispoziția guvernului ucrainean sistemul său de apărare cibernetică bazat pe inteligență artificială. Programul cu AI se numește Daybreak și va fi oferit gratuit Ucrainei  pentru a susține protejarea infrastructurii civile (precum spitalele și centralele electrice) împotriva atacurilor cibernetice din partea Federației Ruse. Despre Daybreak Potrivit CERT-UA (Computer Emergency Response Team of Ukraine), echipa națională de răspuns la incidente cibernetice, Ucraina a înregistrat aproape 6.000 de atacuri cibernetice în 2025. Programul Daybreak este capabil să identifice rapid vulnerabilitățile din sistemele digitale și să contribuie la dezvoltarea unor soluții de remediere. În baza acestui acord, Ucraina va primi acces la modelul avansat GPT 5.6 Sol al OpenAI. Acesta este considerat un rival pentru modelele Mythos și Fable dezvoltate de Anthropic. Reacții George Osborne, fost ministru de finanțe al Regatului Unit și actual director pentru relațiile cu statele în cadrul OpenAI, a declarat: „Protejarea infrastructurii civile înseamnă apărarea acesteia atât împotriva atacurilor fizice, cât și a celor digitale, astfel încât oamenii să își poată continua viața și activitatea și să aibă acces la servicii esențiale.” Jamie MacColl, cercetător principal specializat în domeniul cibernetic la Royal United Services Institute (RUSI), a declarat pentru BBC  că firmele tehnologice occidentale sprijină Ucraina de ceva vreme. Unele o fac din altruism, dar și pentru că obțin date și informații extrem de valoroase dintr-un conflict activ. „În acest context, nu este surprinzător faptul că OpenAI oferă acum și servicii de securitate cibernetică defensivă”, a spus el. Pericolele AI, discutate la ONU Anthropic a restricționat sever accesul la sistemele sale, motivând că acestea sunt prea puternice pentru a ajunge pe mâini greșite. OpenAI a permis unor companii din Europa, precum și unor bănci din Marea Britanie, să utilizeze cele mai avansate modele ale sale de securitate cibernetică. În timpul sesiunii Adunării Generale a ONU, care se desfășoară în prezent la New York, discuțiile despre inteligența artificială ocupă un loc central pe agenda discuțiilor. Sam Altman de la OpenAI și Dario Amodei de la Anthropic urmează să ia cuvântul în cadrul acestei reuniuni la nivel înalt. Secretarul General al ONU, António Guterres, a pledat pentru reglementarea acestei tehnologii în discursul său. Între timp, președintele SUA, Donald Trump, a sugerat ca inteligența artificială să fie redenumită „super-inteligență”. Cursa înarmării AI Există dovezi care indică faptul că tehnologia este utilizată tot mai frecvent în conflictul dintre Rusia și Ucraina. Într-un raport publicat la începutul acestei luni, Anthropic a susținut că platforma sa, Claude, ar fi fost folosită de un grup de dezvoltatori ruși pentru a crea software destinat unui roi de drone de tip „kamikaze”. Acestea erau concepute pentru atacuri devastatoare asupra Ucrainei. Vara trecută, OpenAI a dezvăluit că un grup de agenți AI aflați în faza de testare a scăpat de sub control și a colaborat în secret pentru a lansa un atac cibernetic asupra unei alte companii de tehnologie, Hugging Face. Ulterior, Anthropic și Google au raportat incidente similare. Sursa Foto: Envato/Shutterstock

Zelenski la CBS: Rusia a atacat intenționat Moldova cu drone în timp ce avionul meu era aici / A încălcat și spațiul aerian al României

Într-un interviu acordat CBS News și citat de Kyiv Independent, liderul ucrainean a spus că o dronă rusească de tip Shahed aproape a lovit avionul său la decolarea din Moldova, cu câteva zile înainte. „Avionul meu prezidențial era acolo și de aceea au atacat Moldova”, a spus Zelenski, potrivit CBS News. Întrebat dacă Rusia a urmărit să îl sperie, nu neapărat să îl lovească direct, președintele ucrainean a fost de acord că aceasta este o posibilitate. A trecut peste Moldova și România Incidentul a avut loc pe 8 septembrie. O sursă citată de The Kyiv Independent a declarat că o dronă suspectată ca fiind rusească, de tip Shahed, a încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova și al României și a ajuns foarte aproape de avionul lui Zelenski în momentul în care acesta părăsea Moldova. Avionul prezidențial ucrainean se îndrepta spre Norvegia, unde Zelenski urma să se întâlnească cu premierul Jonas Gahr Støre înaintea funeraliilor regelui Harald al V-lea. „Avionul său a fost aproape lovit de o dronă în timp ce decola din Moldova. Aceasta este realitatea cu care se confruntă”, a declarat Støre pentru postul norvegian NRK. Zelenski: „Nu am spus presei” După vizita în Norvegia, Zelenski a mers în Islanda și Canada. La Ottawa, el a semnat un parteneriat pe 100 de ani cu autoritățile canadiene, înainte să pornească spre Ucraina. La întoarcere, președintele ucrainean a trecut din nou prin Republica Moldova. Potrivit lui Zelenski, și atunci au avut loc atacuri cu drone. „Nu am spus presei. Da, dar când ne-am întors acasă, din nou, prin Chișinău, au făcut același lucru”, a afirmat el. Zelenski a sugerat că autoritățile ruse știau că avionul său urma să treacă prin Moldova. „Nu am încredere în ei. Cred că știau”, a spus președintele ucrainean. Declarațiile lui Zelenski nu oferă însă dovezi publice care să demonstreze că dronele au fost lansate cu scopul precis de a-i lovi avionul. Zelenski spune că armistițiul energetic nu funcționează În același interviu, președintele ucrainean a vorbit și despre armistițiul energetic anunțat pe 14 septembrie de președintele american Donald Trump. Zelenski a spus că înțelegerea privind oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice nu este, în opinia sa, în vigoare. El a respins și ideea că Ucraina ar trebui să răspundă cu reținere în fața Rusiei. „Putin nu respectă și nu vede oamenii slabi și nici măcar nu se gândește să negocieze cu cei slabi”, a spus Zelenski. „De aceea răspundem. Noi nu atacăm niciodată primii.”

Ucraina emite un raport cumplit: Peste 1,5 milioane de soldați ruși morți

Rusia a pierdut 1.497.980 de militari în Ucraina de la începutul invaziei, din data de 24 februarie 2022, a anunțat, luni, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.  Conform raportului, Rusia ar fi pierdut, de asemenea, 12.332 de tancuri, 25.284 de vehicule blindate de luptă, 145.026 de vehicule și cisterne de combustibil, 49.311 sisteme de artilerie, 2.103 sisteme de lansare multiplă a rachetelor, 1.609 sisteme de apărare aeriană, 441 de avioane, 355 de elicoptere, 2.516 sisteme terestre fără pilot, 502.717 drone aeriene, 35 de nave și ambarcațiuni, precum și două submarine”, notează kyivindependent.com. Statul Major al Ucrainei nu a dezvăluit însă care sunt propriile  pierderi suferite în timpul invaziei, invocând faptul că aceste informații sunt „secret operațional”. Războiul din Ucraina a intrat luni 7 septembrie 2026, în a 1656-a zi. Emisarii lui Trump, turneu pentru negocieri de pace Un avion special provenind din Statele Unite a aterizat, sâmbătă, la Moscova, transportându-I pe emisarii speciali ai lui Donald Trump. Jared Kushner și Steve Witkoff s-au întâlnit cu președintele Vladimir Putin pentru a relansa negocierile de pace din Ucraina. Bancherul rus Kirill Dmitriev i-a așteptat pe americani la aeroport. El a declarat pentru Reuters că a rămas în contact cu negociatorii americani în timpul unei pauze în cadrul vizitelor lor în Rusia și a participat la toate întâlnirile lor anterioare cu Vladimir Putin. De asemenea, el a jucat un rol în negocierea derogărilor de la sancțiunile SUA pentru petrolul rusesc din acest an, amintește agenția de presă britanică.

Rusia ar putea încerca din nou să cucerească Kievul. Moscova pregătește scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei

Pavlo Palisa a declarat, în timpul unei discuții cu jurnaliștii, că autoritățile ucrainene au primit informații potrivit cărora conducerea militară rusă a primit sarcina de a elabora mai multe variante ale unei operațiuni care ar putea viza din nou nordul Ucrainei. „Am primit într-adevăr informații de la serviciile de informații, verificate din mai multe surse”, a spus oficialul ucrainean, potrivit Suspilne. Palisa a insistat asupra faptului că, în acest moment, este vorba despre planificarea și pregătirea unor variante operaționale, nu despre existența unei decizii confirmate de lansare imediată a unui atac. Potrivit acestuia, Statul Major al Forțelor Armate ucrainene a elaborat, la rândul său, posibile scenarii de răspuns, apărare și contracarare în cazul în care Rusia ar încerca să deschidă din nou un front major în nord. Direcția este însă una extrem de sensibilă. Regiunea Kiev se învecinează la nord cu Belarus, iar regiunea Cernihiv are frontieră atât cu Belarus, cât și cu Rusia. Tot din Belarus a pornit, în februarie 2022, una dintre principalele coloane rusești care au încercat să cucerească rapid capitala Ucrainei. Ofensiva s-a încheiat prin retragerea trupelor ruse din nordul țării, însă Kievul urmărește de atunci cu atenție orice concentrare militară de cealaltă parte a frontierei. Belarus dezvoltă infrastructură care poate primi trenuri militare Avertismentul lui Palisa apare într-un moment în care atenția Kievului este din nou îndreptată spre activitatea militară din Belarus. În regiunea Gomel, situată în apropierea frontierei ucrainene, este construită infrastructură feroviară care ar putea permite primirea trenurilor ce transportă militari și echipamente grele, potrivit organizației independente Belarusian Railway Workers’ Community. Documentele consultate de organizație indică realizarea unei linii feroviare pentru o instalație descrisă oficial drept poligon de instrucție, în apropierea stației Yakimovka. Organizația subliniază că lucrările nu demonstrează în sine pregătirea unei invazii, însă infrastructura ar permite întărirea rapidă a forțelor din sudul Belarusului dacă situația militară s-ar schimba. Autoritățile ucrainene au atras atenția și asupra extinderii facilităților pentru cazarea militarilor, a infrastructurii logistice și a poligoanelor din Belarus. Opoziția belarusă a transmis Kievului o listă de „semnale de alarmă” În iunie, reprezentanți ai opoziției belaruse aflate în exil au transmis autorităților ucrainene o listă cu indicatori despre care susțin că ar putea semnala o implicare mai profundă a regimului de la Minsk în războiul Rusiei. Printre elementele invocate se numără majorarea cheltuielilor militare, recrutarea suplimentară de militari profesioniști, militarizarea societății și schimbările produse în doctrina de apărare a Belarusului. Kievul a amplificat în ultimele luni mesajele de descurajare adresate Minskului. În iunie, comandantul Gărzii Naționale ucrainene, Oleksandr Pivnenko, estima că Rusia ar avea nevoie de o forță de cel puțin 70.000 de militari pentru a putea încerca o nouă operațiune majoră în nordul Ucrainei, pornind de pe teritoriul Belarusului.

Război în Ucraina, ziua 1.636. Zelenski anunță că a ordonat atacuri în profunzimea teritoriului rus și în septembrie

Războiul din Ucraina a intrat marți, 18 august 2026, în a 1636-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că forțele armatei sale vor continua și în septembrie atacurile cu rază lungă de acțiune în profunzimea teritoriului Federației Ruse, relatează EFE. Zelenski: „Am reafirmat prioritățile atacurilor în adâncime” În cadrul unei întâlniri cu înaltul comandament militar a fost analizată situația în mai multe sectoare ale frontului, dar și evoluția operațiunilor pe distanțe lungi în prima jumătate a lunii august și măsurile pentru viitoarele atacuri împotriva teritoriului rus.  Loading … „Am reafirmat prioritățile atacurilor în adâncime pentru săptămânile următoare și pentru septembrie. Pierderile confirmate suferite de Rusia demonstrează că strategia noastră de atacuri pe distanțe lungi este pe drumul cel bun”, a scris Zelenski pe Telegram. Liderul ucrainean anunțase, la 25 iunie, o campanie intensă de atacuri în adâncimea teritoriului Rusiei care trebuia să dureze 40 de zile, dar a continuat mai mult timp. În ultimele săptămâni, forțele ucrainene au trimis drone spre baze navale rusești și instalații de gaze și petrol aflate la sute de kilometri distanță de linia frontului, inclusiv atacuri asupra depozitelor gigantului de comerț electronic Wildberries. Rusia a ripostat cu atacuri masive cu rachete balistice, imposibil de interceptat, asupra Kievului și a infrastructurii portuare a Ucrainei de la Marea Neagră.

Război în Ucraina, ziua 1.635. UE pregătește cel mai amplu pachet de sancțiuni împotriva Rusiei/Kievul ia la țintă Crimeea

Războiul din Ucraina a intrat luni, 17 august 2026, în a 1635-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Uniunea Europeană intenționează să extindă semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei în lunile următoare, a declarat șefa politicii externe, Kaja Kallas.  Loading … „Sancțiunile au costat deja foarte mult Rusia” „Sancțiunile UE au costat deja foarte mult Rusia, privând mașina de război a acesteia de peste 1 trilion de euro, iar pentru toamnă propun cele mai ample liste de sancțiuni de la începutul războiului. Odată adoptate, acestea ar crește imediat cu o treime numărul total al entităților ruse sancționate. Presiunea trebuie să crească în continuare până când Moscova va pune capăt războiului”, a declarat Kallas pentru cotidianul german Die Welt. Kallas nu a oferit detalii suplimentare cu privire la calendarul sau la detaliile noului pachet de sancțiuni. În luna iulie, UE a aprobat cel mai recent pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu războiul din Ucraina, impunând restricții asupra sectorului bancar al țării și asupra rețelelor de criptomonede. Ucraina a atacat Crimeea Marina ucraineană a atacat, în weekend, pozițiile sistemului rusesc de rachete de coastă Bastion din peninsula Crimeea. De la această bază Rusia lansează rachete supersonice și hipersonice, informează EFE. Marina ucraineană a relatat pe Telegram că, în urma atacului, „Rusia a suferit pierderi semnificative de armament și personal”. De asemenea, Statul Major General ucrainean a raportat că forțele sale au atacat un hub al unității de rachete rusești și un pod feroviar în zona Svitlodolinske, din regiunea Zaporojie, ocupată de Rusia. Podul este folosit de forțele ruse pentru reaprovizionare logistică militară și transport de personal. Separat, Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că armata rusă a atacat două fabrici militare din Kiev, una producând componente pentru rachete, iar cealaltă, piese pentru drone de atac. Este vorba despre Fire Point, o companie privată ucraineană înființată la începutul războiului, care produce componente, precum și încărcături explozive și combustibili solizi pentru rachetele de croazieră Flamingo.

Război în Ucraina, ziua 1.625. Zelenski ordonă atacuri susținute împotriva industriei militare ruse

Războiul din Ucraina a intrat vineri, 7 august 2026, în a 1625-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că ordonat desfășurarea unor operațiuni speciale împotriva industriei militare ruse. „Industria militară rusă trebuie redusă semnificativ” Operațiunile au obiectivul de a ținti „companii precise pe care le-am identificat deja”, a scris Zelenski pe Facebook, după o reuniune cu membri ai conducerii politice și militare a Ucrainei. Tuturor celor prezenți la întâlnire le-au fost trasate sarcini clare și „mă aștept ca acestea să fie executate întocmai”, a mai indicat el.  Loading … Industria militară a Rusiei „trebuie redusă semnificativ”, a continuat Zelenski, care a deplâns în același timp că Rusia continuă să obțină din străinătate sprijin și componente-cheie pentru armele sale – „Putem vedea că fiecare rachetă rusească, fiecare dronă și alte arme conțin componente esențiale din alte țări, în lipsa cărora astfel de arme pur și simplu nu ar putea exista”. În urmă cu câteva zile, Zelenski anunțase noi lovituri cu drone în profunzimea teritoriului rus, în continuarea campaniei de 40 de zile pe care a ordonat-o pe 25 iunie și care, susține el, vizează cu precădere centre logistice și rafinării rusești. În perioada scursă de atunci, armata ucraineană a atacat aproximativ 20 de depozite ale companiei ruse de comerț electronic Wildberries, alte 25 de rafinării și infrastructuri energetice și aproximativ 200 de petroliere și nave comerciale în Marea Neagră și Marea Azov. Ca represalii, Rusia a lansat 381 de rachete asupra Ucrainei numai în iulie, mai multe decât în orice altă lună de la începutul războiului declanșat în februarie 2022. De asemenea, Rusia atacă susținut cu rachete și drone porturile ale Ucrainei.

Noul ministru interimar al Apărării din Ucraina: Nu putem lupta lovitură pentru lovitură cu Rusia

Declarațiile au fost făcute în primul său interviu după numirea în funcție, pe fondul schimbărilor recente din conducerea militară de la Kiev. Noul ministru interimar al Apărării din Ucraina spune că strategia trebuie să fie „asimetrică” Într-un interviu acordat bloggerului american Laura Loomer și publicat pe platforma X, Ievhenii Hmara a explicat că Ucraina trebuie să își gestioneze cu atenție resursele și logistica pentru a obține rezultate pe câmpul de luptă. „Nu putem merge lovitură pentru lovitură. Trebuie să fim asimetrici”, a declarat oficialul ucrainean, referindu-se la modul în care Kievul încearcă să compenseze diferența de resurse față de Rusia. Potrivit acestuia, succesul operațiunilor militare depinde de utilizarea eficientă a echipamentelor și de distribuirea lor rapidă către unitățile aflate în prima linie. Atacurile în profunzime au afectat Rusia Hmara a afirmat că loviturile cu rază medie și lungă de acțiune asupra infrastructurii energetice și a industriei petroliere ruse au avut un impact semnificativ. El a explicat că obiectivul acestor operațiuni este de a produce Rusiei pierderi mai mari decât costurile suportate de Ucraina pentru executarea atacurilor. În ultimele luni, Kievul a intensificat atacurile asupra rafinăriilor și altor obiective strategice din Rusia, în timp ce armata rusă a continuat ofensiva pe linia frontului de aproximativ 1.200 de kilometri. Noul ministru interimar al Apărării din Ucraina mizează pe consolidarea parteneriatului cu SUA În cadrul interviului, Ievhenii Hmara și-a exprimat speranța că relațiile dintre Ucraina și Statele Unite vor evolua către un parteneriat strategic de lungă durată. El consideră că experiența acumulată de armata ucraineană în războiul modern poate reprezenta un avantaj pentru cooperarea dintre cele două state. Totodată, oficialul a subliniat că este esențial ca Ucraina să poată produce pe plan intern rachete interceptoare pentru sistemele Patriot, necesare pentru apărarea împotriva atacurilor aeriene ruse. Discuțiile dintre Zelenski și Trump Declarațiile lui Hmara vin după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele american Donald Trump au discutat despre relansarea negocierilor de pace cu Rusia și despre planurile privind producerea în Ucraina a interceptoarelor Patriot. La începutul acestei luni, Donald Trump a anunțat că Statele Unite vor acorda Ucrainei o licență pentru fabricarea acestor interceptoare, iar Zelenski a declarat că necesitatea consolidării apărării antiaeriene a fost unul dintre principalele subiecte abordate în timpul vizitei sale la Washington.

Miruță, mesaj după incidentul cu nava GAS LISBON: Securitatea României nu se apără prin sloganuri și teorii conspiraționiste

Oficialul a apreciat intervenția instituțiilor implicate în operațiunea de salvare și a avertizat asupra pericolului reprezentat de campaniile de dezinformare privind conflictul din regiune. „Războiul de la granița României este o realitate” Într-o postare publicată pe platforma Facebook, ministrul a subliniat că incidentul produs în afara apelor teritoriale românești demonstrează că efectele războiului din apropierea granițelor României nu pot fi ignorate. „Incidentul din noaptea trecută din Marea Neagră, în afara apelor teritoriale românești, este încă un avertisment că războiul de la granița României nu este o temă de dezbatere politică, ci o realitate care ne obligă să fim pregătiți”, a transmis acesta. Potrivit ministrului, investițiile în înzestrarea și organizarea Armatei Române reprezintă „o obligație față de siguranța cetățenilor”, și nu o opțiune. Avertisment privind dezinformarea Oficialul a susținut că, în paralel cu amenințările de securitate, se intensifică și campaniile de dezinformare care încearcă să minimalizeze riscurile generate de războiul din Ucraina. „Vedem tot mai des campanii de dezinformare și fake news care încearcă să convingă oamenii că nu există niciun pericol, că războiul nu ne privește sau chiar că Rusia nu este statul agresor în acest conflict”, a afirmat ministrul. Acesta a subliniat că România trebuie să își fundamenteze politicile de securitate pe evaluarea reală a amenințărilor și nu pe „iluzii sau propaganda celor care încearcă să minimalizeze această amenințare”. Mulțumiri pentru echipele de intervenție Ministrul a felicitat instituțiile implicate în operațiunea de căutare și salvare desfășurată după incendiul izbucnit la bordul navei GAS LISBON. Potrivit acestuia, Autoritatea Navală Română, prin Centrul Maritim de Coordonare a Salvării (MRCC) Constanța, împreună cu Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) și celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, au coordonat intervenția în urma căreia toți cei 17 membri ai echipajului au fost salvați, iar persoanele rănite au fost transportate pentru îngrijiri medicale. În încheiere, ministrul a susținut că apărarea României depinde de funcționarea instituțiilor și de investițiile în domeniul militar. „Securitatea României nu se apără prin sloganuri și teorii conspiraționiste. Se apără prin oameni bine pregătiți, instituții care funcționează, investiții în apărare și capacitatea statului de a reacționa rapid atunci când situația o impune”, a transmis acesta. Mesajul vine după incidentul produs în Marea Neagră, în apropierea coastelor României, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, conflict care continuă să genereze riscuri de securitate în regiune.

Război în Ucraina, ziua 1.577. Zelenski amenință că va ataca Belarusul. Ultimatum de o săptămână dat de liderul de la Kiev

Războiul din Ucraina a intrat, sâmbătă, 20 iunie 2026, în a 1577-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski a amenințat că va ataca Belarusul, într-un moment în care tensiunile regionale încep să crească de la o zi la alta. Ce acuză Zelenski Președintele ucrainean a făcut aceste afirmații în cadrul unei conferințe de presă susținute la Kiev. El i-a dat chiar un ultimatum omologului Alexander Lukashenko: are la dispoziție o săptămână să îndepărteze sau dezactiveze echipamentele militare de pe teritoriul țării sale care sunt utilizate de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. Zelenski a afirmat că, în două regiuni din Belarus, aflate la granița cu Ucraina, sunt amplasate stații de retransmisie a semnalelor utilizate de forțele ruse pentru ghidarea atacurilor asupra infrastructurii ucrainene. „Care este rostul să spună că nu vrea să fie implicat în război? Să scoată aceste echipamente, să le oprească! Cred că o săptămână este suficientă pentru a face acest lucru. Dacă nu o va face, o vom face noi”, a amenințat Zelenski. În ultimele luni, Zelenski a insistat de câteva ori că Rusia vrea să implice Belarusul mai profund în războiul împotriva Ucrainei. De cealaltă parte, Lukashenko a negat mereu că ar intenționa să se implice direct în conflict. În schimb, a transmis că țara sa, împreună cu Rusia, se va apăra în cazul unei agresiuni externe. Vorbind pentru postul tv Al Arabiya, liderul Belarusului a precizat că „Ucraina nu are nimic de temut” din partea lui. Mai departe, el a cerut ambelor părți să facă o serie de compromisuri pentru încheierea războiului. Tensiunile, escaladate după un atac în Rusia Tensiunile au fost amplificate după ce Moscova a acuzat Ucraina că a atacat cu dronă un autobuz care transporta copii belaruși în Rusia. Kievul a negat orice implicare. Incidentul s-a soldat cu moartea unei femei și rănirea a opt persoane, dintre care șase copii. Ministerul de Externe de la Minsk a cerut „explicații complete” din partea Ucrainei. În plin război ruso-ucrainean, Minskul a anunțat desfășurarea sistemului rusesc de rachete hipersonice Oreshnik. De asemenea, cele două națiuni înfrățite fac în comun exerciții nucleare.