GALERIE FOTO: Generalul-maior (r) Marin Lungu a murit la 90 de ani. A devenit caporal la 9 ani și a supraviețuit unui lagăr nazist
Veteranul de război Marin Lungu, general-maior în retragere și una dintre figurile de seamă ale Armatei Române, a încetat din viață la vârsta de 90 de ani, informează tvrinfo.ro. Considerat cel mai mic copil de trupă al armatei române în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Marin Lungu a devenit caporal la vârsta fragedă de 9 ani. Loading … S-a născut în satul Neatârnarea, din județul Tulcea. Marin Lungu a avut o copilărie plină de greutăți. După decesul bunicului său, erou al Primului Război Mondial, a ajuns la o unitate militară din Medgidia, unde un ofițer de informații i-a remarcat inteligența și l-a pregătit pentru misiuni de cercetare. În august 1944, după întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste, regimentul său a plecat pe Frontul de Vest. Deși era prea mic pentru război, Marin Lungu și-a urmat unitatea militară, ascuns inițial printre lăzile cu muniție și apoi într-un vagon-platformă, în timp ce gloanțele șuierau în jurul său. Marin Lungu a ajuns pe frontul din Transilvania, inclusiv în zona Oarba de Mureș, unde s-au purtat unele din cele mai sângeroase lupte pentru eliberarea Ardealului. Mii de soldați români au murit în bătăliile pentru cucerirea de pe Dealul Sângeorgiu. La numai 9 ani, Marin Lungu avea gradul de caporal. Pe front, Lungu a cules date în spatele frontului trupelor naziste despre amplasamentul acestora, a descoperit depozite de arme și a adus date de la cei infiltrați în spatele liniei frontului. Pentru faptele sale eroice, Marin Lungu a fost decorat pe front cu 4 medalii de război: „Crucea Serviciului Credincios”, clasa a II-a; „Medalia Serviciului Credincios”, clasa a II-a; „Bărbăție și Credință”, clasa a II-a și „Virtutea Militară de Război”, clasa a I. Viața lui Marin Lungu a devenit subiect pentru două romane: „„Prea mic pentru un război atât de mare” și „Prizonier la 9 ani”, după care s-au făcut chiar și filme și documentare. În timpul operațiunilor militare din Cehoslovacia, Marin Lungu a fost capturat și a supraviețuit iadului dintr-un lagăr nazist. Potrivit relatărilor despre viața sa, acesta ar fi fost salvat de o femeie evreică, iar după eliberare a fost internat într-un spital al Crucii Roșii Internaționale. Veteranul Marin Lungu și-a petrecut ultimii ani din viață într-un apartament social, departe de recunoașterea pe care mulți au considerat că o merită pentru sacrificiul său, notează sursa citată. Sursa foto: Facebook MAPN / Capturi YouTube / Ziariști Online / Victor Roncea
Reuniune informală a miniștrilor de externe ai UE, în Irlanda. Ucraina, Gaza și Orientul Mijlociu, principalele teme de discuție
Miniștrii de externe ai Uniunii Europene se reunesc în zilele de 1 și 2 septembrie 2026, la Wicklow, în Irlanda, pentru o reuniune informală în format Gymnich. Întâlnirea este organizată de președinția rotativă irlandeză a Consiliului UE, potrivit chiar anunțului acestuia. Reuniunea va fi găzduită de ministrul irlandez al afacerilor externe și comerțului, Helen McEntee TD, în cooperare cu Înalta Reprezentantă a UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, potrivit informațiilor publicate pe site-ul președinției Consiliului UE. Printre principalele teme de discuție se află sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina în contextul războiului, situația din Orientul Mijlociu, inclusiv conflictul din Iran și zona Golfului, situația umanitară din Gaza și deteriorarea situației din Cisiordania. Vor exista discuții, de asemenea, și despre situația actuală din Liban. Reuniunea aceasta de la Wicklow vine după întâlnirea miniștrilor de externe ai UE în format Gymnich, desfășurată în 27 și 28 mai 2026, la Limassol, în Cipru. Atunci, discuțiile s-au concentrat în principal pe evoluțiile din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina. În cadrul reuniunii din Cipru, ministrul de externe Constantinos Kombos a declarat că este nevoie urgentă de consolidare a rolului pe care Uniunea Europeană îl are, ca actor geopolitic credibil. În ceea ce privește Orientul Mijlociu, miniștrii au analizat impactul evoluțiilor asupra securității maritime, importanța respectării dreptului internațional și a libertății de navigație, alături de nevoia de consolidare a rezilienței lanțurilor de aprovizionare. Discuțiile despre Ucraina au vizat războiul și poziționarea strategică a Uniunii Europene. Ce este reuniunea Gymnich Reuniunea informală a miniștrilor de externe ai UE este cunoscută sub numele de „Gymnich”, după localitatea din Germania în care a avut loc prima întâlnire de acest tip, în 1974. Reuniunile Gymnich au loc de două ori pe an și sunt găzduite de statul care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Întâlnirile sunt prezidate de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate. Formatul include o serie de discuții despre subiecte importante de pe agenda internațională și despre dosarele de interes pentru Uniunea Europeană. Lista temelor este stabilită de Înaltul Reprezentant, în consultare cu statul care găzduiește reuniunea.
Un tren de artă ucrainean a pornit într-un turneu internațional. România, pe lista următoarelor opriri
Un tren de artă al Ukrzaliznytsia, compania de căi ferate a Ucrainei, a părăsit pentru prima dată granițele țării și a început un turneu internațional. Expoziția itinerantă a ajuns la Chișinău, potrivit Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova. Acest tren va mai avea opriri în Ungheni și Bălți. Vizitarea trenului este gratuită. Potrivit informațiilor publicate de Ukrzaliznytsia, după Republica Moldova, trenul este așteptat să continue către România, Bulgaria și Ungaria. Căile Ferate Ucrainene precizează însă că, pentru aceste etape, negocierile sunt încă în desfășurare. „Courage of a Nation”, în tren Potrivit Ambasadei, vagoanele trenului au fost transformate în spații expoziționale, unde fotografiile, lumina și muzica creează o poveste emoțională despre Ucraina. În centrul proiectului se află expoziția fotografică „Courage of a Nation”, care prezintă lucrările fotografului american Howard Buffett, realizate în timpul numeroaselor sale călătorii prin Ucraina după începerea invaziei rusești pe scară largă. „Sunt imagini ale războiului, dar, în același timp, povești ale oamenilor, ale forței, demnității, sprijinului reciproc și credinței de neclintit în viitor”, arată reprezentanții ambasadei. În primul an de funcționare, trenul de artă a parcurs aproximativ 9.000 de kilometri prin Ucraina, a vizitat 43 de orașe. Expoziția a fost văzută de peste 48.000 de persoane. Preşedintele ucrainean Zelenski a anunţat pe Twitter, în iunie 2022, că l-a primit la Kiev pe filantropul american Howard Buffet, fiul miliardarului Warren Buffet, pentru a discuta despre reconstrucţia ţării. Zelenski şi-a exprimat „mulţumirea pentru sprijinul umanitar” şi l-a invitat pe Buffet să participe la „proiecte pentru restaurarea sistemelor de irigare din regiunea Odesa, sprijin pentru refugiaţi, deminare şi reforma alimentaţiei şcolare”.
Dronă căzută pe traseul Chișinău-Basarabeasca din Moldova
Poliția din Republica Moldova a fost sesizată, joi dimineață, de un cetățean care a observat un obiect zburător căzut la sol în apropierea traseului Chișinău – Basarabeasca. ”Cu puțin timp în urmă, Poliția a fost sesizată de către un cetățean despre prezența unui obiect zburător căzut la sol în apropierea traseului Chișinău–Basarabeasca. La fața locului s-au deplasat imediat polițiștii, care au identificat obiectul indicat și securizeazǎ perimetrul. Specialiștii urmează sǎ examineze obiectul pentru a stabili proveniența, tipul și circumstanțele în care acesta a ajuns în zonă. Poliția va reveni cu informații suplimentare după finalizarea verificărilor. Îndemnăm cetățenii să evite apropierea de obiecte similare și să anunțe imediat autoritățile prin intermediul Serviciului 112”, a anunțat poliția din Republica Moldova. Spațiul aerian al R. Moldova, survolat ilegal de cinci drone într-o singură noapte Spațiul aerian al Republicii Moldova a fost traversat neautorizat de cinci drone în cursul nopții trecute, pe fondul atacurilor aeriene lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei, aartă presa de peste Prut. Unele au zburat și câte 12 minute deasupra R. Moldova, însă toate s-au întors în Ucraina. Potrivit Serviciului Operații Aeriene al Armatei Naționale, incursiunile au fost monitorizate în strânsă colaborare cu partenerii internaționali, notează radiomoldova.md.
Un avion a lansat două bombe asupra spitalului. Trauma trăită de Novak Djokovic în copilărie, când NATO a atacat Serbia
Novak Djokovic, copilul care s-a maturizat rapid într-o perioadă marcată de război, și-a depășit condiția și a profitat din plin de talentul și voința sa pentru a atinge culmile succesului. Celebrul tenismen sârb a povestit, în „Lupul iarna”, un documentar Prime Video dedicat lui, amintirile sale despre războiul din orașul său natal, Belgrad, de la sfârșitul anilor 1990. Amintiri mai mult decât dureroase. „Fiecare încerca să-și salveze viața” Djokovic a vorbit pe larg despre perioada teribilă din timpul războiului din Serbia natală. Născut în 1987, jucătorul cu 24 de titluri de Grand Slam a crescut parțial sub bombardamente. Conflictul dintre țara sa natală și Kosovo l-a afectat direct, pe el și pe familia sa, în 1998. În acel an, armata NATO a bombardat Belgradul între lunile martie și iunie. „Într-una dintre primele nopți de bombardamente, nu aveam niciun adăpost în apartamentul nostru. Așa că a trebuit să plecăm în grabă și ne-am dus într-o altă clădire. A fost o priveliște îngrozitoare. Era noapte, erau două sau trei dimineața și toată lumea rătăcea în panică. Nimeni nu știa încotro să se ducă. Fiecare încerca să-și salveze viața”, a explicat Novak Djokovic cu un ton grav. La doar 11 ani, sârbul s-a trezit prins în coșmarul războiului, Le Figaro. Un conflict care ar fi putut să-i fie fatal, întrucât în acea noapte de bombardamente i-a pierdut pentru scurt timp urma părinților, căzând în timp ce aceștia fugeau. „M-am împiedicat și mi-am văzut familia îndepărtându-se la aproximativ 15 metri în fața mea. Am strigat «Ajutor! Ajutor!”, dar ei nu m-au auzit, au continuat să fugă”. Atunci, medaliatul cu aur la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 își amintește că s-a întors, s-a uitat spre blocul lor și a văzut „un avion aruncând două bombe asupra unui spital din apropiere. Eram întins acolo, în întuneric și sub ploaie”. În urma acestor bombardamente teribile, familia Djokovic s-a exilat în Germania, la München, în 1999. Acolo, micuțul Novak s-a înscris la un club de tenis. După război, lupta cu pandemia de Covid-19 În acest documentar, Novak Djokovic a fost întrebat și despre refuzul său de a se vaccina în timpul pandemiei de Covid-19. O alegere care, la vremea respectivă, a stârnit o polemică aprinsă. Jucătorul a fost chiar expulzat de pe teritoriul australian în 2022, ratând astfel turneul de Grand Slam de la Melbourne. Dar sârbul rămâne ferm pe poziție: „Nu aveam nevoie de asta. De ce ar trebui să mă vaccinez? Sunt sănătos, sunt sportiv. Am avut Covid-19, aveam imunitate. Nu reprezentam o amenințare pentru nimeni. Nu exista niciun motiv pentru care să mă vaccinez”. Djokovic a precizat că aceasta era „libertatea sa de a alege, acel drept fundamental pe care îl ai ca ființă umană pe această planetă – libertatea de a alege – care a fost retrasă multor oameni”.
Creșterea stocurilor de numerar în UE pe fondul crizelor globale
Numărul bancnotelor aflate în circulație în UE este în creștere, cu toate că tot mai multe persoane dețin telefoane inteligente. Potrivit unor noi date, incendiile de vegetație tot mai răspândite, războaiele din Iran și Ucraina și atacurile cibenretice alimentează temerile europenilor asupra vieții de zi cu zi. Loading … Populația din UE, încurajată să aibă rezerve de apă, alimente și numerar pentru 72 de ore Numerarul este pe locul doi după plățile contactless în multe orașe din Europa, însă, cantitatea bancnotelor aflate în circulație este în creștere, a declarat Philip Lane, economistul-șef al Băncii Centrale Europene, la școala de vară MacGill din Irlanda, potrivit The Guardian. Creșterea numerarului a fost cauzată de anxietatea europenilor legată de pandemia de COVID-19 din 2020-2021, de războaiele din Ucraina și Iran, precum și de impactul atacurilor cibernetice asupra sistemelor de plată online și contactless, susțin experții. „Stocul de bancnote continuă să crească. În tranzacții, bancnotele scad, dar stocul crește”, a adăugat Lane. Țări europene, inclusiv Austria, Finlanda, Germania, Suedia și Olanda, au recomandat deja ca cetățenii să păstreze între 70 și 100 de euro per gospodărie, suficienți pentru a plăti pentru lucrurile esențiale timp de 72 de ore, în cazul în care aplicațiile online și mobile nu funcționează. Atacurile cibernetice pot perturba cumpărăturile online timp de câteva săptămâni Anul trecut, un atac cibernetic din Marea Britanie care a lovit compania Marks & Spencer a împiedicat preluarea de comenzi online timp de câteva săptămâni. În 2025, locuitorilor din Uniunea Europeană li s-a recomandat să stocheze alimente, apă și produse esemnțiale pentru 72 de ore în caz de urgență, precum incendiile catastrofale din această vară din Spania și Franța, inundațiile și furtunile, precum și atacurile cibernetice sau chiar în caz de război cu Rusia. Gospodăriile au fost încurajate să pregătească pachete de criză care să includă apă îmbuteliată, un radio cu tranzistori, alimente conservate și numerar. Numerarul este în creștere în UE Valoarea numerarului din UE a crescut de la 1 trilion de euro în 2016 la 1,6 trilioane de euro în iunie 2026. Peste 31 de miliarde de bancnote sunt în circulație, comparativ cu cât erau înainte de pandemia de COVID-19: 24 de miliarde. Bancnota de 50 euro a fost cea mai populară și cel mai des folosită în 2025, urmată de bancnota de 100 euro. Sursa Foto: Shutterstock
Piramidele din Meroe, sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, amenințate de războiul și acumularea de nisip din Sudan
Orașul Meroe, situat la aproximativ 200 de kilometri nord de capitala Sudanului, cuprinde peste 200 de piramide construite între anii 800 î.Hr. și 350 d.Hr., ca morminte regale pentru conducătorii Regatului Kush, potrivit AP. Piramidele sunt un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, cunoscute pentru arhitectura sa unică și unghiulară. Cu toate acestea, războiul în desfășurare din țară amenință integritatea acestora. „Prăbușirile sunt posibile” „Situl s-ar putea confrunta cu un dezastru, iar prăbușirile sunt posibile”, a avertizat arheologul Mahmoud Suleiman. „Nisipul s-a îngroșat foarte mult pe piramide și chiar în interiorul templelor, iar iarba crește deasă”, a explicat el, adăugând că „piramidele s-au deteriorat foarte mult și au început să cadă pietre”, potrivit sursei. Sarea poate duce la erodarea inscripțiilor antice Mohamed Mubarak, un inspector de antichități, a declarat că sarea eliberată din nisipul acumulat s-a adunat în interiorul templelor funerare. Aceasta degradează pietrele „inerent fragile”, riscând erodarea inscripțiilor antice. „Schimbările climatice, războiul care a dus la dispersarea forței de muncă și dificultatea misiunilor străine de a-și continua activitatea pe fondul instabilității de securitate a țării… toate au contribuit la deteriorarea semnificativă a sitului”, a declarat Suleiman. Mai multe situri istorice și muzee au fost distruse Conflictul mortal din Sudan a izbucnit în aprilie 2023. De atunci, au fost distruse numeroase situri istorice și muzee ale țării. UNESCO a avertizat în aprilie că siturile culturale și istorice sunt amenințate din ce în ce mai mult. Peste 100 de situri culturale au fost avariate. De asemenea, cel puțin 22 de muzee au fost jefuite sau distruse de la începutul războiului, mai arată sursa citată.
Război în Ucraina, ziua 1.625. Zelenski ordonă atacuri susținute împotriva industriei militare ruse
Războiul din Ucraina a intrat vineri, 7 august 2026, în a 1625-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că ordonat desfășurarea unor operațiuni speciale împotriva industriei militare ruse. „Industria militară rusă trebuie redusă semnificativ” Operațiunile au obiectivul de a ținti „companii precise pe care le-am identificat deja”, a scris Zelenski pe Facebook, după o reuniune cu membri ai conducerii politice și militare a Ucrainei. Tuturor celor prezenți la întâlnire le-au fost trasate sarcini clare și „mă aștept ca acestea să fie executate întocmai”, a mai indicat el. Loading … Industria militară a Rusiei „trebuie redusă semnificativ”, a continuat Zelenski, care a deplâns în același timp că Rusia continuă să obțină din străinătate sprijin și componente-cheie pentru armele sale – „Putem vedea că fiecare rachetă rusească, fiecare dronă și alte arme conțin componente esențiale din alte țări, în lipsa cărora astfel de arme pur și simplu nu ar putea exista”. În urmă cu câteva zile, Zelenski anunțase noi lovituri cu drone în profunzimea teritoriului rus, în continuarea campaniei de 40 de zile pe care a ordonat-o pe 25 iunie și care, susține el, vizează cu precădere centre logistice și rafinării rusești. În perioada scursă de atunci, armata ucraineană a atacat aproximativ 20 de depozite ale companiei ruse de comerț electronic Wildberries, alte 25 de rafinării și infrastructuri energetice și aproximativ 200 de petroliere și nave comerciale în Marea Neagră și Marea Azov. Ca represalii, Rusia a lansat 381 de rachete asupra Ucrainei numai în iulie, mai multe decât în orice altă lună de la începutul războiului declanșat în februarie 2022. De asemenea, Rusia atacă susținut cu rachete și drone porturile ale Ucrainei.
Funeralii în masă în Gaza pentru 112 victime care au fost recuperate din ruine la aproape trei ani de la atacul israelian care le-a ucis
Autoritățile din Fâșia Gaza au organizat marți funeralii colective pentru 112 persoane ale căror trupuri au fost recuperate recent din ruinele unui bloc de apartamente din cartierul Sabra, din orașul Gaza, notează Sky News. Peste 300 de palestinieni au murit în urma bombardamentului, produs în noiembrie 2023. În perioada imediat următoare atacului au fost recuperate aproximativ 40 de cadavre. Majoritatea victimelor au rămas îngropate sub dărâmături, la o adâncime care a făcut imposibilă recuperarea lor. Echipele de intervenție au reușit în acest sfârșit de săptămână să recupereze rămășițele a încă 112 persoane, inclusiv 40 de copii. Potrivit autorităților locale, alte 157 de victime sunt încă date dispărute. „Singura vină a acestor martiri a fost aceea că au rămas neclintiți și dârji în propriile case”, a declarat unul dintre participanții la funeralii. Mii de victime rămân sub dărâmături Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, cel puțin 7.400 de persoane sunt în continuare considerate dispărute sub dărâmăturile clădirilor distruse în timpul războiului. Șeful departamentului de evidență al instituției, Zaher al-Waheidi, a declarat că numărul real ar putea fi mult mai mare, deoarece în numeroase cazuri au fost ucise familii întregi și nu a mai rămas nimeni care să raporteze disparițiile. Bilanțul războiului Autoritățile palestiniene din enclavă susțin că peste 73.000 de persoane au fost ucise de la începutul războiului, declanșat după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. În urma raidului palestinian, aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise, iar alte 251 au fost luate ostatice. Deși un armistițiu între Israel și Hamas este în vigoare din octombrie 2025, ambele părți se acuză reciproc de încălcarea acestuia. Ministerul Sănătății din Gaza afirmă că cel puțin 1.252 de persoane au fost ucise de la intrarea în vigoare a încetării focului.
Avem nevoie de idei. Mesajul neobișnuit trimis de armata SUA în plin război cu Iranul
Un ofițer superior din structura de informații a Comandamentului Central al SUA, cunoscut sub acronimul CENTCOM, a transmis săptămâna trecută un e-mail unui grup extins de analiști militari. Mesajul începea cu o solicitare directă: „Avem nevoie de idei”. Ofițerul le-a cerut destinatarilor să identifice noi modalități prin care Iranul ar putea fi presat și pedepsit, au declarat pentru CNN două surse familiarizate cu mesajul. Trimiterea unei astfel de solicitări prin e-mail, către un număr mare de specialiști, a fost descrisă de oficiali militari drept neobișnuită. Una dintre surse a afirmat că CENTCOM analizează toate variantele și consideră că actuala strategie trebuie reevaluată, după ce săptămâni de bombardamente nu au determinat Iranul să accepte condițiile cerute de Washington. CENTCOM susține că solicitarea face parte din procesul de planificare Comandamentul Central al SUA nu a negat existența mesajului. Căpitanul Timothy Hawkins, purtător de cuvânt al CENTCOM, a declarat că instituția are o tradiție îndelungată în identificarea unor soluții inovatoare. Potrivit acestuia, amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM, solicită frecvent opiniile membrilor structurii militare, indiferent de grad, pentru îmbunătățirea operațiunilor. E-mailul a fost trimis înainte ca Donald Trump să amenințe cu o nouă ofensivă masivă împotriva Iranului. Președintele american a renunțat însă în ultimul moment la atac, după ce prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman și alți lideri din Golf i-au cerut să prioritizeze dialogul și să evite extinderea conflictului. Bombardamentele nu au schimbat poziția Teheranului Statele Unite au lansat în ultimele săptămâni mai multe valuri de atacuri asupra unor ținte iraniene. CENTCOM a anunțat că, pe 29 iulie, a lovit zeci de obiective ale Gardienilor Revoluției, printre care centre de comandă, instalații pentru rachete și drone, sisteme de supraveghere de coastă și capacități navale. Operațiunea a venit după ce Iranul ar fi lansat mai multe rachete balistice asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu. Toate proiectilele au fost interceptate, potrivit armatei SUA. Peste 50.000 de militari americani sunt desfășurați în prezent în regiune. În ciuda bombardamentelor, serviciile americane de informații consideră că actuala campanie aeriană nu va fi suficientă pentru a determina conducerea iraniană să-și schimbe poziția la negocieri. Generalul Dan Caine, președintele Statului Major Întrunit, a recunoscut în fața Congresului că „puterea aeriană are limite” și că bombardamentele nu pot îndeplini toate obiectivele anunțate de Trump. Atacuri simbolice sau trupe trimise la sol Administrația americană analizează intensificarea atacurilor asupra instalațiilor nucleare iraniene rămase intacte. Printre posibilele ținte se află complexul subteran cunoscut sub numele de Pickaxe Mountain, unde ar putea fi depozitate materiale sau echipamente nucleare. Instalațiile sunt însă construite la mare adâncime, iar oficialii americani consultați de CNN cred că nici cele mai puternice arme convenționale ale SUA nu le-ar putea distruge complet. O asemenea operațiune ar putea necesita trimiterea trupelor la sol, o variantă cu riscuri militare și politice majore. Cel puțin 18 militari americani au murit de la începutul războiului, iar alte câteva sute au fost rănite, potrivit datelor Pentagonului citate de presa americană. O altă variantă discutată la Washington ar presupune un bombardament intens, desfășurat timp de una sau două săptămâni, pentru distrugerea capacităților iraniene de lansare a rachetelor. Trump a ezitat până acum să aprobe planul, după avertismente privind reducerea stocurilor americane de interceptoare antiaeriene și riscul unui număr mare de victime civile. Oficialii au analizat inclusiv atacuri cu un efect vizual spectaculos, asemănate de una dintre surse cu un „foc de artificii”. Acestea i-ar putea oferi lui Trump posibilitatea de a revendica o victorie și de a reduce operațiunile, fără ca programul nuclear iranian să fie însă eliminat. Strâmtoarea Ormuz, principala miză a conflictului Niciunul dintre aceste scenarii nu rezolvă principala dispută dintre Washington și Teheran: controlul și regimul de navigație din Strâmtoarea Ormuz. Iranul încearcă să transforme rutele comerciale și infrastructura energetică din regiune în instrumente de presiune. Teheranul consideră că poate obliga Statele Unite și statele din Golf să accepte un rol iranian mai important în administrarea strâmtorii, prin creșterea costurilor economice și militare ale conflictului. Aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol tranzita Hormuz înaintea războiului. Donald Trump a susținut luni că negocierile cu Iranul ar putea duce rapid la redeschiderea strâmtorii și a calificat discuțiile drept „ultima șansă” a Teheranului de a evita noi lovituri. Ministerul iranian de Externe a negat însă că ar exista negocieri directe cu Washingtonul și a precizat că discută doar cu Omanul despre circulația navelor.