Un avion a lansat două bombe asupra spitalului. Trauma trăită de Novak Djokovic în copilărie, când NATO a atacat Serbia
Novak Djokovic, copilul care s-a maturizat rapid într-o perioadă marcată de război, și-a depășit condiția și a profitat din plin de talentul și voința sa pentru a atinge culmile succesului. Celebrul tenismen sârb a povestit, în „Lupul iarna”, un documentar Prime Video dedicat lui, amintirile sale despre războiul din orașul său natal, Belgrad, de la sfârșitul anilor 1990. Amintiri mai mult decât dureroase. „Fiecare încerca să-și salveze viața” Djokovic a vorbit pe larg despre perioada teribilă din timpul războiului din Serbia natală. Născut în 1987, jucătorul cu 24 de titluri de Grand Slam a crescut parțial sub bombardamente. Conflictul dintre țara sa natală și Kosovo l-a afectat direct, pe el și pe familia sa, în 1998. În acel an, armata NATO a bombardat Belgradul între lunile martie și iunie. „Într-una dintre primele nopți de bombardamente, nu aveam niciun adăpost în apartamentul nostru. Așa că a trebuit să plecăm în grabă și ne-am dus într-o altă clădire. A fost o priveliște îngrozitoare. Era noapte, erau două sau trei dimineața și toată lumea rătăcea în panică. Nimeni nu știa încotro să se ducă. Fiecare încerca să-și salveze viața”, a explicat Novak Djokovic cu un ton grav. La doar 11 ani, sârbul s-a trezit prins în coșmarul războiului, Le Figaro. Un conflict care ar fi putut să-i fie fatal, întrucât în acea noapte de bombardamente i-a pierdut pentru scurt timp urma părinților, căzând în timp ce aceștia fugeau. „M-am împiedicat și mi-am văzut familia îndepărtându-se la aproximativ 15 metri în fața mea. Am strigat «Ajutor! Ajutor!”, dar ei nu m-au auzit, au continuat să fugă”. Atunci, medaliatul cu aur la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 își amintește că s-a întors, s-a uitat spre blocul lor și a văzut „un avion aruncând două bombe asupra unui spital din apropiere. Eram întins acolo, în întuneric și sub ploaie”. În urma acestor bombardamente teribile, familia Djokovic s-a exilat în Germania, la München, în 1999. Acolo, micuțul Novak s-a înscris la un club de tenis. După război, lupta cu pandemia de Covid-19 În acest documentar, Novak Djokovic a fost întrebat și despre refuzul său de a se vaccina în timpul pandemiei de Covid-19. O alegere care, la vremea respectivă, a stârnit o polemică aprinsă. Jucătorul a fost chiar expulzat de pe teritoriul australian în 2022, ratând astfel turneul de Grand Slam de la Melbourne. Dar sârbul rămâne ferm pe poziție: „Nu aveam nevoie de asta. De ce ar trebui să mă vaccinez? Sunt sănătos, sunt sportiv. Am avut Covid-19, aveam imunitate. Nu reprezentam o amenințare pentru nimeni. Nu exista niciun motiv pentru care să mă vaccinez”. Djokovic a precizat că aceasta era „libertatea sa de a alege, acel drept fundamental pe care îl ai ca ființă umană pe această planetă – libertatea de a alege – care a fost retrasă multor oameni”.
Creșterea stocurilor de numerar în UE pe fondul crizelor globale
Numărul bancnotelor aflate în circulație în UE este în creștere, cu toate că tot mai multe persoane dețin telefoane inteligente. Potrivit unor noi date, incendiile de vegetație tot mai răspândite, războaiele din Iran și Ucraina și atacurile cibenretice alimentează temerile europenilor asupra vieții de zi cu zi. Loading … Populația din UE, încurajată să aibă rezerve de apă, alimente și numerar pentru 72 de ore Numerarul este pe locul doi după plățile contactless în multe orașe din Europa, însă, cantitatea bancnotelor aflate în circulație este în creștere, a declarat Philip Lane, economistul-șef al Băncii Centrale Europene, la școala de vară MacGill din Irlanda, potrivit The Guardian. Creșterea numerarului a fost cauzată de anxietatea europenilor legată de pandemia de COVID-19 din 2020-2021, de războaiele din Ucraina și Iran, precum și de impactul atacurilor cibernetice asupra sistemelor de plată online și contactless, susțin experții. „Stocul de bancnote continuă să crească. În tranzacții, bancnotele scad, dar stocul crește”, a adăugat Lane. Țări europene, inclusiv Austria, Finlanda, Germania, Suedia și Olanda, au recomandat deja ca cetățenii să păstreze între 70 și 100 de euro per gospodărie, suficienți pentru a plăti pentru lucrurile esențiale timp de 72 de ore, în cazul în care aplicațiile online și mobile nu funcționează. Atacurile cibernetice pot perturba cumpărăturile online timp de câteva săptămâni Anul trecut, un atac cibernetic din Marea Britanie care a lovit compania Marks & Spencer a împiedicat preluarea de comenzi online timp de câteva săptămâni. În 2025, locuitorilor din Uniunea Europeană li s-a recomandat să stocheze alimente, apă și produse esemnțiale pentru 72 de ore în caz de urgență, precum incendiile catastrofale din această vară din Spania și Franța, inundațiile și furtunile, precum și atacurile cibernetice sau chiar în caz de război cu Rusia. Gospodăriile au fost încurajate să pregătească pachete de criză care să includă apă îmbuteliată, un radio cu tranzistori, alimente conservate și numerar. Numerarul este în creștere în UE Valoarea numerarului din UE a crescut de la 1 trilion de euro în 2016 la 1,6 trilioane de euro în iunie 2026. Peste 31 de miliarde de bancnote sunt în circulație, comparativ cu cât erau înainte de pandemia de COVID-19: 24 de miliarde. Bancnota de 50 euro a fost cea mai populară și cel mai des folosită în 2025, urmată de bancnota de 100 euro. Sursa Foto: Shutterstock
Piramidele din Meroe, sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, amenințate de războiul și acumularea de nisip din Sudan
Orașul Meroe, situat la aproximativ 200 de kilometri nord de capitala Sudanului, cuprinde peste 200 de piramide construite între anii 800 î.Hr. și 350 d.Hr., ca morminte regale pentru conducătorii Regatului Kush, potrivit AP. Piramidele sunt un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, cunoscute pentru arhitectura sa unică și unghiulară. Cu toate acestea, războiul în desfășurare din țară amenință integritatea acestora. „Prăbușirile sunt posibile” „Situl s-ar putea confrunta cu un dezastru, iar prăbușirile sunt posibile”, a avertizat arheologul Mahmoud Suleiman. „Nisipul s-a îngroșat foarte mult pe piramide și chiar în interiorul templelor, iar iarba crește deasă”, a explicat el, adăugând că „piramidele s-au deteriorat foarte mult și au început să cadă pietre”, potrivit sursei. Sarea poate duce la erodarea inscripțiilor antice Mohamed Mubarak, un inspector de antichități, a declarat că sarea eliberată din nisipul acumulat s-a adunat în interiorul templelor funerare. Aceasta degradează pietrele „inerent fragile”, riscând erodarea inscripțiilor antice. „Schimbările climatice, războiul care a dus la dispersarea forței de muncă și dificultatea misiunilor străine de a-și continua activitatea pe fondul instabilității de securitate a țării… toate au contribuit la deteriorarea semnificativă a sitului”, a declarat Suleiman. Mai multe situri istorice și muzee au fost distruse Conflictul mortal din Sudan a izbucnit în aprilie 2023. De atunci, au fost distruse numeroase situri istorice și muzee ale țării. UNESCO a avertizat în aprilie că siturile culturale și istorice sunt amenințate din ce în ce mai mult. Peste 100 de situri culturale au fost avariate. De asemenea, cel puțin 22 de muzee au fost jefuite sau distruse de la începutul războiului, mai arată sursa citată.
Război în Ucraina, ziua 1.625. Zelenski ordonă atacuri susținute împotriva industriei militare ruse
Războiul din Ucraina a intrat vineri, 7 august 2026, în a 1625-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că ordonat desfășurarea unor operațiuni speciale împotriva industriei militare ruse. „Industria militară rusă trebuie redusă semnificativ” Operațiunile au obiectivul de a ținti „companii precise pe care le-am identificat deja”, a scris Zelenski pe Facebook, după o reuniune cu membri ai conducerii politice și militare a Ucrainei. Tuturor celor prezenți la întâlnire le-au fost trasate sarcini clare și „mă aștept ca acestea să fie executate întocmai”, a mai indicat el. Loading … Industria militară a Rusiei „trebuie redusă semnificativ”, a continuat Zelenski, care a deplâns în același timp că Rusia continuă să obțină din străinătate sprijin și componente-cheie pentru armele sale – „Putem vedea că fiecare rachetă rusească, fiecare dronă și alte arme conțin componente esențiale din alte țări, în lipsa cărora astfel de arme pur și simplu nu ar putea exista”. În urmă cu câteva zile, Zelenski anunțase noi lovituri cu drone în profunzimea teritoriului rus, în continuarea campaniei de 40 de zile pe care a ordonat-o pe 25 iunie și care, susține el, vizează cu precădere centre logistice și rafinării rusești. În perioada scursă de atunci, armata ucraineană a atacat aproximativ 20 de depozite ale companiei ruse de comerț electronic Wildberries, alte 25 de rafinării și infrastructuri energetice și aproximativ 200 de petroliere și nave comerciale în Marea Neagră și Marea Azov. Ca represalii, Rusia a lansat 381 de rachete asupra Ucrainei numai în iulie, mai multe decât în orice altă lună de la începutul războiului declanșat în februarie 2022. De asemenea, Rusia atacă susținut cu rachete și drone porturile ale Ucrainei.
Funeralii în masă în Gaza pentru 112 victime care au fost recuperate din ruine la aproape trei ani de la atacul israelian care le-a ucis
Autoritățile din Fâșia Gaza au organizat marți funeralii colective pentru 112 persoane ale căror trupuri au fost recuperate recent din ruinele unui bloc de apartamente din cartierul Sabra, din orașul Gaza, notează Sky News. Peste 300 de palestinieni au murit în urma bombardamentului, produs în noiembrie 2023. În perioada imediat următoare atacului au fost recuperate aproximativ 40 de cadavre. Majoritatea victimelor au rămas îngropate sub dărâmături, la o adâncime care a făcut imposibilă recuperarea lor. Echipele de intervenție au reușit în acest sfârșit de săptămână să recupereze rămășițele a încă 112 persoane, inclusiv 40 de copii. Potrivit autorităților locale, alte 157 de victime sunt încă date dispărute. „Singura vină a acestor martiri a fost aceea că au rămas neclintiți și dârji în propriile case”, a declarat unul dintre participanții la funeralii. Mii de victime rămân sub dărâmături Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, cel puțin 7.400 de persoane sunt în continuare considerate dispărute sub dărâmăturile clădirilor distruse în timpul războiului. Șeful departamentului de evidență al instituției, Zaher al-Waheidi, a declarat că numărul real ar putea fi mult mai mare, deoarece în numeroase cazuri au fost ucise familii întregi și nu a mai rămas nimeni care să raporteze disparițiile. Bilanțul războiului Autoritățile palestiniene din enclavă susțin că peste 73.000 de persoane au fost ucise de la începutul războiului, declanșat după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. În urma raidului palestinian, aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise, iar alte 251 au fost luate ostatice. Deși un armistițiu între Israel și Hamas este în vigoare din octombrie 2025, ambele părți se acuză reciproc de încălcarea acestuia. Ministerul Sănătății din Gaza afirmă că cel puțin 1.252 de persoane au fost ucise de la intrarea în vigoare a încetării focului.
Avem nevoie de idei. Mesajul neobișnuit trimis de armata SUA în plin război cu Iranul
Un ofițer superior din structura de informații a Comandamentului Central al SUA, cunoscut sub acronimul CENTCOM, a transmis săptămâna trecută un e-mail unui grup extins de analiști militari. Mesajul începea cu o solicitare directă: „Avem nevoie de idei”. Ofițerul le-a cerut destinatarilor să identifice noi modalități prin care Iranul ar putea fi presat și pedepsit, au declarat pentru CNN două surse familiarizate cu mesajul. Trimiterea unei astfel de solicitări prin e-mail, către un număr mare de specialiști, a fost descrisă de oficiali militari drept neobișnuită. Una dintre surse a afirmat că CENTCOM analizează toate variantele și consideră că actuala strategie trebuie reevaluată, după ce săptămâni de bombardamente nu au determinat Iranul să accepte condițiile cerute de Washington. CENTCOM susține că solicitarea face parte din procesul de planificare Comandamentul Central al SUA nu a negat existența mesajului. Căpitanul Timothy Hawkins, purtător de cuvânt al CENTCOM, a declarat că instituția are o tradiție îndelungată în identificarea unor soluții inovatoare. Potrivit acestuia, amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM, solicită frecvent opiniile membrilor structurii militare, indiferent de grad, pentru îmbunătățirea operațiunilor. E-mailul a fost trimis înainte ca Donald Trump să amenințe cu o nouă ofensivă masivă împotriva Iranului. Președintele american a renunțat însă în ultimul moment la atac, după ce prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman și alți lideri din Golf i-au cerut să prioritizeze dialogul și să evite extinderea conflictului. Bombardamentele nu au schimbat poziția Teheranului Statele Unite au lansat în ultimele săptămâni mai multe valuri de atacuri asupra unor ținte iraniene. CENTCOM a anunțat că, pe 29 iulie, a lovit zeci de obiective ale Gardienilor Revoluției, printre care centre de comandă, instalații pentru rachete și drone, sisteme de supraveghere de coastă și capacități navale. Operațiunea a venit după ce Iranul ar fi lansat mai multe rachete balistice asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu. Toate proiectilele au fost interceptate, potrivit armatei SUA. Peste 50.000 de militari americani sunt desfășurați în prezent în regiune. În ciuda bombardamentelor, serviciile americane de informații consideră că actuala campanie aeriană nu va fi suficientă pentru a determina conducerea iraniană să-și schimbe poziția la negocieri. Generalul Dan Caine, președintele Statului Major Întrunit, a recunoscut în fața Congresului că „puterea aeriană are limite” și că bombardamentele nu pot îndeplini toate obiectivele anunțate de Trump. Atacuri simbolice sau trupe trimise la sol Administrația americană analizează intensificarea atacurilor asupra instalațiilor nucleare iraniene rămase intacte. Printre posibilele ținte se află complexul subteran cunoscut sub numele de Pickaxe Mountain, unde ar putea fi depozitate materiale sau echipamente nucleare. Instalațiile sunt însă construite la mare adâncime, iar oficialii americani consultați de CNN cred că nici cele mai puternice arme convenționale ale SUA nu le-ar putea distruge complet. O asemenea operațiune ar putea necesita trimiterea trupelor la sol, o variantă cu riscuri militare și politice majore. Cel puțin 18 militari americani au murit de la începutul războiului, iar alte câteva sute au fost rănite, potrivit datelor Pentagonului citate de presa americană. O altă variantă discutată la Washington ar presupune un bombardament intens, desfășurat timp de una sau două săptămâni, pentru distrugerea capacităților iraniene de lansare a rachetelor. Trump a ezitat până acum să aprobe planul, după avertismente privind reducerea stocurilor americane de interceptoare antiaeriene și riscul unui număr mare de victime civile. Oficialii au analizat inclusiv atacuri cu un efect vizual spectaculos, asemănate de una dintre surse cu un „foc de artificii”. Acestea i-ar putea oferi lui Trump posibilitatea de a revendica o victorie și de a reduce operațiunile, fără ca programul nuclear iranian să fie însă eliminat. Strâmtoarea Ormuz, principala miză a conflictului Niciunul dintre aceste scenarii nu rezolvă principala dispută dintre Washington și Teheran: controlul și regimul de navigație din Strâmtoarea Ormuz. Iranul încearcă să transforme rutele comerciale și infrastructura energetică din regiune în instrumente de presiune. Teheranul consideră că poate obliga Statele Unite și statele din Golf să accepte un rol iranian mai important în administrarea strâmtorii, prin creșterea costurilor economice și militare ale conflictului. Aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol tranzita Hormuz înaintea războiului. Donald Trump a susținut luni că negocierile cu Iranul ar putea duce rapid la redeschiderea strâmtorii și a calificat discuțiile drept „ultima șansă” a Teheranului de a evita noi lovituri. Ministerul iranian de Externe a negat însă că ar exista negocieri directe cu Washingtonul și a precizat că discută doar cu Omanul despre circulația navelor.
Ucraina ne produce daune uriașe prin blocarea aprovizionării cu țiței: Băsescu, despre criza carburanților din România
Invitat la Digi24, duminică seara, fostul președinte Traian Băsescu a vorbit despre criza de carburant. „Deci Caspian Pipeline Consortium este conducta de 1.500 de km, care leagă Tengiz, cel mai mare depozit de țiței din lume, de Novorossiisk, 1.510 km”, a transmis el. „Dar acest traseu este închis și aș vrea să înțelegem în ce context discutăm. În situația în care zăcământul de la Tengiz este deținut în proporție de 50% de Chevron, plus 25% Exxon, iar cazacii au 20% și Lukoil mai are 5%. Deci zăcământul este gestionat de americani, iar Chevronul este 15% în conducta de transport de la Tengiz la Novorossiisk”, a adăugat Băsescu. Ucrainei „îi dăm pâinea de la gură” Potrivit fostului șef de stat, Ucraina produce „daune uriașe” României și Europei prin blocarea aprovizionării cu țiței. „Discutăm de Ucraina, căreia noi îi dăm pâinea de la gură, cum s-ar spune, să-i ajutăm în război și ei ne produc daune uriașe prin blocarea aproviziunii cuțiței, nu numai a României, dar a Europei. Pentru că Novorossiisk este terminalul care furnizează țiței de Kazahstan pentru Europa, sigur și rusesc. Există o parte din electorat care spune că ar trebui să nu-i ajutăm atât pe ucraineni”, a mai transmis fostul președinte. Traian Băsescu a mai specificat că „încărcam pe vapoare cerealele lor și nu cele românești. I-am ajutat enorm tot timpul, cu ce am putut noi, la dimensiunile noastre”. Totuși, fostul președinte a afirmat că „avem alternative cu țiței de Kazahstan. Dar problema este că trebuie discutat”. „O altă variantă, dar care e mai peste mână, este tot așa cu țiței din Kazahstan care vine la Baku, de la Baku pleacă în Azerbaijan și din Azerbaijan în Turcia pe conductă. Dar asta înseamnă că am merge să încărcăm în Mediterană și să intrăm prin strâmbările turcești. Ceea ce ridică probleme datorită aglomerației, a costurilor și așa mai departe”, a explicat Traian Băsescu.
Copiii, pregătiți pentru un posibil atac cu drone: un oraș aflat la granița cu Rusia ia măsuri fără precedent
Printre măsurile adoptate se numără montarea unor folii speciale pe ferestre, amenajarea de adăposturi și organizarea unor exerciții pentru elevi, potrivit Reuters. Măsuri de protecție după incidentele din această primăvară Autoritățile locale din Tartu au decis să consolideze măsurile de siguranță în toate cele 30 de școli și 38 de grădinițe din oraș, după ce, în ultimele luni, mai multe drone ucrainene destinate unor ținte din Rusia au ajuns accidental pe teritoriul Estoniei. Potrivit autorităților ucrainene, incidentele au fost provocate de sistemele rusești de bruiaj electronic, care au deviat traiectoria aparatelor de zbor fără pilot. În luna iunie, mai multe unități de învățământ din Tartu au primit ordin să își adăpostească elevii după ce o astfel de dronă se apropia de oraș. Director de școală: „Nu eram pregătiți” Karin Lukk, directoarea școlii gimnaziale Kivilinna, a declarat că profesorii și personalul nu știau cum să reacționeze într-o asemenea situație. Potrivit acesteia, unitatea nu dispunea atunci nici de spații special amenajate, nici de proceduri clare pentru evacuarea copiilor, astfel că, pe durata vacanței de vară, școala pregătește săli care pot deveni adăposturi în caz de alertă, inclusiv sala de sport și piscina. Folii speciale pe geamuri și adăposturi pentru elevi Una dintre principalele măsuri este aplicarea unor folii de protecție pe geamurile încăperilor desemnate drept adăposturi. Autoritățile explică faptul că experiența războiului din Ucraina a arătat că numeroase răni sunt provocate de cioburile rezultate în urma undelor de șoc generate de explozii, nu doar de exploziile propriu-zise. În paralel, elevii vor participa la exerciții prin care vor învăța cum să reacționeze în cazul unei alerte privind drone sau alte amenințări aeriene. Pentru ca perioadele petrecute în adăposturi să fie mai ușor de suportat, școlile intenționează să le doteze cu jocuri, cărți și alte materiale recreative. Măsurile ar putea fi extinse și în alte orașe Viceprimarul orașului Tartu, Martin Bek, a declarat că măsurile de protecție nu se limitează la unitățile de învățământ. Autoritățile distribuie și generatoare către blocurile de locuințe pentru a reduce impactul unor eventuale pene de curent în sezonul rece. Potrivit oficialului, și alte orașe din Estonia analizează posibilitatea de a adopta măsuri similare, inspirate din experiența Ucrainei. Un semnal și pentru statele de pe flancul estic al NATO Estonia este membră NATO și a Uniunii Europene și se află în prima linie a flancului estic al Alianței, la granița cu Rusia. Măsurile adoptate la Tartu reflectă schimbările produse în planul securității regionale ca urmare a războiului din Ucraina și arată modul în care inclusiv instituțiile de învățământ își adaptează planurile pentru a face față unor amenințări care, până de curând, păreau improbabile.
Economia Rusiei, tot mai afectată de război. Atacurile ucrainene cu drone pun presiune pe Moscova
Potrivit unor analize economice și datelor prezentate în ultimele zile, autoritățile de la Moscova se confruntă cu dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, în timp ce piețele financiare și mediul de afaceri dau semne de deteriorare, relatează Politico. Unul dintre cele mai recente semnale vine din piața obligațiunilor de stat. Ministerul rus al Finanțelor a suspendat temporar vânzarea de titluri de stat după ce mai multe licitații nu au atras suficienți cumpărători la costurile pe care guvernul era dispus să le accepte. Băncile solicită randamente mai ridicate pentru a finanța statul, în contextul dobânzilor mari și al riscurilor crescute din economie. Dobânzile ridicate pun presiune pe companii Banca Centrală a Rusiei menține o dobândă-cheie de 14,25% pentru a limita inflația, însă această politică face creditarea tot mai costisitoare pentru companii. Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că, în lipsa unei reduceri a dobânzii de referință, în toamnă ar putea urma un val de insolvențe. Primele semne sunt deja vizibile. Numărul falimentelor corporative a crescut în prima jumătate a anului, iar companiile reclamă acces tot mai dificil la finanțare într-un moment în care statul atrage masiv resurse de pe piață pentru a susține cheltuielile militare. Analiști citați de presa internațională apreciază că, deși nu există un risc imediat de colaps financiar, indicatorii arată o înrăutățire treptată a situației economice. În același timp, cheltuielile pentru apărare au ajuns să reprezinte aproape jumătate din cheltuielile guvernamentale în al doilea trimestru al anului, peste nivelul estimat inițial de autoritățile ruse. Atacurile ucrainene afectează infrastructura economică În ultimele luni, Ucraina și-a extins considerabil campania de atacuri cu drone asupra unor obiective aflate la sute sau chiar mii de kilometri de linia frontului. Printre țintele vizate s-au numărat rafinării, depozite de combustibil, infrastructură logistică și facilități comerciale. Loviturile au provocat perturbări în aprovizionarea cu carburanți în mai multe regiuni ale Rusiei și au afectat transportul mărfurilor. În paralel, armata ucraineană susține că a atacat numeroase nave în Marea Neagră și Marea Azov, ceea ce ar fi complicat atât alimentarea Crimeei cu combustibil, cât și exporturile rusești de cereale. În același timp, atacurile asupra unor depozite aparținând Wildberries, cea mai mare platformă de comerț electronic din Rusia, au distrus mărfuri în valoare de sute de milioane de dolari, potrivit estimărilor apărute în presa internațională. Numeroși antreprenori au relatat pe rețelele sociale că și-au pierdut stocurile și că activitatea le-a fost grav afectată. Impact și asupra piețelor internaționale Efectele conflictului depășesc granițele Rusiei și Ucrainei. Perturbările exporturilor prin Marea Neagră au contribuit la creșterea prețurilor grâului pe piețele europene, în timp ce fermierii ruși reclamă dificultăți în comercializarea recoltei din cauza riscurilor tot mai mari asociate transportului maritim.
Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a dezvăluit costul războiului SUA cu Iran: Cu 8 miliarde de dolari mai mult decât estimarea inițială
Secretarul SUA de Război, Pete Hegseth, a estimat costul războiului cu Iran la 37.5 miliarde de dolari. De la estimarea anterioară de 29 miliarde de dolari din luna mai, costul războiului a crescut cu circa 8 miliarde de dolari. Într-o audiere a Comisiei de Creditare a Senatului de marți, Hegseth a declarat că estimarea acoperă anumite costuri pentru perioada de la începutul războiului, din 28 februarie până pe 21 iulie, precum și alte costuri anticipate până la începutul lunii septembrie. Loading … Războiul SUA-Iran: 5 luni, costuri de 37 de miliarde $ Estimarea include unele costuri operaționale și de întreținere, precum și salariile militare, a spus secretarul. Războiul SUA-Iran a ajuns în a cincea lună, după ce ostilitățile au fost reluate și armistițiul asigurat de Memorandumul Înțelegerii a fost suspendat definitiv. Pete Hegseth a asigurat că în războiul cu Iranul, SUA nu vor repeta greșelile războiului cu Irak, care a costat 2-3 trilioane de dolari. „Nu am încercat să refacem societatea iraniană după modelul american care presupune costul a mii de vieți de americani. Nu vom duce războaie stupide din nou, ca-n Irak și Afganistan, unde zeci de mii de femei și bărbați și-au pierdut viețile. Trump nu vrea să schimbe Iranul, dar vrea să se asigure că nu va construi arme nucleare, a spus Pete Hegseth. Secretarul l-a criticat în mod indirect pe fostul președinte George W. Bush, care a împlinit luna aceasta 80 de ani, pentru modul cum a gestionat răsturnarea regimului lui Saddam Hussein și democratizarea Irakului. „Nu noi am pornit acest război. Iranul a pornit războiul cu 47 de ani în urmă. Au ucis mii de soldați americani, inclusiv în Irak. Dar capabilitățile lor nu sunt deasupra capabilităților noastre”, a adăugat secretarul. În Irak, 4.600 de militari americani și-au pierdut viața într-un război care a durat aproape 9 ani, din 2003 până la finalul anului 2011. SUA au reluat operațiunile militare după ce gruparea teroristă Daesh a ocupat nordul Irakului și a proclamat crearea Statului Islamic în 2014. SUA au condus operațiuni aeriene într-un război care a durat trei ani pentru ca Irakul să-și recupereze teritoriile. Pete Hegseth, despre distrugerea Muntelui Târnăcopului Întrebat la audiere dacă SUA au capacitatea militară să distrugă bazele secrete ale Iranului săpate sub Muntele Târnăcopului, Pete Hegseth a răspuns: „Multe dintre capabilitățile noastre sunt secrete. Dar dacă cineva din lume poate lovi oriunde pe Pământul Verde al lui Dumnezeu, este armata Statelor Unite”. Secretarul a continuat să-i justifice acțiunile militare ale președintelui în Iran: „Vreți ca islamiștii radicali să obțină bomba nucleară cu care pot distruge lumea? Președintele Trump merită să fie lăudat pentru eforturile și curajul său, pentru a se asigura că islamiștii nebuni nu vor avea arma nucleară”. Întrebat dacă China și Rusia sprijină Iranul și cum ar putea să o facă, Hegseth a răspuns: „Sunt modalități prin care ambele țări, la diferite niveluri, îi permit Iranului să facă ceea ce face. Da.” Trump, despre bilanțul războaielor SUA din 1945 încoace Într-o postare de pe Truth Social, Donald Trump a specificat bilanțul și durata fiecărui război major pe care l-au dus SUA de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. „Războiul din Afganistan – 20 de ani, 2.000 de morți Războiul din Irak – 9 ani, 4.600 de morți Războiul din Vietnam – 19 ani și 5 luni, 58.220 de morți Războiul din Coreea – 3 ani și o lună, 36.574 de morți Războiul din Venezuela – o singură zi, 0 morți Conflictul militar cu Iran – 4 luni, 18 morți”. Sursa Foto: Pentagon