De ce benzina și motorina s-ar putea ieftini abia la toamnă. CEO-ul TotalEnergies explică ce urmează pe piața petrolului după blocada din Strâmtoarea Ormuz
Prețurile carburanților ar putea rămâne ridicate până în toamnă, chiar dacă scad tensiunile din Orientul Mijlociu. Directorul general al TotalEnergies, Patrick Pouyanné, explică, într-un interviu pentru Le Figaro, că piața petrolului are nevoie de încă trei-patru luni pentru a se reechilibra, având în vedere că transportul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne afectat, iar stocurile de produse rafinate sunt reduse. Șoferii nu vor resimți prea curând ieftiniri la pompă, deși prețul petrolului brut a început să scadă după încheierea conflictului din Orientul Mijlociu. Invitat la Întâlnirile Economice de la Aix-en-Provence, Patrick Pouyanné a explicat de ce consecințele blocadei din Strâmtoarea Ormuz sunt „complicate” după ce conflictul a perturbat funcționarea normală a pieței internaționale a petrolului. Producătorii din Orientul Mijlociu sunt disperați să vândă „Avem în continuare probleme în transportul petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz. Nu toți armatorii sunt încă pregătiți să își asume riscul de a trimite nave în zonă”, a explicat șeful TotalEnergies. În același timp, „producătorii din Orientul Mijlociu și-au umplut atât de mult stocurile, încât sunt disperați să își vândă petrolul și îl comercializează la prețuri foarte mici”. În consecință, prețul petrolului brut „se prăbușește”. În schimb, a subliniat el, „ceea ce nu s-a ieftinit” sunt prețurile practicate de rafinării, unde „există un deficit de produse petroliere”, inclusiv benzină și motorină. Deși evită să vorbească despre o „penurie”, Pouyanné afirmă că stocurile rămân „foarte scăzute”. Prețurile la pompă rămân ridicate până în toamnă „Acesta este motivul pentru care, în prezent, prețurile benzinei și motorinei continuă să se situeze între 95 și 100 de dolari pe baril”, deoarece, explică el, trebuie luată în calcul combinația dintre „scăderea prețului petrolului brut” și „creșterea marjelor de rafinare”. Este o „situație destul de surprinzătoare”, spune directorul TotalEnergies, care explică de ce va mai fi nevoie de câteva luni până când piața va reveni la normal, „cu condiția ca beligeranții să nu reia conflictul”. Vineri, Iranul a avertizat toate petrolierele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz să respecte rutele stabilite de autoritățile iraniene, amenințând cu un „răspuns imediat și ferm” în caz contrar. Mesajul amenințător vine în plin proces de negocieri cu SUA privind stabilizarea situației din Orientul Mijlociu. Mesajul Teheranului a fost făcut public la scurt timp după ce Comandamentul Central al armatei SUA (CENTCOM) a reafirmat, în urma unei reuniuni organizate în Bahrain cu oficiali din statele Golfului, angajamentul comun pentru menținerea libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. Bolojan a susținut că benzina se va ieftini până la finalul lui iulie Pe de altă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a făcut o prognoză mult mai optimistă la începutul săptămânii, când a anunțat că șoferii vor vedea ieftiniri chiar din iulie. ”S-a liniştit conflictul din Golf. Asta ar însemna că, începând din luna iulie, ar trebui să vedem o scădere a preţurilor la combustibili”, a declarat Ilie Bolojan, marţi seară, la TVR 1. El a fost întrebat de ce deocamdată nu se vede această scădere. ”Gândiţi-vă că companiile care vând combustibil lucrează pe nişte stocuri pe care le-au cumpărat în urmă cu 10, 15, 20 de zile. Prin urmare, tendinţa de scădere se va vedea pe toată durata lunii iulie, în aşa fel încât ar trebui ca la final de iulie să fim în situaţia în care, dacă nu mai reizbucneşte un război în Golf, preţurile la combustibili să se apropie de cele care au fost în perioada de dinainte de conflict, deci din februarie”, a explicat premierul interimar.
Un lanț german de magazine a lansat o baterie solară care costă 300 de euro
Cu războaiele din Ucraina și Iran în desfășurare, costurile vieții și prețurile la energie și carburanți sunt în continuă creștere. Consumul este în scădere și companiile ajung să aibă mai puțin profit. Un lanț german de magazine alimentare a propus o soluție care să fie pe placul mai multor clienți. Soluția vine de la Soare Potrivit Tech Radar , care citează PV Magazine, lanțul german de magazine alimentare a început să scoată la vânzare o baterie pentru balcon cu capacitatea de 2,24 kWh, cu o putere de intrare de 1.000 W și cu o putere de ieșire de 800 W. Dispozitivul este compatibil cu majoritatea sistemelor solare de balcon. Prosumatorii pot să le încarce cu energia provenită de la Soare pentru a nu mai primi facturi uriașe de la furnizorii electrici. Bateria măsoară 310 x 170 x 350 mm și cântărește în jur de 20 kg, făcând-o încăpătoare pentru balcoane. În plus, lanțul german de magazine alimentare a scos la vânzare și o versiune de dispozitiv care poate fi controlat prin intermediul unei aplicații pe telefon. Bateria costă numai 300 de euro și se găsește la vânzare în toate magazinele Lidl din Europa și Marea Britanie. Sursa Foto: Lidl Autorul recomandă:După ani de zile în care a încercat să o interzică, UE capitulează și face fix invers
Iranienii au făcut anunțul pentru întreaga lume după atacul care a schimbat totul
Iranienii au făcut anunțul pentru întreaga lume după atacul care a schimbat totul, când rachete din SUA și Israel au lovit, la începutul lui martie, un complex sportiv din Teheran, care s-a transformat într-un uriaș maldăr de fiare și moloz. Sportivi și foști sportivi plâng pierderea pe care Iranul o suferă în urma conflictului din Orientul Mijlociu, care a afectat și obiective civile, dar și monumente istorice. Este vorba despre complexul sportiv Azadi, care pe lângă stadionul cu o capacitate de 12.000 de locuri, avea și un cămin și o clădire nouă a Federației Iraniene de ciclism, dar și o piscină și o clădire administrativă a Federației de Canotaj. Complexul se afla în apropierea Lacului Azadi, folosit pentru canotaj. Complexul, o emblemă a Iranului, a fost construit la începutul anilor ’70 și inaugurat în 1974, cu ocazia Jocurilor Asiei. Complexul sportiv Azadi din Teheran, o emblemă a Iranului, a fost făcut una cu pământul în urma unuia dintre atacurile israeliano-americane din 5 martie. Iar iranienii, sportivi și foști sportivi, au făcut anunțul pentru toată lumea, plângându-și pierderea, mai ales că stadioanele sunt considerate „obiective civile”, iar atacarea acestora poate constitui o „crimă de război”, potrivit Convenției de la Geneva. „Toate inimile iranienilor suferă din cauza acestui incident. Era locul pe care îl folosea toată lumea. Toate meciurile importante de baschet și volei se desfășurau aici. Și avem atâtea amintiri”, a declarat Ashkan Jafari (24 de an), jucător la naționala de baschet, citat de Bastille Post Global. „Toate amintirile mele din tinerețe sunt legate de acest loc. Văzându-l în această stare, mi s-a rupt inima. Este insuportabil să fii martor la această distrugere, iar aceasta este o crimă de război de neiertat”, a mărturisit Bijan Taheri (65 de ani), fost jucător de fotbal la națională și antrenor la Eteghlal FC, pentru sursa menționată anterior. Atacul asupra Arenei Azadi a fost justificat la acel moment prin faptul că stadionul devenise o cazemată pentru forțele din Unitatea Specială din Teheran, care fusese lovită pe 3 martie și s-a relocat în arenă, ce ar fi putut oferi protecție tocmai prin prevederile Convenției de la Geneva privind „protecția obiectivelor civile”, așa cum sunt definite stadioanele. Arena Azadi, între cele 120 de muzee și situri istorice distruse în războiul din Orientul Mijlociu Potrivit lui Ahmad Alavi, președintele comisiei pentru patrimoniu cultural din Teheran, Arena Azadi se află între cele 120 de muzee și situri istoric distruse de la începutului războiului din Orientul Mijociu. În urma atacului din dimineața de 28 februarie, liderul suprem Ali Khamenei a fost ucis, alături de nume din vârful conducerii Iranului. „Cel puțin 120 de muzee, clădiri istorice și situri culturale din diferite provincii au fost vizate direct și au suferit daune structurale grave”, a afirmat Alavi, citat de The Time of Israel. Alavi a subliniat că între acestea se află Palatul Golestan, ce este inclus în Patrimoniul UNESCO, alături de alte situri avariate în conflict, printre care Palatul Saabadab, Palatul de Marmură și Casa Teymourtash, care este cunoscută și sub numele de Muzeul Războiului.