Etichetă: Război în Ucraina

Ministrul Energiei din Austria: UE trebuie să fie deschisă la reluarea importurilor de gaz din Rusia „odată cu încheierea războiului

Ministrul Energiei din Austria a declarat că Uniunea Europeană trebuie să fie deschisă la reluarea importurilor de gaz din Rusia în cazul în care se va ajunge la un acord de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Bruxelles-ul „trebuie să mențină opțiunea de a reevalua situația odată cu încheierea războiului”, a declarat ministrul austriac al Energiei pentru Financial Times. Declarația a confirmat relatările conform cărora Elisabeth Zehetner, secretarul de stat austriac pentru Energie, a pledat în favoarea acestui scenariu în fața colegilor săi din UE în cadrul unei reuniuni care a avut loc luni la Luxemburg, au declarat diplomați la curent cu discuțiile. Poziția Vienei marchează prima dată de la invazia rusă în Ucraina, în 2022, când un stat membru al UE, altul decât Ungaria sau Slovacia, evocă deschis reluarea importurilor de gaze rusești după încheierea războiului. Comisia Europeană urmează să propună marți interzicerea oricăror noi contracte de gaze cu Rusia și rezilierea celor existente în următorii doi ani – indiferent de rezultatul negocierilor de pace. Dan Jorgensen, comisarul UE pentru Energie, a declarat luni că un potențial acord de pace „nu ar trebui să ne determine să începem să importăm din nou gaz rusesc”. „Aceasta ar fi o decizie foarte nechibzuită, deoarece ar însemna doar umplerea cu bani a vistieriei pentru război a lui Putin. Cred că ar însemna să repetăm greșelile pe care le-am făcut în trecut”, a adăugat el. Bruxelles-ul propune interzicerea conductelor Nord Stream Oficialii europeni au dezbătut anterior dacă revenirea la gazul rusesc ar trebui să facă parte din negocierile de pace cu Rusia – Comisia opunându-se ferm unui astfel de pas. Bruxelles-ul propune, de asemenea, interzicerea conductelor Nord Stream care leagă Germania de Rusia – o măsură susținută de cancelarul german Friedrich Merz ca o modalitate de a opri orice potențiale discuții interne privind revenirea la gazul rusesc ieftin. Austria depinde puternic de gazele naturale rusești de decenii, importând aproximativ 80% din necesarul de gaz din Rusia înainte de războiul din Ucraina. Viena a luat măsuri pentru a-și diversifica aprovizionarea cu gaz, în special din alte țări europene, precum Germania. Austria, care este neutră din punct de vedere politic, dar susține sancțiunile, a fost criticată pentru întârzierea în reducerea acestei dependențe de la începutul războiului. Ungaria și Slovacia, care depind în continuare de gazul rusesc și care sunt conduse de guverne favorabile Rusiei, și-au exprimat opoziția față de planul Comisiei de a pune capăt tuturor importurilor de combustibili fosili din Rusia până în 2027. Și Italia, care a importat cele mai multe gaze rusești anul trecut, potrivit think-tank-ului Ember, a evocat anterior opțiunea reluării importurilor de gaze după încheierea războiului, în cadrul unor discuții cu ușile închise. Comisia intenționează să utilizeze dreptul comercial atunci când propune interzicerea completă a gazului rusesc, a relatat Financial Times. Jorgensen a declarat că, spre deosebire de regimul de sancțiuni, care necesită sprijinul unanim din partea celor 27 de guverne ale UE la fiecare șase luni, interdicția „va rămâne în vigoare până când cineva va decide să o schimbe”. Mai multe țări și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că temeiul juridic al interdicției va fi suficient de solid pentru a le permite companiilor să invoce clauze de forță majoră pentru contractele existente fără a plăti penalități mari Rusiei. Jorgensen a declarat că a primit „un punct de vedere foarte clar din partea echipei juridice a Comisiei, potrivit căreia, deoarece aceasta va fi o prohibiție, o interdicție, companiile nu vor avea probleme juridice”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: BBC: Statele occidentale continuă să ajute indirect economia de război a lui Vladimir Putin Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.200. Atac cu drone asupra Moscovei, Rosgvardia a împușcat un bărbat în timp ce se pregătea să lovească o bază militară

Războiul din Ucraina a intrat sâmbătă, 7 iunie 2025, în a 1.200-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Garda Națională a Rusiei (Rosgvardia) a anunțat că a împușcat mortal un bărbat care pregătea lansarea unor drone purtătoare de grenade către o bază militară. Ucraina pare că și-a înmulțit operațiunile de acest fel după atacul efectuat duminică, 1 iunie, asupra unor aerodromuri rusești. Moscova, luată la țintă De asemenea, primarul Moscovei a anunțat doborârea a trei drone care ținteau capitala, relatează agențiile AFP și EFE. Bărbatul ucis încerca să atace o bază militară în regiunea Riazan, la sud-est de Moscova. „A opus rezistență armată și a fost neutralizat”, potrivit Gărzii Naționale ruse, care adaugă că un pistol și două drone echipate cu grenade și pregătite de lansare au fost găsite la fața locului. În acest timp, antiaeriana rusă a doborât, în regiunea Moscovei, trei drone ucrainene, a declarat primarul Serghei Sobianin. De asemenea, agenția aeronautică rusă Rosaviatsia a anunțat închiderea temporară, din motive de securitate, a aeroporturilor Domodedovo și Jukovski, ambele situate la sud de Moscova. Potrivit canalelor ruse de monitorizare a dronelor, un atac ucrainean cu drone a fost lansat asupra mai multor regiuni din Rusia, inclusiv Kursk, Briansk, Riazan și Moscova. Asalt asupra forței nucleare ruse Ucraina a reușit cel mai semnificativ atac cu drone asupra armatei ruse, lovind aerodromuri situate la mii de kilometri depărtare de graniță și unde erau staționate în special bombardiere strategice Tu-95 și Tu-22. Potrivit unor oficiali americani, au fost lovite în atacul de duminică până la 20 de avioane, iar aproximativ 10 au fost distruse. Președintele Volodimir Zelenski avansase un bilanț dublu. Dronele au fost introduse clandestin în Rusia și lansate din camioane parcate în apropierea aerodromurilor. Mai devreme, vineri, Ucraina a revendicat bombardarea în timpul nopții a altor două baze aeriene ruse, în regiunile Saratov și Riazan, susținând că a reușit să distrugă un rezervor de combustibil. CITEȘTE ȘI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele

Noul ministru german al Economiei cere UE să aprobe un plan de sprijinire a companiilor germane mari consumatoare de energie

Katherina Reiche, noul ministru german al Economiei, a avertizat că supraviețuirea industriei grele a țării este vitală pentru suveranitatea Europei. Ea cere Bruxelles-ului să aprobe un plan de sprijinire a companiilor germane mari consumatoare de energie. Katherina Reiche a declarat că speră ca Comisia Europeană să înțeleagă necesitatea ca Berlinul să subvenționeze costurile energiei electrice pentru sectoare precum chimie și siderurgie, pentru a contribui la încheierea celei mai lungi perioade postbelice de stagnare a Germaniei. Într-un interviu cu Financial Times, primul acordat unei organizații media internaționale, Reiche a subliniat că Berlinul este hotărât să „își facă temele” prin punerea în aplicare a reformelor structurale și prin lansarea unui plan de investiții de 1.000 de miliarde de euro în infrastructură și industria de apărare. Ea a pledat, de asemenea, pentru protejarea altor industrii prelucrătoare, subliniind greșelile anterioare care au condus la o dependență excesivă de Rusia și China. „A nu avea producție de oțel în Germania ar însemna să intrăm în noi dependențe”, a declarat Reiche. „A nu mai avea producție chimică de bază ar însemna să intrăm în noi dependențe”. Centrala electrică pe bază de lignit la mina de lignit Garzweiler a RWE din Grevenbroich, Renania de Nord-Westfalia, Germania. Planurile coaliției lui Friedrich Merz riscă să încalce normele UE privind ajutoarele de stat Cea mai mare economie din zona euro este dependentă de industria prelucrătoare grea, care se confruntă cu costuri mai mari ale energiei. Noua coaliție a cancelarului conservator Friedrich Merz a promis să reducă costurile energiei electrice. De asemenea, s-a angajat să introducă o rată redusă specială a energiei electrice pentru industriile mari consumatoare de energie, precum oțelul, sticla, cimentul și produsele chimice. Planul riscă să încalce normele UE privind ajutoarele de stat. „Pentru a păstra industriile mari consumatoare de energie – dar nu numai acestea – în Germania, avem nevoie de aprobarea ajutorului de stat”, a declarat Reiche. Ea a susținut că creșterea este esențială pentru sănătatea democrației pe continent: „Suntem, de asemenea, în concurență între sisteme, iar Europa trebuie să demonstreze – și va demonstra – că este capabilă să reacționeze rapid. Să ne îmbunătățim și în același timp să ne protejăm procesele democratice și să ne susținem valorile.” Nevoia de a găsi un echilibru în ceea ce privește China Reiche, în vârstă de 51 de ani, a fost membră CDU în Bundestag timp de 17 ani și a ocupat de două ori funcții ministeriale în timpul mandatului Angelei Merkel. În ultimii zece ani ea a lucrat în domeniul afacerilor. În ultimii cinci ani a fost director executiv al Westenergie, o filială a gigantului energetic german Eon. Reiche a subliniat necesitatea de a găsi un echilibru în ceea ce privește China, care este una dintre cele mai importante piețe pentru exportatorii germani, inclusiv pentru marii producători de automobile, dar care este văzută din ce în ce mai mult ca o amenințare economică și geopolitică la adresa Europei. Germania, a spus ea, trebuie să își reducă în timp dependența de produsele și materiile prime chinezești, adăugând în același timp că ar trebui să mențină o „relație rezonabilă, bună” cu Beijingul. „Este o piață uriașă, este o putere economică, este o putere militară. Companiile noastre sunt puternic investite acolo. O mare parte din valoarea adăugată provine din investițiile în China.” Reiche a fost dură cu privire la apelurile recente ale mai multor politicieni germani, inclusiv câțiva din propriul său partid, pentru reînființarea conductelor de gaz Nord Stream între Rusia și țara sa. „Înapoi la gazul rusesc? Cu un regim care bombardează Kievul în fiecare zi? Este absolut de neconceput pentru mine”, a spus ea. Ea a susținut că Germania – care obișnuia să fie cel mai mare client al Gazprom în Europa – trebuie în schimb să își intensifice eforturile pentru a-și diversifica aprovizionarea. „Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a accesa alte surse de energie”. Germania, a spus ea, a „cedat în fața unei erori” crezând că aprovizionarea cu gaz rusesc este sigură indiferent de ce se întâmplă în lume, adăugând: „Am plătit un preț amar pentru această atitudine naivă”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Friedrich Merz nu exclude furnizarea de rachete de croazieră TAURUS Ucrainei /Intră în ”zona posibilităților” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

Uniunea Europeană reintroduce cotele pentru importurile mai multor produse agricole din Ucraina

Uniunea Europeană a fost de acord să restabilească cotele la importurile mai multor produse agricole din Ucraina, sporind astfel provocările cu care se confruntă economia țării afectate de război. Limitele, care au fost eliminate în primele etape ale invaziei ruse în 2022 pentru a sprijini fermierii locali, au fost reimpuse de Comisia Europeană joi, a declarat un purtător de cuvânt pentru Bloomberg News. Restricțiile reînnoite vor intra în vigoare pe 6 iunie. Cu toate acestea, cotele sunt o măsură temporară, iar blocul lucrează la revizuirea Zonei de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare UE-Ucraina, a adăugat purtătorul de cuvânt. Cotele în vigoare până la sfârșitul anului 2025 se vor ridica la 7/12 din volumele anuale normale, deoarece vor intra în vigoare doar în iunie. Purtătorul de cuvânt al UE pentru agricultură, Balazs Ujvari, a confirmat că majoritatea țărilor UE au aprobat „măsurile tranzitorii” propuse de Comisia Europeană. Niciun stat membru nu s-a opus deciziei. Suedia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda și Lituania s-au abținut. Exporturile agricole sunt esențiale pentru economia Ucrainei, iar facilitarea comerțului cu Uniunea Europeană i-a ajutat pe agricultorii ucraineni să facă față unor provocări majore, inclusiv pierderea temporară a principalei rute de export prin Marea Neagră și dificultățile de producție cauzate de minele terestre și de recrutarea de personal pentru forțele armate. Cu toate acestea, creșterea bruscă a exporturilor de produse ucrainene relativ ieftine către piața UE a dus la reacții negative din partea agricultorilor locali din țări precum Polonia, Ungaria și Slovacia. La rândul său, acest lucru a declanșat un blocaj politic privind măsurile protecționiste între țările vecine – dintre care unele, precum Polonia, fuseseră anterior aliați puternici ai Ucrainei. Pe fondul îngrijorării crescânde cu privire la iminenta expirare a privilegiilor comerciale, o comisie parlamentară ucraineană și-a convocat săptămâna aceasta prima sesiune în afara țării, reunindu-se la Bruxelles pentru a sublinia urgența situației. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: NSA: România, printre statele vizate de hackerii ruși / Operațiunea țintește sistemul de LOGISTICĂ al ajutoarelor trimise de aliați Ucrainei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.183. Papa Leon al XIV-lea confirmă disponibilitatea de a găzdui negocierile pentru pace

Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 21 mai 2025, în a 1.183-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a asigurat că Papa Leon al XIV-lea i-a confirmat, în cursul unei conversații telefonice, disponibilitatea Vaticanului de a găzdui negocieri de pace privind Ucraina. Giorgia Meloni, anunț major privind Ucraina „Discuția vine în urma convorbirii telefonice de ieri cu președintele american Donald Trump și alți lideri europeni”, în timpul căreia Giorgiei Meloni i s-a cerut „să verifice disponibilitatea Sfântului Scaun de a găzdui negocierile”, indică un mesaj pe WhatsApp al serviciilor premierului italian. Meloni arătase încă de luni seară că Trump, Volodimir Zelenski, Emmanuel Macron, liderul Finlandei, Alexander Stubb, cancelarul german Friedrich Merz, precum și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu ea au discutat după o convorbire telefonică între Trump și Vladimir Putin și cu acea ocazie, „disponibilitatea Sfântului Părinte de a găzdui negocieri la Vatican a fost apreciată drept pozitivă”. „Găsind la Sfântul Părinte disponibilitatea de a găzdui la Vatican viitoarele discuții dintre părți, Meloni i-a mulțumit Papei pentru angajamentul său neîncetat în favoarea păcii”, a precizat mesajul de marți. Serviciile Giorgiei Meloni au adăugat că premierul italian a mai discutat pentru a menține „o strânsă coordonare între parteneri în vederea unei noi runde de negocieri având ca obiectiv un armistițiu și un acord de pace în Ucraina”. Papa vorbește despre întâlnirea „dușmanilor” Săptămâna trecută, în fața reprezentanților Bisericilor creștine din Orient, Papa Leon al XIV-lea, oficial învestit în funcție duminică, s-a oferit să medieze într-un mesaj adresat beligeranților din întreaga lume: „Sfântul Scaun este disponibil pentru ca dușmanii să se întâlnească și să se privească în ochi, pentru ca popoarele să regăsească speranța și demnitatea ce le revine, demnitatea păcii”. Evocând numeroasele conflicte din lume, „de la Pământul Sfânt la Ucraina, din Liban în Siria, din Orientul Mijlociu până în Tigre, în Etiopia, și în Caucaz”, el a deplâns aceste violențe, îndemnând la acțiune pentru a se ajunge la pace. CITEȘTE ȘI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele

Nouă civili morți în Ucraina, după ce rușii au atacat un microbuz, la doar câteva ore după negocierile de pace de la Istanbul

Nouă persoane au fost ucise într-un atac cu o dronă rusă asupra unui autobuz cu civili, în nord-estul Ucrainei, spun oficialii locali. Administrația militară regională Sumî a anunțat că alte patru persoane au fost rănite sâmbătă dimineață, în timp ce autobuzul cu civili se deplasa către capitala regională Sumî, aproape de granița cu Rusia, notează BBC. Atacul raportat vine la doar câteva ore după ce Rusia și Ucraina au purtat primele discuții directe de pace din 2022. Nu s-a realizat niciun progres, deși s-a convenit un schimb de prizonieri de război. Poliția națională a Ucrainei a descris atacul cu autobuzul drept o „crimă de război cinică”. Atac devastator și în luna aprilie Un atac devastator al rușilor în Sumî a avut loc și în luna aprilie, atunci când cel puțin 30 de ucrainiei au fost uciși, printre care și 11 copii. Președintele interimar al României a transmis atunci un mesaj de susținere pentru Ucraina. „Scene sfâșietoare la Sumî în această Duminică de Florii, când rachetele rusești au ucis civili nevinovați. Suntem cu gândul la cetățenii ucraineni și la familiile victimelor”, a scris președintele interimar Ilie Bolojan pe rețeaua X. Șeful statului a mai scris că România va continua să sprijine eforturile de a se ajunge la pace astfel încât „aceste crime de război să se încheie”. Alexandru Coman a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2010, iar de atunci a semnat în mai multe publicații centrale, în secțiunile online, precum evz.ro. Alexandru lucrează de mai mulți ani … vezi toate articolele

Von der Leyen: UE lucrează la noi sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul nr. 17 a fost adoptat acum câteva zile

Uniunea Europeană lucrează la un nou pachet de sancțiuni pentru a crește presiunea asupra președintelui rus Vladimir Putin din cauza războiului din Ucraina, a declarat vineri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce liderii din întreaga Europă s-au întâlnit la Tirana. Uniunea Europeană a adoptat deja 17 pachete de sancțiuni – cel mai recent în această săptămână – iar diplomații spun că este din ce în ce mai dificil să se obțină unanimitatea necesară între cei 27 de membri ai blocului pentru a adopta noi măsuri, conform Reuters. „El nu vrea pace, așa că trebuie să creștem presiunea și de aceea lucrăm la un nou pachet de sancțiuni”, a declarat von der Leyen, referindu-se la Putin, înaintea summitului Comunității Politice Europene din Albania. „Acest pachet va include, de exemplu, sancțiuni privind Nord Stream 1 și Nord Stream 2. Acesta va include lucrul la listarea mai multor nave ale flotei fantomă rusești și, de asemenea, reducerea plafonului prețului petrolului și, de asemenea, mai multe sancțiuni asupra sectorului financiar din Rusia.” Nord Stream 1 și Nord Stream 2, compuse fiecare din două conducte, au fost construite de Gazprom, o companie controlată de statul rus, pentru a pompa gaz natural către Germania pe sub Marea Baltică. Conductele au fost avariate de o serie de explozii în 2022. Sancțiunile „masive” cu care liderii europeni au amenințat în ultimele zile ar avea nevoie de sprijinul Statelor Unite pentru a reuși, au declarat oficiali și diplomați. Mark Rutte: Putin „a făcut o greșeală trimițând o delegație de nivel scăzut” Între timp, negociatorii ruși și ucraineni s-au aflat vineri la Istanbul pentru ceea ce a fost anunțat ca fiind primele lor discuții directe de pace în mai mult de trei ani, sub presiunea președintelui american Donald Trump de a pune capăt celui mai mortal conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial. Putin a propus duminică discuții directe cu Ucraina în Turcia, dar a respins provocarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a-l întâlni personal și a trimis în schimb o echipă de oficiali de rang mediu la discuții. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Putin „a făcut o greșeală trimițând o delegație de nivel scăzut”. „Ceea ce am văzut ieri și peste noapte este încă o dovadă că Putin nu este serios în privința păcii”, a declarat premierul britanic Keir Starmer la sosirea la summitul de la Tirana. „A tras de timp și cred că este foarte important, prin urmare, să avem o unitate absolută cu aliații noștri. Vom lucra la acest lucru și astăzi, pentru a clarifica faptul că trebuie să existe o încetare a focului, dar și pentru a clarifica faptul că, în cazul în care nu există o încetare a focului, vom acționa împreună în ceea ce privește sancțiunile.” Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Economia zonei euro a avansat cu 1,2%, iar cea a UE cu 1,4% în trimestrul întâi /Care este situația ROMÂNIEI Franța și Germania au anunțat că se raliază propunerii președintelui Donald Trump: 5% din PIB pentru APĂRARE Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

Raport prezentat miniștrilor de Finanțe ai UE: Economia rusă se află într-o stare din ce în ce mai precară, cifrele oficiale nu sunt credibile

Economia rusă se află într-o stare din ce în ce mai precară ca urmare a trecerii la producția de război și a sancțiunilor occidentale după invadarea Ucrainei, se arată într-un raport al Institutului de Economie de Tranziție din Stockholm (SITE), publicat marți. Raportul, pregătit pentru discuțiile miniștrilor de Finanțe ai Uniunii Europene, a afirmat că, deși este încă relativ stabilă, economia rusă este rezistentă doar superficial și că dezechilibrele și slăbiciunile structurale au crescut, conform Reuters. „Stimularea fiscală a producției de război a menținut economia pe linia de plutire pe termen scurt, dar dependența de finanțarea opacă, alocarea distorsionată a resurselor și reducerea rezervelor fiscale o fac nesustenabilă pe termen lung. Contrar relatărilor Kremlinului, timpul nu este de partea Rusiei”, afirmă raportul. UE a impus 16 pachete de sancțiuni Rusiei de la începutul războiului din Ucraina în februarie 2022, vizând principalele surse de venit ale Moscovei – exporturile de petrol, gaze și cărbune. Alte puteri occidentale, inclusiv Statele Unite, Canada, Marea Britanie și Japonia, au impus, de asemenea, sancțiuni. Moscova a subestimat inflația, ceea ce a afectat calculele privind PIB-ul real Dornică să arate că sancțiunile occidentale sunt inutile, Rusia afirmă că Produsul său Intern Brut a crescut cu 4,3% în 2024, după o creștere de 3,6% în 2023. Torbjorn Becker, care a prezentat raportul SITE miniștrilor de Finanțe din UE, a declarat că cifrele privind PIB-ul Rusiei nu pot fi luate în considerare deoarece Moscova a subestimat cel mai probabil inflația, ceea ce a afectat calculele privind PIB-ul real. „Rusia susține că inflația este de 9-10%. În cazul acesta, de ce ar avea banca centrală o rată de politică monetară de 21%? Care bancă centrală obișnuită ar avea o rată de politică monetară cu 11,50 puncte procentuale mai mare decât rata inflației? Dacă oricare dintre băncile noastre centrale ar face așa ceva, ar rămâne fără slujbă a doua zi”, le-a declarat Becker reporterilor. „Acesta este un indiciu foarte clar că inflația ar putea să nu fie de fapt cifra corectă. Dacă minimizezi inflația, vei supraestima PIB-ul real”, a spus el. De asemenea, el a subliniat constrângerile bugetare ale Rusiei cauzate de scăderea veniturilor din petrol, gaze și cărbune și de creșterea cheltuielilor militare. De la începutul invadării Ucrainei și în pofida efortului său masiv de război, Rusia a raportat un deficit bugetar de 2% din PIB în fiecare an. „Cifrele fiscale din Rusia nu corespund cu adevărat cu ceea ce credem noi că ei investesc în efortul de război”, a declarat Becker. El a spus că o mare parte din finanțarea mașinii de război a trecut prin sistemul bancar. „Deci, dacă adăugăm acest lucru la cifrele fiscale, deficitele lor fiscale ar fi de aproximativ două ori mai mari decât ceea ce au arătat în statisticile oficiale”, a spus el. Acest lucru, la rândul său, a dus la creșterea riscurilor financiare în sistemul bancar, a spus Becker, deoarece băncile au raportat o creștere ridicată a creditelor. „Aceștia sunt toți indicatorii la care ne uităm de obicei când vrem să prezicem o criză bancară”, a spus Becker. Comisar european: „Analiza evidențiază lipsa de credibilitate a statisticilor rusești” Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că Comisia Europeană este de acord cu raportul SITE. „Analiza lor evidențiază lipsa de credibilitate a statisticilor rusești și modul în care economia rusă nu funcționează la fel de bine precum sugerează statisticile oficiale”, le-a declarat Dombrovskis reporterilor după reuniunea miniștrilor UE. „Comisia este în general de acord cu această analiză și cu fragilitatea generală tot mai mare a economiei ruse. Acest lucru subliniază importanța eforturilor continue ale comunității internaționale să limiteze capacitatea Kremlinului de a-și continua războiul de agresiune împotriva Ucrainei”, a spus el. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Statele Unite trimit în Turcia o delegație condusă de Marco Rubio /TRUMP: „Vreau să opresc războiul oribil” dintre Rusia și Ucraina Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.159. Trump îl atacă pe Putin: Probabil nu vrea să oprească războiul și mă duce cu vorba

Războiul din Ucraina a intrat duminică, 27 aprilie 2025, în a 1.159-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Vladimir Putin „probabil nu vrea să oprească războiul și mă duce cu vorba”, a scris Donald Trump pe rețeaua de socializare Truth Social, într-un mesaj în care a amenințat Rusia cu noi sancțiuni. Reacția sa a venit la scurt timp după întrevederea cu Volodimir Zelenski, de la Roma. Trump: „Acesta este războiul lui Joe «Somnorosul» Biden, nu al meu” Mesajul lui Trump este critic mai întâi la adresa predecesorilor săi de la Casa Albă, respectiv Joe Biden și Barack Obama, și la adresa jurnaliștilor americani care îi critică un plan de pace pe care l-a propus pentru încheierea războiului ruso-ucrainean. „Orice înțelegere aș face în legătură cu Ucraina/Rusia, oricât de bună ar fi, chiar dacă este cel mai bun acord încheiat vreodată, eșuatul New York Times va vorbi rău despre el. Peter Baker, redactorul foarte părtinitor și lipsit de talent al The Times, a urmat cerințele editorului său și a scris că Ucraina ar trebui să recupereze teritoriul, inclusiv, presupun, Crimeea, și alte cereri ridicole, pentru a opri cea mai rea vărsare de sânge de la Al Doilea Război Mondial încoace. Oare de ce acest reporter superficial nu spune că Obama a fost cel care a făcut posibil ca Rusia să fure Crimeea de la Ucraina fără să tragă niciun foc de armă”, a scris Trump la începutul mesajului său. Mai departe, el l-a atacat pe Joe Biden: „Acesta este războiul lui Joe «Somnorosul» Biden, nu al meu. A fost un fraier din prima zi și războiul nu ar fi trebuit să se întâmple și nici nu s-ar fi întâmplat dacă aș fi fost președinte în acel moment. Eu doar încerc să curăț mizeria lăsată de Obama și Biden, și ce mizerie este!”. „Acestea fiind spuse, nu există niciun motiv pentru ca Putin să tragă cu rachete în zone civile. Aceasta mă face să mă gândesc că, probabil, nu vrea să oprească războiul, ci doar mă duce cu vorba, și trebuie tratat diferit cu el – prin «sancțiuni secundare» sau «Bancare»?”, a încheiat Trump mesajul, postat în ziua când a avut la Roma o scurtă întrevedere cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în marja funeraliilor Papei Francisc. Cu doar câteva ore mai devreme, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, transmisese că Vladimir Putin i-a spus emisarului american Steve Witkoff, în timpul întâlnirii lor care a avut loc, vineri, la Kremlin, că este pregătit să negocieze încheierea conflictului din Ucraina „fără nicio condiție prealabilă”. Ce propunere de pace au SUA O propunere de pace avansată de Trump prevede încetarea permanentă a focului, recunoașterea de către SUA a peninsulei Crimeea ca fiind de jure parte din Federația Rusă și recunoașterea de facto a controlului Moscovei asupra celorlalte teritorii ucrainene ocupate, cu excepția unei mici părți din  Harkov. De asemenea, planul înaintat de SUA mai menționează excluderea aderării Ucrainei la NATO (dar nu și pe cea a aderării la UE), ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei, trecerea sub control american a centralei nucleare Zaporojie și garanții de securitate pentru Ucraina oferite de state voluntare, în principal europene. Într-o contrapropunere transmisă Washingtonului, Ucraina și aliații săi europeni cer amânarea discuțiilor despre teritorii până la încheierea unui armistițiu – fără a recunoaște controlul rusesc asupra vreunei regiuni -, amânarea ridicării sancțiunilor împotriva Rusiei, garanții sporite de securitate și despăgubirea Ucrainei de către Rusia pentru daunele provocate de război. CITEȘTE ȘI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele

RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.144. Zelenski vrea încă 10 baterii Patriot și grăbirea trimiterii de trupe străine în ajutor

Războiul din Ucraina a intrat sâmbătă, 12 aprilie 2025, în a 1.144-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. La reuniunea de vineri a aliaților europeni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut 10 sisteme antiaeriene Patriot suplimentare și grăbirea constituirii unui contingent internațional de trupe care să fie desfășurat cât mai repede în țara sa, drept garanție de securitate în eventualitatea încheieri unui acord de pace cu Federația Rusă. „Vă cer să vă concentrați în primul rând pe apărarea aeriană a Ucrainei. Chiar avem nevoie de asta. 10 sisteme Patriot suplimentare”, a transmis Zelenski într-un mesaj video transmis la reuniunea „Grupului de contact pentru Ucraina”, cunoscut și ca „Grupul de la Rammstein”, desfășurată vineri la sediul NATO din Bruxelles. Ofițerii ucraineni, vânați de ruși Zelenski a transmis acest mesaj din orașul Krivoi Rog, unde vinerea trecută o rachetă rusească Iskander a ucis, potrivit autorităților ucrainene, 19 persoane într-un atac care, conform Rusiei, a țintit un restaurant unde se desfășura o întâlnire între comandanți ai armatei ucrainene și instructori militari occidentali. Moscova a anunțat că a ucis 85 de militari ucraineni și ofițeri străini. De asemenea, Zelenski le-a cerut aliaților săi grăbirea constituirii unui contingent internațional de trupe care să fie desfășurate în Ucraina în cazul semnării unui acord de pace. „Trebuie să definim detalii clare privind dimensiunea, structura, desfășurarea, logistica, sprijinul, echipamentul și armamentul acestui contingent de securitate în Ucraina” – Volodimir Zelenski În timp ce premierului britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron avansează în această inițiativă și au format, deja, o coaliție a țărilor „voluntare” să participe la o asemenea forță cu trupe sau cu alt tip de contribuții, Moscova descrie această acțiune drept „total inacceptabilă” și a avertizat că va considera țările participante la această forță ca fiind implicate într-un „conflict armat direct cu Federația Rusă”. Americanii s-au retras din „Grupul de la Rammstein” Întâlnirea „Grupului de la Rammstein”, la care au participat circa 40 de țări ce susțin militar Ucraina, a fost condusă în comun de miniștrii Apărării britanic și german, John Healey și Boris Pistorius. Statele Unite au refuzat să mai conducă reuniunile acestui format. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, nici nu a participat fizic la reuniune și doar a transmis un mesaj înregistrat. Ministrul britanic al Apărării a declarat că Ucraina a primit la această reuniune angajamente de noi ajutoare militare ce însumează aproximativ 21 de miliarde de euro. Însă, majoritatea acestora nu sunt chiar noi, întrucât erau deja cunoscute ori au mai fost anunțate anterior și acum au fost doar reconfirmate. La rândul său, ministrul german al Apărării, a cărui țară a promis Ucrainei noi ajutoare militare în valoare de 11 miliarde de euro, dar cumulate până în anul 2029, a menționat că Germania nu poate oferi Ucrainei noi sisteme antiaeriene Patriot întrucât ea însăși așteaptă să-i fie livrate astfel de sisteme de către SUA. În schimb, Berlinul va trimite la Kiev patru sisteme antiaeriene IRIS-T și peste 300 de rachete pentru aceste baterii. CITEȘTE ȘI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele