Ucraina a luat foc după decizia excluderii sportivului care purta chipurile conaționalilor ucişi în războiul cu Rusia: Ruşine!
Andrii Sybiha, șeful diplomației ucrainene, a catalogat drept un gest de mare „rușine”, decizia CIO de a-l descalifica pe Vladyslav Heraskevych de la Jocurile Olimpice Milano Cortina 2026. Sportivul specialist în probele de skeleton a fost „eliminat” după ce acesta nu a dorit să renunțe ca casca sa, care îi onora pe conaţionalii ucişi în războiul cu Rusia. Ucrainenii au răbufnit după excluderea controversată de la Jocurile Olimpice de iarnă a sportivului Vladyslav Heraskevych Comitetul Internaţional Olimpic a hotărât să-l descalifice pe sportivul ucrainean Vladyslav Heraskevych de la Jocurile Olimpice de iarnă. Sportivul din proba de skeleton a fost scos definitiv din concurs după ce nu a vrut să renunțe la casca sa, care îi onora pe conaţionalii trecuți în neființă în urma conflictului armat cu Rusia. „CIO nu numai că l-a descalificat pe sportivul ucrainean, ci şi-a descalificat propria reputaţie. Generaţiile viitoare îşi vor aminti de acest lucru ca de un moment de ruşine”, a afirmat şeful diplomaţiei ucrainene, Andrii Sybiha, pe reţelele de socializare, potrivit Agerpres. Ucraineanul Vladyslav Heraskevych nu va mai putea participa astfel la probele de skeleton de la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina. CIO a propus ca sportivul să mascheze cumva casca respectivă, ca să nu contravină astfel articolului 50 din Carta olimpică, care transmite fără echivoc evitarea „oricăror tipuri de interferenţe, politice sau religioase, pentru ca toţi sportivii să se poată concentra pe performanţa lor”, potrivit purtătorului de cuvânt al CIO, Mark Adams. Într-un comunicat difuzat joi, CIO a confirmat că lui Vladyslav Heraskevych nu i s-a permis să participe la probe „pentru că a refuzat să accepte regulile CIO privind exprimarea sportivilor”. „CIO a decis, cu regret, să-i retragă acreditarea pentru Jocurile Olimpice din 2026. În ciuda numeroaselor schimburi de replici și discuții personale cu Vladyslav Heraskevych, acesta nu a fost dispus să facă compromisuri”, a anunțat CIO. Foto: Profimedia12.02.2026 Reacția lui Vladyslav Heraskevych după ce a primit decizia de descalificare Sportivul ucrainean a postat o fotografie cu el purtând celebra cască pe care sunt imprimate imaginile mai multor compatrioţi ucişi de armata condusă de Vladimir Putin. „Acesta este preţul demnităţii noastre”, a tranamis Heraskevych la scurt timp după ce Comitetul Internaţional Olimpic a decis să-l descalifice „pentru că a refuzat să accepte regulile privind exprimarea sportivilor”. „Vladyslav nu a luat startul, dar nu a fost singur – a avut toată Ucraina alături de el și va fi mereu acolo. Pentru că atunci când un sportiv apără adevărul, onoarea și memoria, aceasta este deja o victorie. O victorie pentru Vladyslav. O victorie pentru întreaga țară”, a sunat și comunicatul emis de Comitetul Olimpic ucrainean.
Aeroporturile din sud-estul Poloniei, redeschise după atacurile masive ale Rusiei asupra Ucrainei
Comandamentul operațional al armatei poloneze a transmis că nu a existat „nicio încălcare a spațiului aerian polonez”, subliniind că operațiunea a fost una „preventivă”, menită să securizeze zonele aflate în proximitatea graniței cu Ucraina, potrivit Reuters. Ulterior, autoritățile au anunțat încheierea operațiunii și au mulțumit NATO și forțelor aeriene germane, „ale căror aeronave au contribuit la asigurarea siguranței spațiului aerian polonez”. Suspendarea activității pe cele două aeroporturi a fost anunțată de Agenția Poloneză pentru Servicii de Navigație Aeriană, care a explicat că măsura a fost necesară „pentru a asigura libera operare a aviației militare”. În paralel, Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) a emis o notificare prin care informa că aeroporturile sunt temporar inaccesibile din cauza activităților militare legate de securitatea statului. Rzeszow are o importanță strategică majoră, fiind principalul hub logistic al NATO pentru transportul de armament către Ucraina încă din februarie 2022, de la declanșarea invaziei ruse la scară largă. Regiunea este obișnuită cu măsuri sporite de securitate, însă evenimentele de sâmbătă au generat din nou tensiune în rândul populației. Decizia de activare a măsurilor de protecție a venit după ce Rusia a lansat un val masiv de atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene. Potrivit autorităților de la Kiev, au fost lansate aproximativ 70 de rachete și 450 de drone asupra mai multor regiuni, printre care Kiev, Dnipro, Harkov, Sumî, Zaporojie și Odesa.
Rusia e la un pas să revină la Jocurile Olimpice. Sportul la care ruşii sunt maeştri caută solulții să-i reprimească sub steagul lor
Federația Rusă ar putea reveni într-unul dintre sporturile la care se pricepe cel mai bine, chiar la Jocurile Olimpice. Reprezentanții hocheiului caută soluții pentru a-i putea reprimi pe ruși, excluși din cauza războiului cu Ucraina. O ședință importantă va avea loc astăzi, în vederea relaxării măsurilor dure de restricție împotriva sportivilor ruși. În cadrul unei videoconferințe a Comitetului Internațional Olimpic, din luna decembrie, s-a discutat despre lipsa de vină a tinerilor sportivi pentru acțiunile guvernului rus. Rusia ar putea reveni în hocheiul internațional Niciun sportiv rus ori belarus nu a mai putut concura sub propriul drapel sau cu imnul național în boxe încă din anul 2022. Președintele Federației Internaționale de Hochei, Luc Tardiff, a declarat că așteaptă avizul din partea Comitetului Olimpic Internațional. „De obicei, urmăm recomandarea Comitetului Olimpic Internațional. Ei au spus despre tineret. Am pus câteva întrebări. Tineretul înseamnă sub 18 ani. Asta înseamnă că vom lua o decizie. Când mergi la un campionat mondial, trebuie să știi exact care va fi procesul de retrogradare și promovare. Nu este simplu să readuci brusc Rusia și Belarusul”, a spus Luc Tardiff, conform The Athletic, despre posibilitatea ca cele două naționale de tineret să revină pe patinoar chiar la un turneu de juniori sub 18 ani, care va avea loc în Slovacia, între 22 aprilie și 2 mai. Practic, șeful Federației Internaționale de Hochei spune că o revenire completă a celor două țări în circuitul acestui sport s-ar putea întâmpla abia din 2028, atunci când va avea loc un Campionat Mondial U18. Anul 2029 este și el plin de evenimente în hochei, printre care Campionate Mondiale de juniori sau de seniori, atât la masculin, cât și la feminin. Refuzuri majore pentru reprimirea sportivilor ruşi Sursa menționează că este posibil ca multe dintre naționalele de top ale Europei să refuze să participe la un turneu final în care rușii sau belarușii să fie înscriși. Finlanda, Canada, Suedia sau Cehia ar putea refuza acest lucru atât timp cât războiul din Ucraina nu este încheiat. „Ce trebuie să se întâmple? Rusia trebuie să părăsească toate teritoriile ucrainene, să returneze toți prizonierii și toți copiii ucraineni răpiți și trebuie să își asume întreaga responsabilitate pentru toate daunele cauzate de agresiunea sa imperialistă. Asta înseamnă daune aduse vieților omenești, daune materiale, daune mediului. Dacă acest lucru nu ar fi respectat, ar duce la o pace nesustenabilă și, mai devreme sau mai târziu, la daune enorme, inclusiv pierderi enorme de vieți omenești. Nu trebuie să permitem ca acest lucru să se întâmple. Guvernul rus de criminali, condus de Putin, pierde o cantitate imensă de publicitate pentru acțiunile sale. Pierde o cantitate imensă de publicitate și PR pentru războiul său imperialist și crimele teribile legate de acest război. Fiecare cetățean al țării sale și, cu atât mai mult, o echipă de cetățeni ai țării sale sunt reprezentanți ai țării lor și, prin urmare, există întotdeauna o cantitate imensă de publicitate pentru acțiunile țării lor. În cazul cetățenilor ruși, aceasta este publicitate pentru uciderea și ocuparea teritoriilor străine, războiul imperialist rusesc. Datorită regulilor actuale ale IIHF, guvernul rus pierde publicitate pentru război, estimez că este de ordinul a zeci de miliarde de dolari pe an. Acest lucru a salvat multe vieți ucrainene și ruse și trebuie să continue”, a spus Dominik Hašek, membru ceh al IIHF.
Campioana din Ucraina a răbufnit: Mi-a fost scârbă și rușine
Angelika Valkova, campioană din Ucraina, care în prezent joacă în Germania, a răbufnit după ce forul internațional (FIDE) a votat ca șahiștii ruși să joace sub steagul lor. Șahul s-a alăturat altor cinci sporturi care au relaxat restricțiile împotriva Rusiei impuse după invadarea Ucrainei în februarie 2022. Reacția jucătoarei a fost una vehementă, în contextul în care războiul din Ucraina se află în desfășurare, iar negocierile de pace au intrat în impas. Potrivit Mediafax, implicarea SUA este esențială pentru un acord de pace durabil cu Rusia. Federația Internațională de Șah (FIDE) a votat pentru ca șahiștii ruși să joace sub steagul lor, alăturându-se altor cinci sporturi din cele 108, care au relaxat sancțiunile împotriva Rusiei. Angelika Valkova, campioana din Ucraina, care joacă în Germania din 2016, a avut o reacție extrem de dură după ce a aflat decizia FIDE, care este dată în judecată de trei federații naționale, între care și cea a Ucrainei. „Mi-a fost scârbă și rușine (n.r. pentru decizia FIDE), pentru că nu am auzit că războiul s-a oprit. Nu am auzit că trupele ruse au părăsit Ucraina și au încetat să mai ucidă civili, că nu mai există rachete care să vizeze Ucraina”, a declarat Angelika Valkova pentru Euromaidan Press. FIDE a votat la jumătatea lunii decembrie 2025 decizia prin care să fie permis echipelor ruse să revină în competițiile oficiale, iar acest lucru a fost bine primit de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt de la Kremlin, care este în același timp și președinte al CA al Federației Ruse de Șah. „Credem că este un pas corect către depolitizarea sportului”, a afirmat Peskov pentru presa rusă, citat de sursa menționată anterior. Votul celor de la FIDE a fost dat la numai trei zile după ce summitul olimpic al Comitetului Olimpic Internațional a recomandat în mod explicit ca sancțiunile existente să „rămână în vigoare pentru competițiile de seniori”. Comportamentul sportivilor ruși și ucraineni pe teren Imediat după izbucnirea războiului din Ucraina, sportivii au reacționat pe teren, iar tenisul a fost unul dintre domeniile în care s-a putut vedea comportamentul sportivilor din cele două țări aflate în conflict. Elina Svitolina a fost una dintre cele mai vocale jucătoare, refuzând să își salute adversarele din Rusia la finalul meciului, dar și cea care a criticat decizia de ridicare a restricțiilor pentru jucătorii din Rusia și Belarus, care astfel au putut participa la Wimbledon în 2023. În privința șahului, Angelika Valkova a explicat că au fost situații în care jucătoarele din Ucraina nu și-au strâns mâna cu adversarele din Rusia. „Avem surorile Muzychuk, foarte faimoase, Mariya a fost campioană mondială la feminin. Ele nu se salută la finalul meciului, Dacă trebuie să joace, joacă, iar la finalul partidei, din nou, nu ăși strâng mâna”, a spus Valkova. Asta în timp ce coechipiera sa, marele maestru feminin, Yevheniia Doluhanova (din Harkov) a refuzat să se prezinte la partida împotriva unei jucătoare din Belarus. „Ea făcea parte din echipa națională a Ucrainei și ar fi fost foarte greșit”, a mai spus Valokva pentru Euromaidan Press.
Rubio intenționează să nu participe la reuniunea NATO într-un moment cheie pentru Ucraina, spun surse
Secretarul de Stat american Marco Rubio intenționează să nu participe la întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles din săptămâna viitoare, au afirmat doi oficiali americani. Decizia ridică semne de întrebare, mai ales că prezența diplomatului principal al Statelor Unite la astfel de reuniuni transatlantice este aproape întotdeauna garantată. În locul său, Washingtonul va fi reprezentat de secretarul de Stat adjunct Christopher Landau, a spus unul dintre oficiali. El a solicitat anonimatul. Motivul pentru care Rubio ar lipsi de la întâlnirea din 3 decembrie nu este evident, iar programul său se poate modifica în ultimul moment. Totuși, absența sa în acest context vine exact când se îngreunează discuțiile dintre oficialii americani și ucraineni, în ceea ce privește planurile de pace pentru Ucraina. Mai mulți diplomați europeni se plâng că sunt ținuți departe de discuțiile esențiale. În mod normal, miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc oficial de două ori pe an. Absența unui secretar de stat american este aproape nemaivăzută. Un oficial NATO a confirmat că Alianța s-a conformat deciziei Statelor Unite în privința prezenței lui Rubio, și a precizat că situații asemănătoare apar uneori. „NATO găzduiește numeroase întâlniri ale miniștrilor în fiecare an și, deși majoritatea aliaților sunt reprezentați de miniștri în majoritatea ocaziilor, nu este neobișnuit ca circumstanțele să împiedice un ministru să participe la întreaga sau o parte a unei întâlniri NATO”, a declarat oficialul. Departamentul de Stat nu a oferit deocamdată un răspuns la solicitările de comentarii.
Rubio intenționează să nu participe la reuniunea NATO într-un moment cheie pentru Ucraina, spun surse
Secretarul de Stat american Marco Rubio intenționează să nu participe la întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles din săptămâna viitoare, au afirmat doi oficiali americani. Decizia ridică semne de întrebare, mai ales că prezența diplomatului principal al Statelor Unite la astfel de reuniuni transatlantice este aproape întotdeauna garantată. În locul său, Washingtonul va fi reprezentat de secretarul de Stat adjunct Christopher Landau, a spus unul dintre oficiali. El a solicitat anonimatul. Motivul pentru care Rubio ar lipsi de la întâlnirea din 3 decembrie nu este evident, iar programul său se poate modifica în ultimul moment. Totuși, absența sa în acest context vine exact când se îngreunează discuțiile dintre oficialii americani și ucraineni, în ceea ce privește planurile de pace pentru Ucraina. Mai mulți diplomați europeni se plâng că sunt ținuți departe de discuțiile esențiale. În mod normal, miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc oficial de două ori pe an. Absența unui secretar de stat american este aproape nemaivăzută. Un oficial NATO a confirmat că Alianța s-a conformat deciziei Statelor Unite în privința prezenței lui Rubio, și a precizat că situații asemănătoare apar uneori. „NATO găzduiește numeroase întâlniri ale miniștrilor în fiecare an și, deși majoritatea aliaților sunt reprezentați de miniștri în majoritatea ocaziilor, nu este neobișnuit ca circumstanțele să împiedice un ministru să participe la întreaga sau o parte a unei întâlniri NATO”, a declarat oficialul. Departamentul de Stat nu a oferit deocamdată un răspuns la solicitările de comentarii.
Ursula von der Leyen: UE va continua să sprijine Ucraina în contextul sancțiunilor împotriva Rusiei
Uniunea Europeană a afirmat că își menține angajamentul față de Ucraina, în timp ce oficialii europeni spun că sprijinul nu se oprește, din simplul fapt că Ucraina reprezintă partea atacată în acest conflict. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că măsurile aplicate Rusiei provoacă efecte serioase asupra economiei ruse. „Ucraina se poate baza pe noi, deoarece aceasta nu este doar o agresiune împotriva Ucrainei, ci este o agresiune împotriva principiilor Cartei ONU”, a spus ea într-un discurs la Johannesburg, unde participă la un summit G20. Von der Leyen a explicat că Uniunea Europeană a decis un număr mare de măsuri restrictive. „Într-adevăr, am declanșat pachete de 19 secțiuni, iar acestea sunt sancțiuni dure”, a spus ea. Președinta a precizat că efectele sunt cele mai vizibile în economia Rusiei. „Se vede acest lucru când te uiți la dificultățile tot mai mari cu care se confruntă economia rusă, inflația în creștere, ratele dobânzilor în creștere și economia de război supraîncălzită. Încet, dar sigur, cifrele arată că sancțiunile sunt dure.”, a spus Ursula.
Atac rusesc masiv cu drone la Ternopil, în timp ce Zelenski caută sprijin diplomatic în Turcia
Un atac masiv cu drone și rachete lansat de Rusia asupra orașului Ternopil, din vestul Ucrainei, a ucis cel puțin 25 de persoane, inclusiv trei copii, în timp ce președintele Volodimir Zelenski se afla în Turcia pentru a obține sprijin diplomatic împotriva invaziei Moscovei, scrie AP. Atacul, unul dintre cele mai letale din ultimele luni, a devastat două blocuri de locuințe și a rănit zeci de oameni, subliniind extinderea razei loviturilor rusești în regiuni considerate până de curând sigure. Atac asupra unui cartier rezidențial Autoritățile ucrainene au declarat că Rusia a lansat 476 de drone de atac și de diversiune, precum și 48 de rachete de diferite tipuri, vizând mai multe regiuni. Apărarea antiaeriană a interceptat majoritatea rachetelor de croazieră, inclusiv cel puțin 10 doborâte de avioane F-16 și Mirage-2000 furnizate de Occident. Ministrul de interne Ihor Klymenko a confirmat că 19 victime au murit arse de vii și că 24 de persoane sunt încă dispărute, echipele de salvare continuând căutările printre dărâmături. Ternopil, aflat aproape de granița cu Polonia, era considerat până acum o zonă relativ sigură. Atacuri rusești în alte trei regiuni au rănit aproape 50 de persoane. Zelenski se întâlnește cu Erdogan în timp ce presiunea diplomatică crește Zelenski s-a întâlnit la Ankara cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, încercând să intensifice presiunea internațională asupra lui Vladimir Putin și să readucă în discuție posibilitatea unei soluții negociate. Turcia menține legături atât cu Kievul, cât și cu Moscova și joacă un rol-cheie de mediator în regiunea Mării Negre. Zelenski a spus că așteaptă „anumite semnale din partea Statelor Unite”, referindu-se la noile sancțiuni americane împotriva sectorului petrolier rus, care intră în vigoare vineri. Speculațiile privind participarea emisarului american Steve Witkoff au fost respinse ulterior de oficialii turci. Între timp, secretarul armatei SUA, Dan Driscoll, a sosit în Ucraina pentru întâlniri cu oficiali de la Kiev, deși aceștia au negat că ar exista discuții imediate privind reluarea negocierilor de pace. Tensiuni regionale crescute Atacul a declanșat reacții din partea NATO. România a ridicat de la sol două Eurofighter Typhoon și două F-16 după ce o dronă a pătruns în spațiul său aerian. Polonia a mobilizat, de asemenea, avioane militare și a închis temporar două aeroporturi pentru a prioritiza aviația defensivă. La Harkov, dronele rusești au rănit 46 de persoane și au avariat clădiri rezidențiale și infrastructură medicală. Moscova a susținut că a vizat instalații energetice și obiective militar-industriale ucrainene și a afirmat că a doborât patru rachete ATACMS furnizate de SUA, lansate de Ucraina asupra orașului Voronej.
Europa ar putea discuta direct cu Rusia, susține președintele finlandez
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a spus că statele europene vor ajunge în final la dialog direct cu Rusia în cadrul unui posibil proces de soluționare a conflictului din Ucraina. „Ori de câte ori va veni acel moment (pentru discuții directe), ceea ce va fi la un moment dat (…) va trebui să fie coordonat”, a declarat Alexander Stubb într-un interviu pentru Politico. Stubb a precizat că, în prezent, apreciază rolul pe care îl poartă Statele Unite în eforturile diplomatice. Din punctul său de vedere, Washingtonul trebuie să impună un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei. „Următorul pas ar trebui să fie sancțiunile, pachetul de sancțiuni din Senatul (SUA)”, a spus președintele finlandez. Legat de conflictul din Ucraina și discuțiile de pace care au avut loc în ultima perioadă, Subb a menționat că un armistițiu în Ucraina nu pare posibil în acest moment. „Citind în încăpere chiar acum, având conversații cu (Vladimir) Zelenski vineri, cu prietenii mei americani și prietenii europeni în ultimele săptămâni, pur și simplu nu văd acest (armiștiu) posibil”, a spus Alexander Stubb, citat de POLITICO. Reuters a informat, în trecut, pe baza declarațiilor unui oficial al Casei Albe, că președintele american Donald Trump ar fi dispus să semneze un proiect de lege care crește sancțiunile anti ruse. Asta dacă ar avea autoritatea finală privind aplicarea acestor măsuri. Proiectul în discuție a fost prezentat la începutul lunii aprilie de un grup bipartizan de senatori. Printre principalii inițiatori se află Lindsey Graham, republican din Carolina de Sud și inclus în lista teroriștilor și extremiștilor din Rusia, și Richard Blumenthal, democrat din Connecticut. Propunerea include sancțiuni pentru partenerii comerciali ai Rusiei și tarife de 500 la sută pentru importurile în Statele Unite din țările care cumpără petrol, gaze, uraniu sau alte produse din Rusia.
Lavrov afirmă că este dispus să se întâlnească cu Rubio
Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a spus că este pregătit să se întâlnească cu secretarul de stat american Marco Rubio. El a declarat că pentru a se ajunge la pace în Ucraina trebuie luate în calcul și interesele Rusiei. Kremlinul a negat vineri zvonurile potrivit cărora Serghei Lavrov ar fi pierdut încrederea lui Vladimir Putin, după ce planurile pentru un summit între președintele rus și Donald Trump au fost suspendate luna trecută. Conform unor surse externe, inclusiv Reuters, Washingtonul ar fi renunțat la noua rundă de discuții fiindcă Ministerul de Externe rus ar fi transmis că Moscova nu vrea să renunțe la poziția sa legată de Ucraina. Ziarul Financial Times a menționat, citând o sursă, că dialogul dintre Serghei Lavrov și Marco Rubio ar fi descurajat partea americană. „Secretarul de stat Marco Rubio și cu mine înțelegem nevoia unei comunicări regulate. Este important pentru a discuta problema ucraineană și a promova agenda bilaterală. De aceea comunicăm telefonic și suntem gata să organizăm întâlniri față în față atunci când este necesar”, a declarat Lavrov pentru agenția de presă RIA.