RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.245. Când vor avea loc următoarele discuții directe ruso-ucrainene despre pace
Războiul din Ucraina a intrat marți, 22 iulie 2025, în a 1.245-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că următoarele discuții de pace dintre Moscova și Kiev sunt prevăzute pentru miercuri. „Întâlnirea, programată pentru miercuri” Această întâlnire vine după două sesiuni anterioare la Istanbul în cadrul cărora nu au fost obținute rezultate semnificative în ceea ce privește încetarea războiului între cele două țări. „Am discutat cu secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, Rustem Umerov, despre pregătirea unui schimb și a unei noi reuniuni în Turcia cu partea rusă. Umerov a indicat că întâlnirea este programată pentru miercuri”, a declarat Zelenski în discursul său zilnic postat pe rețelele de socializare. Kremlinul a anunțat anterior că este pregătit să participe la noua rundă de negocieri de pace cu Ucraina, transmițând, totodată, că data unor astfel de discuții nu a fost încă stabilită și că va fi nevoie de „multă muncă” pentru a apropia pozițiile celor două părți. Zelenski a declarat sâmbătă că Kievul a propus părții ruse o nouă rundă de negocieri săptămâna viitoare privind schimbul de prizonieri și că ia în considerare o întâlnire între lideri pentru a obține o pace durabilă. Ultima reuniune între negociatorii ruși și ucraineni la Istanbul a avut loc în 2 iunie, la două săptămâni după prima rundă. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Beijingul amenință să răspundă la decizia UE de a sancționa bănci și companii chineze
Ministerul Comerțului de la Beijing a reacționat la decizia Uniunii Europene de vineri de a impune sancțiuni împotriva mai multor bănci și companii chineze. Ministerul Comerțului a anunțat luni că sancțiunile „afectează grav relațiile comerciale, economice și financiare” și că va lua măsurile necesare pentru „a proteja drepturile și interesele legitime ale firmelor și instituțiilor financiare chineze”. Vineri, Uniunea Europeană a sancționat două bănci chineze și cinci companii cu sediul în China, ca parte a celei mai recente runde de sancțiuni împotriva Rusiei pentru invazia Ucrainei. Prima dată când bănci chineze sunt adăugate pe lista de sancțiuni europene după invadarea Ucrainei Este pentru prima dată când bănci chineze sunt adăugate pe lista de sancțiuni europene după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, notează Bloomberg. Băncile sancționate sunt Heihe Rural Commercial Bank și Heilongjiang Suifenhe Rural Commercial Bank, potrivit unui comunicat al Consiliului European. Cele două bănci au fost adăugate pe lista de sancțiuni pentru că ar fi furnizat servicii de criptomonede care facilitau eludarea sancțiunilor, potrivit UE. Anterior, UE propusese includerea celor două bănci pe o listă de instituții financiare care ar fi oferit asistență Moscovei „prin efectuarea de tranzacții sau prin furnizarea de finanțare a exporturilor pentru operațiuni comerciale” care eludează sancțiunile Uniunii Europene. China și-a exprimat opoziția față de acea propunere la momentul respectiv. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a declarat: „Schimburile și cooperarea normală dintre companiile chineze și rusești sunt în concordanță cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului și cu principiile pieței. Ele nu vizează nicio terță parte și nu ar trebui să fie perturbate sau afectate”. La începutul acestei luni, ministrul de Externe chinez Wang Yi a promis că statul chinez va răspunde dacă băncile vor fi puse pe lista de sancțiuni, potrivit South China Morning Post, care a mai spus că ambasadorul chinez la UE a făcut lobby pentru a opri includerea băncilor pe listă. Din cauza legăturilor Chinei cu Rusia, băncile chineze au fost supuse la sancțiuni similare din partea SUA, determinându-le să reevalueze afacerile și clienții. O parte dintre băncile chineze de stat au înăsprit restricțiile privind finanțarea clienților ruși la începutul anului trecut, după ce SUA au autorizat sancțiuni secundare împotriva companiilor străine din sectorul financiar care ajută efortul de război al Rusiei din Ucraina. În februarie 2022, Industrial & Commercial Bank of China și Bank of China au restricționat finanțarea mărfurilor rusești, chiar dacă sancțiunile occidentale de la acea vreme nu se aplicau sectorului energetic al Rusiei. Anterior, cele mai mari bănci de stat din China au respectat sancțiunile impuse de SUA împotriva Iranului și Coreei de Nord. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Taipeiul „nu caută CONFLICTE” cu Beijingul/ Taiwanul încearcă să mențină stabilitatea regională
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.243. Zelenski cheamă Rusia la negocieri. Ce propunere a făcut liderul de la Kiev
Războiul din Ucraina a intrat duminică, 20 iulie 2025, în a 1.243-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina a propus Rusiei desfășurarea unei noi runde de discuții săptămâna viitoare. Declarația sa vine după ce ultimele negocieri de pace, purtate în luna iunie, au intrat în impas, relatează AFP. „Trebuie relansate negocierile” Două reuniuni succesive la Istanbul între delegațiile rusă și ucraineană nu au dus la niciun progres cu privire la o încetare a focului, părțile convenind doar asupra unor schimburi de prizonieri de război și de corpuri ale soldaților uciși. În mesajul său zilnic către ucraineni, Zelenski a indicat că secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, Rustem Umerov, „a propus o nouă întâlnire cu partea rusă săptămâna viitoare”. „Trebuie relansate negocierile. O întâlnire la cel mai înalt nivel este necesară pentru a asigura cu adevărat pacea. Contactele cu partea rusă privind schimburile de prizonieri continuă; continuăm să îndeplinim acordurile de la întâlnirea anterioară de la Istanbul. Echipa noastră lucrează în prezent la un alt schimb” – Volodimir Zelenski În cadrul ultimelor negocieri din luna iunie, Rusia a prezentat, din nou, aceleași condiții – recunoașterea anexării celor patru regiuni (Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie) și renunțarea la orice ajutor militar occidental. Ucraina a respins propunerea rusă, pe care a calificat-o drept un „ultimatum”, și, în plus, și-a exprimat îndoiala cu privire la disponibilitatea Moscovei de a negocia cu adevărat o încetare a focului. La începutul lunii iulie, Kremlinul a transmis că este gata să reia negocierile. Între timp, președintele american Donald Trump i-a dat Federației Ruse un termen de 50 de zile termen pentru a negocia pacea, amenințând cu sancțiuni. În aceeași zi, liderul de la Casa Albă a anunțat și reluarea livrărilor de arme către Kiev, cu finanțare din partea țărilor membre NATO. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Războiul din Ucraina, ziua 1.241. Zelenski: Franța este pregătită să antreneze piloți pentru avioanele Mirage / Ministerul rus al Apărării susține că au capturat trei localități ucrainene
Rusia offline: Războiul lui Putin îi întoarce pe ruși în epoca analogică În numele securității, Rusia taie accesul la internet în zeci de regiuni, trimițându-i pe cetățeni înapoi în epoca pre-digitală. În peste 70 de regiuni, internetul mobil este întrerupt deliberat și frecvent. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat vineri că Franța este pregătită să antreneze suplimentar piloți pentru avioanele Mirage, potrivit Baha. Zelenski a scris pe platforma X despre conversația avută cu președintele francez Emmanuel Macron, precizând că cei doi lideri au convenit asupra pregătirii piloților pentru avioanele Mirage și că „Franța este gata să antreneze piloți suplimentari, folosind aeronave suplimentare”. Totodată, a adăugat că au discutat și despre apărarea antiaeriană a Ucrainei, în special despre dronele interceptoare și furnizarea de rachete pentru sistemele SAMP/T (sisteme de apărare antiaeriană medie, bazate la sol). „Vom pregăti decizii comune cu Franța și alți parteneri la nivelul miniștrilor Apărării și Afacerilor Externe privind noi pași pentru a ne proteja populația de loviturile rusești”, a declarat Zelenski, exprimându-și totodată recunoștința față de Franța pentru contribuția la cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, adoptat de UE Uniunea Europeană a convenit asupra celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru agresiunea sa asupra Ucrainei, după ce Slovacia a renunțat la veto-ul exercitat de șase ori, anunță The Kyiv Independent. Rusia susține că a capturat trei localități ucrainene Ministerul rus al Apărării susține că forțele sale au capturat trei localități ucrainene: Kamianske, în regiunea sud-estică Zaporojie, Dehtiarne, în regiunea nord-estică Harkov, și Popiv Yar, în regiunea Donețk. Un mort și cinci răniți în urma atacurilor rusești din Harkov și Zaporojie Atacurile lansate de armata rusă în noaptea de joi spre vineri asupra regiunilor Hakow și Zaporojie s-au soldat cu un mort și cinci răniți, notează The Kyiv Independent. Orașului Chuhuiv din regiunea Harkov, a fost lovit de un atac asupra unei zone rezidențiale, în urma căruia patru persoane au fost rănite, a declarat primarul Halyna Minayeva. Victimele au primit îngrijiri medicale, iar în urma loviturii au fost avariate mai multe locuințe, un cabinet medical și o unitate de învățământ. În același timp, în regiunea Zaporojie, guvernatorul Ivan Fedorov a anunțat că nouă drone Shahed au fost lansate asupra centrului regional, rănind un bărbat de 79 de ani. Tot în Zaporojie, un alt atac asupra localității Stepnohirsk a provocat moartea unui bărbat de 64 de ani. Rusia anunță că a doborât 73 de drone ucrainene. Trei s-ar fi îndreptat spre Moscova Ministerul rus al Apărării a declarat vineri că apărarea antiaeriană a distrus peste noapte 73 de drone lansate de Ucraina, dintre care trei se îndreptau spre Moscova, notează Reuters. Primarul Moscovei afirmă că au fost doborâte 2 drone ucrainene Apărarea antiaeriană rusă a distrus joi seară două drone ucrainene care se îndreptau spre capitală, a anunțat primarul Moscovei, Serghei Sobianin. Potrivit acestuia, nu s-au înregistrat victime sau pagube materiale, însă fragmentele dronelor au fost recuperate și sunt analizate de specialiști. Ministerul rus al Apărării a raportat că în total 46 de drone ucrainene au fost doborâte în cursul nopții de joi spre vineri, majoritatea în regiunile apropiate frontierei cu Ucraina: 31 deasupra regiunii Briansk și 10 în Crimeea, peninsulă anexată de Rusia în 2014. Ca măsură de precauție, autoritatea rusă de aviație civilă, Rosaviatsia, a suspendat temporar operațiunile pe aeroporturile Domodedovo și Jukovski, iar mai târziu și pe Vnukovo. Traficul aerian a fost reluat în cursul dimineții.
Războiul din Ucraina, ziua 1.241. Rusia anunță distrugerea a 72 de drone ucrainene, 3 în apropiere de Moscova / Ministerul rus al Apărării susține că forțele sale au capturat trei localități ucrainene
Al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, adoptat de UE Uniunea Europeană a convenit asupra celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru agresiunea sa asupra Ucrainei, după ce Slovacia a renunțat la veto-ul exercitat de șase ori, anunță The Kyiv Independent. Ministerul rus al Apărării susține că forțele sale au capturat trei localități ucrainene: Kamianske, în regiunea sud-estică Zaporojie, Dehtiarne, în regiunea nord-estică Harkov, și Popiv Yar, în regiunea Donețk. Un mort și cinci răniți în urma atacurilor rusești din Harkov și Zaporojie Atacurile lansate de armata rusă în noaptea de joi spre vineri asupra regiunilor Hakow și Zaporojie s-au soldat cu un mort și cinci răniți, notează The Kyiv Independent. Orașului Chuhuiv din regiunea Harkov, a fost lovit de un atac asupra unei zone rezidențiale, în urma căruia patru persoane au fost rănite, a declarat primarul Halyna Minayeva. Victimele au primit îngrijiri medicale, iar în urma loviturii au fost avariate mai multe locuințe, un cabinet medical și o unitate de învățământ. În același timp, în regiunea Zaporojie, guvernatorul Ivan Fedorov a anunțat că nouă drone Shahed au fost lansate asupra centrului regional, rănind un bărbat de 79 de ani. Tot în Zaporojie, un alt atac asupra localității Stepnohirsk a provocat moartea unui bărbat de 64 de ani. Rusia anunță că a doborât 73 de drone ucrainene. Trei s-ar fi îndreptat spre Moscova Ministerul rus al Apărării a declarat vineri că apărarea antiaeriană a distrus peste noapte 73 de drone lansate de Ucraina, dintre care trei se îndreptau spre Moscova, notează Reuters. Primarul Moscovei afirmă că au fost doborâte 2 drone ucrainene Apărarea antiaeriană rusă a distrus joi seară două drone ucrainene care se îndreptau spre capitală, a anunțat primarul Moscovei, Serghei Sobianin. Potrivit acestuia, nu s-au înregistrat victime sau pagube materiale, însă fragmentele dronelor au fost recuperate și sunt analizate de specialiști. Ministerul rus al Apărării a raportat că în total 46 de drone ucrainene au fost doborâte în cursul nopții de joi spre vineri, majoritatea în regiunile apropiate frontierei cu Ucraina: 31 deasupra regiunii Briansk și 10 în Crimeea, peninsulă anexată de Rusia în 2014. Ca măsură de precauție, autoritatea rusă de aviație civilă, Rosaviatsia, a suspendat temporar operațiunile pe aeroporturile Domodedovo și Jukovski, iar mai târziu și pe Vnukovo. Traficul aerian a fost reluat în cursul dimineții.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.239. Trump anunță că SUA au livrat noi arme Kievului: Zelenski nu trebuie să atace Moscova!
Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 16 iulie 2025, în a 1.239-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Donald Trump a afirmat că deja au fost expediate arme către Ucraina, notează Reuters. Trump, vorbind cu presa, a menționat că au fost trimise Ucrainei câteva rachete Patriot. „Vin din Germania”, a adăugat el. Liderul de la Casa Albă a mai declarat că nu a discutat cu președintele rus Vladimir Putin de când au fost anunțate noi sancțiuni împotriva Rusiei. Luni, declarându-se dezamăgit de faptul că, în opinia sa, Vladimir Putin nu se angajează către încheierea războiului cu Ucraina, Trump l-a amenințat pe acesta că, dacă în 50 de zile nu încheie războiul printr-un acord cu Kievul, Statele Unite vor impune „taxe vamale dureroase de 100%” atât Rusiei, cât și țărilor care importă mărfuri din Rusia, în special petrol. În altă ordine de idei, liderul de la Casa Albă a declarat că Volodimir Zelenski nu trebuie să atace Moscova. Declarația sa survine după ce publicația Financial Times a susținut că Trump l-a încurajat pe Zelenski, într-o convorbire telefonică purtată luna aceasta, să lovească în profunzimea Rusiei, atacând inclusiv marile orașe Moscova și Sankt Petersburg. Conform FT, președintele ucrainean ar fi răspuns afirmativ, dar a cerut ca Ucraina să primească armele potrivite pentru astfel de atacuri. „Nu, el nu trebuie să țintească Moscova”, a spus Trump în fața presei, pe peluza sudică a Casei Albe, după ce a fost întrebat dacă l-ar fi încurajat pe Zelenski să atace capitala rusă. Președintele republican Donald Trump a anunțat un nou plan prin care alte state membre ale NATO vor cumpăra din SUA echipamente militare pe care apoi le vor transfera Kievului. În pofida ultimelor declarații și a deciziilor luate, președintele SUA continuă să afirme că nu este „de partea nimănui” în acest conflict. Trump insistă, chiar: „Vreau să opresc măcelul”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Bloomberg: UE ia în considerare înființarea unui fond de 100 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina
Uniunea Europeană ia în considerare înființarea unui fond de 100 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina, în condițiile în care războiul cu Rusia nu dă semne că se va încheia. Banii ar putea face parte din propunerea UE pentru următorul său buget pe șapte ani, care urmează să fie prezentat la sfârșitul acestei luni, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea. Dacă va fi acceptată de statele membre ca parte a negocierilor bugetare, finanțarea ar începe să fie plătită în 2028 pentru a menține asistența financiară constantă acordată Ucrainei, au declarat aceste persoane, vorbind sub rezerva anonimatului. UE a acordat sprijin Ucrainei în valoare de aproape 160 de miliarde de euro de la începutul invaziei ruse, în urmă cu trei ani și jumătate. Această sumă include un fond de 50 de miliarde de euro care extinde subvențiile și împrumuturile până în 2027. Împreună cu Grupul celor Șapte națiuni, UE a creat, de asemenea, un instrument bazat pe împrumuturi în valoare de 50 de miliarde de dolari pentru Kiev, care utilizează veniturile generate de activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei. Comisarul european pentru Economie: UE este „pregătită să ofere tot sprijinul necesar Ucrainei atâta timp cât este necesar” Conform Bloomberg, noul acord de finanțare ar urma modelul existent, în care Comisia Europeană, ramura executivă a UE, oferă ajutor Ucrainei prin subvenții și împrumuturi ieftine. Majoritatea plăților au fost legate de reforme pe care Guvernul ucrainean trebuie să le facă pentru a deveni membru al UE. Ideea este luată în considerare alături de alte opțiuni și va fi discutată înainte de publicarea detaliilor privind următorul cadru financiar multianual. Acest lucru ar trebui să aibă loc pe 16 iulie, deși unele elemente ar putea apărea într-o etapă ulterioară, au declarat persoanele respective. În iunie, Comisia i-a informat pe miniștrii de Finanțe ai statelor UE că nevoile financiare ale Ucrainei ar trebui să fie acoperite până la începutul anului 2027 și că o creștere de 8,4 miliarde de dolari a cheltuielilor de apărare din acest an este de așteptat să fie finanțată pe plan intern, potrivit surselor. Comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, le-a declarat marți reporterilor că „acum evaluăm și lucrăm la diferite opțiuni” pentru a asigura finanțarea pentru anul viitor, adăugând că blocul comunitar este „pregătit să ofere tot sprijinul necesar Ucrainei atâta timp cât este necesar”. Dombrovskis a declarat că, după ce Fondul Monetar Internațional va evalua potențialul deficit de finanțare al Ucrainei, Comisia va analiza opțiunile pe care le are pentru a crește asistența „prin bugetul UE și, de asemenea, prin posibilitățile de utilizare a veniturilor din activele suverane rusești”. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump îl acuză pe Putin că este NESERIOS în discuțiile privind oprirea războiului din Ucraina /Statele Unite ar putea impune noi sancțiuni Rusiei
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.229. Zelenski, încântat de ultima discuție la telefon cu Trump. Cea mai bună conversație, cea mai productivă!
Războiul din Ucraina a intrat duminică, 6 iulie 2025, în a 1.229-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că ultima conversație la telefon avută cu liderul american Donald Trump a fost „cea mai bună și cea mai productivă” dintre toate purtate până acum, relatează Reuters. „Referitor la conversația cu președintele Statelor Unite, care a avut loc cu o zi în urmă, a fost probabil cea mai bună conversație pe care am avut-o în tot acest timp, cea mai productivă. Am discutat probleme legate de apărarea aeriană și îi sunt recunoscător pentru disponibilitatea de a ajuta. Sistemul Patriot este exact cheia pentru protecția împotriva amenințărilor balistice”, a spus Zelenski într-o mesaj video. ONU condamnă atacul cu drone al Rusiei Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a condamnat cel mai mare atac cu drone și rachete desfășurat de Rusia de la începutul războiului din Ucraina. Conform unui comunicat despre atacul de vineri, „Guterres condamnă ferm ultima serie de atacuri la scară largă cu drone și rachete desfășurat de Rusia”, cerând un armistițiu total, imediat și necondiționat. „Secretarul general este alarmat de această escaladare periculoasă și de numărul tot mai mare de victime civile. Atacurile împotriva civililor și infrastructurii civile sunt interzise de dreptul internațional și trebuie să înceteze imediat”, a subliniat comunicatul făcut public de purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric. În noaptea de joi spre vineri, 4 iulie, Ucraina a fost ținta celui mai mare atac cu drone rusești de la începutul războiului. Atacurile masive cu drone și rachete asupra mai multor orașe au durat timp de câteva ore și au obligat civilii să caute refugiu în adăposturi. Jurnaliștii AFP au auzit drone deasupra capitalei Kiev și explozii care au răsunat pe parcursul întregii nopți, în timp ce sistemele de apărare aeriană ucrainene respingeau atacul. CITEȘTE ȘI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.215. Zelenski cere 0,25% din PIB-ul țărilor aliate pentru Kiev! Pentru industria noastră de apărare și producția internă
Războiul din Ucraina a intrat duminică, 22 iunie 2025, în a 1.215-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele Volodimir Zelenski le-a cerut aliaților Ucrainei să aloce 0,25% din PIB-ul lor pentru a ajuta Kievul să crească producția de arme, scrie Reuters. Zelenski a spus că Ucraina se află în discuții cu Danemarca, Norvegia, Germania, Canada, Regatul Unit și Lituania pentru a lansa producția comună de arme. „Ucraina face parte din securitatea Europei și dorim ca 0,25% din PIB-ul unei țări partenere să fie alocat pentru industria noastră de apărare și producția internă” – Volodimir Zelenski Pe măsură ce războiul cu Federația Rusă s-a intensificat în ultimele săptămâni, nevoia Ucrainei de noi arme și muniții este în continuă creștere. Anul acesta, Kievul a obținut 43 de miliarde de dolari pentru a-și finanța producția internă de arme, a declarat Zelenski. Țările membre ale alianței militare NATO sunt așteptate să se întâlnească săptămâna viitoare la Haga pentru a discuta despre creșterea cheltuielilor pentru apărare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus ca fiecare țară să fie de acord să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare și măsuri de securitate. Zelenski a declarat că este probabil să meargă la summitul NATO, adăugând că mai multe întâlniri cu liderii occidentali au fost stabilite în marja acestuia. El a mai spus că speră să se întâlnească și cu președintele SUA, Donald Trump. Sub 40% din arme, produse în Ucraina În prezent, Ucraina acoperă sub 40% din nevoile sale de apărare cu producția internă, iar guvernul caută în mod constant modalități de a crește producția. Kievul intenționează să lanseze producția comună de arme în afara țării și va începe să exporte o parte din tehnologiile sale de producție militară, a declarat Zelenski. „Am lansat un program «Construiește cu Ucraina», iar în vară vom semna acordurile relevante pentru a începe să exportăm tehnologiile noastre în străinătate în formatul deschiderii de linii de producție în țările europene”, a declarat Zelenski. CITEȘTE ȘI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Rusia este pe punctul de a intra în recesiune, conform ministrului rus al Economiei
Rusia este pe punctul de a intra în recesiune, a declarat joi ministrul rus al Economiei, în cadrul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg. Economia rusă se află într-o etapă de răcire și, conform percepției mediului de afaceri, este deja pe punctul de a intra în recesiune, a declarat Maxim Reșetnikov, ministrul Dezvoltării Economice, în timpul dezbaterii „Economia ofertei – Strategia de creștere în contextul provocărilor moderne” din cadrul Forumului, conform Interfax. „Conform cifrelor, avem o răcire. Dar pentru noi, toate cifrele sunt o oglindă retrovizoare. Conform sentimentelor actuale ale mediului de afaceri, suntem deja, în general, se pare, pe punctul de a trece la o recesiune”, a răspuns ministrul la întrebarea moderatorului: în ce stare se află acum economia rusă – răcire sau recesiune. Când i s-a cerut să clarifice cu privire la căderea în recesiune, Reșetnikov a subliniat: „Nu am prezis că vom cădea în recesiune, am spus că suntem pe marginea prăpastiei, iar apoi totul depinde de deciziile noastre”. Prima recunoaștere publică a faptului că economia Rusiei începe să se răcească La sfârșitul lunii mai, Reșetnikov remarca deja că situația actuală indică riscurile de răcire excesivă a economiei ruse, în timp ce inflația încetinește, astfel încât deciziile în timp util ale Băncii Rusiei privind politica monetară sunt importante. „Asta deoarece în regimul actual noi vedem și riscuri de răcire excesivă a economiei”, a avertizat ministrul rus. Cele mai recente remarci ale ministrului marchează prima recunoaștere publică a faptului că economia Rusiei începe să se răcească la trei ani după ce președintele Vladimir Putin a ordonat invadarea pe scară largă a Ucrainei, conform Financial Times. Putin a prezidat o creștere record a cheltuielilor pentru apărare, care au crescut cu 25% de la an la an, ajungând la 13,1 miliarde de ruble (167 miliarde de dolari) anul trecut, și a determinat doi ani consecutivi de creștere a PIB-ului cu peste 4%, după o contracție în 2022, primul an de război. Dispută în rândul factorilor de decizie cu privire la modul de combatere a inflației Comentariile lui Reșetnikov reflectă o dispută de lungă durată în rândul factorilor de decizie cu privire la modul de combatere a inflației, deoarece cheltuielile record ale Rusiei pentru a alimenta războiul au generat doi ani de creșteri salariale și de prețuri, ducând în același timp ocuparea forței de muncă aproape de capacitate. Oficiali de rang înalt și oameni de afaceri i-au cerut Elvirei Nabiullina, guvernatorul băncii centrale a Rusiei, să accelereze reducerile ratei dobânzii cheie, deoarece companiile – inclusiv multe dintre cele care beneficiază cel mai mult de pe urma cheltuielilor de apărare ale Kremlinului – se luptă cu costurile ridicate ale împrumuturilor. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Vladimir Putin nu consideră NATO o „AMENINȚARE” la adresa Rusiei/ „Ne îmbunătățim constant forțele armate și capacitățile de apărare” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele