Avertismentul unui general german: Trebuie să fim pregătiți pentru un război cu Rusia în următorii doi-trei ani
Avertismentul a fost lansat de generalul german Christian Freidling. Potrivit Nexta, șeful forțelor terestre ale Germaniei a declarat că NATO ia în considerare un scenariu de conflict cu Rusia. „Trebuie să fim pregătiți”, a comentat generalul german. Conform scenariului un atac al Rusiei asupra NATO ar putea avea loc în 2029. Totuși, generalul a subliniat că Rusia ar putea lua o astfel de decizie și mai devreme, în ciuda faptului că războiul din Ucraina a ajuns în al cincilea an. Totodată, armata rusă a pierdut peste 1,3 milioane de oameni uciși și răniți, conform datelor publicate de autoritățile de la Kiev. Avertisment: Rusia face pregătiri și își extinde bazele militare Imaginile din satelit arată că rușii fac pregătiri militare importante. Rusia construiește noi cazărmi și depozite militare de-a lungul frontierei de vest, inclusiv în apropierea Finlandei și a Norvegiei. În regiunea Murmansk, se construiesc alte obiective militare importante. Practic se construiește din Arctica până la Kaliningrad. Experții estimează că astfel numărul forțelor ruse de la graniță ar putea crește de 4-5 ori.
Război în Ucraina, ziua 1.564. Andrii Sybiha, ministrul de Externe al Ucrainei: Putin și-a pierdut șansa să iasă din acest război eșuat
Războiul din Ucraina a intrat, duminică, 7 iunie 2026, în a 1564-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Într-o postare publicată pe X, ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, susține că Vladimir Putin și-a ratat șansa de a ieși din „acest război eșuat”, după ce a refuzat „ramura de măslin” întinsă de Zelenski. „Nu sunt vești bune pentru ruși” „Nu sunt vești bune pentru ruși. Prin refuzul ofertei președintelui Zelenskii de a purta negocieri directe de pace, Putin și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat. Situația Rusiei nu face decât să se înrăutățească. Pierderile de pe câmpul de luptă vor continua să crească. Eșecurile vor deveni tot mai umilitoare. Economia se va afunda și mai mult în recesiune. Se vor pierde și mai multe locuri de muncă, impozitele vor crește, iar inflația îi va afecta pe cei mai vulnerabili”, transmite Sybiha, ministrul de Externe al Ucrainei. Oficialul ucrainean afirmă că în Rusia nu mai există domenii ce pot fi scutite de sancțiunile pe termen lung impuse la solicitările Ucrainei. În consecință, intensitatea acestor sancțiuni va crește – „Presiunea internațională nu se va diminua. Va deveni doar mai puternică. Inclusiv prin utilizarea activelor înghețate, interdicțiile de călătorie și răspunderea inevitabilă pentru crime”. Mai departe, ministrul ucrainean al Externelor se declară convins că Vladimir Putin nu își va atinge niciodată obiectivele pe câmpul de luptă și că „ar fi bine să renunțe la speranțele sale iluzorii că Ucraina se va prăbuși în curând, că sprijinul partenerilor săi va scădea sau că presiunea asupra Rusiei se va diminua. Rusia va fi nevoită să accepte o soluție diplomatică, dar condițiile vor fi mult mai nefavorabile”. Sybiha a mai avertizat că „refuzul lui Putin de a accepta pacea ar trebui să ducă la o intensitate mai mare a presiunilor internaționale asupra Rusiei”. În context, ar urma o întărire a sprijinului acordat Ucrainei. Zelenski, scrisoare controversată Zilele trecute, președintele Ucrainei a dat un semnal fără precedent. El a publicat o scrisoare deschisă, în care i-a cerut lui Putin o întâlnire față în față. La finalul textului, liderul de la Kiev l-a amenințat pe Vladimir Putin că, dacă nu pune capăt războiului, va trebui să lupte pentru propria sa existență. Președintele Federației Ruse a refuzat „oferta”, afirmând că nu vede, în acest moment, niciun motiv pentru a se întâlni cu Volodimir Zelenski, atât timp cât un acord de pace nu este schițat – „Nu văd interesul unei întâlniri. Aceasta nu ar avea interes decât pentru partea ucraineană, cu scopul de a opri înaintarea forțelor noastre armate. Trebuie să lăsăm specialiștii să lucreze, să dezvolte soluții, iar ulterior putem să ne întâlnim”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Război în Ucraina, ziua 1511. Zelenski: „Americanii nu au timp pentru Ucraina”, odată cu războiul din Iran
Război în Ucraina, ziua 1.563. Zelenski: Partea rusă încă alege războiul. Putin a refuzat o întâlnire față în față
Războiul din Ucraina a intrat, sâmbătă, 6 iunie 2026, în a 1563-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski a declarat că respingerea de către omologul său rus, Vladimir Putin, a propunerii de a organiza o întâlnire față în față pentru a negocia încheierea războiului care durează de peste patru ani demonstrează că liderul de la Kremlin „alege, încă, războiul”. Președintele Ucrainei a comentat răspunsul dat de Kremlin cu privire la scrisoarea sa deschisă. „A dezamăgit mulți oameni” „Din păcate, partea rusă alege încă războiul, toată lumea a auzit răspunsul. Un răspuns slab. Pur și simplu nu vrea să pună capăt războiului. Cred că acest răspuns a dezamăgit mulți oameni din întreaga lume”, a spus Zelenski. Vineri, în marja Forumului Economic de la Sankt Petersburg, Vladimir Putin a transmis că nu vede, în acest moment, niciun motiv pentru a se întâlni cu Volodimir Zelenski, atât timp cât un acord de pace nu este schițat – „Nu văd interesul unei întâlniri. Aceasta nu ar avea interes decât pentru partea ucraineană, cu scopul de a opri înaintarea forțelor noastre armate. Trebuie să lăsăm specialiștii să lucreze, să dezvolte soluții, iar ulterior putem să ne întâlnim”. Mai departe, președintele Federației Ruse a criticat stilul „grosolan” ales de Zelenski în scrisoarea deschisă publicată joi și în care liderul ucrainean formulează amenințări și caută să evidențieze pagubele și pierderile umane suferite de Rusia. „Această scrisoare conține unele remarce mai degrabă grosolane. A fost aceasta o cale pentru a crea condițiile pentru o întâlnire față în față, ori una de a împiedica o întâlnire față în față? Cred că este a doua variantă”, a nuanțat Putin. În scrisoarea publicată joi, Zelenski i-a cerut lui Putin o întâlnire față în față. La finalul textului, liderul de la Kiev l-a amenințat pe Vladimir Putin că, dacă nu pune capăt războiului, va trebui să lupte pentru propria sa existență. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Trump susține că un acord de pace cu Iranul ar putea fi încheiat în weekend
Președintele american Donald Trump a afirmat că Iranul este „destul de aproape” de semnarea unui acord de pace cu Statele Unite, precizând că o înțelegere ar putea fi atinsă „în weekend”. „Orice se poate întâmpla când ai de-a face cu Iranul. Este o parte foarte volatilă a lumii, probabil cea mai volatilă parte a lumii”, a spus Trump, în declarații făcute reporterilor în Biroul Oval. Potrivit acestuia, negocierile evoluează bine, iar punctul central al discuțiilor este angajamentul Iranului de a nu deține, dezvolta sau cumpăra vreodată o armă nucleară. Trump invocă forța militară a SUA, dar spune că preferă un acord scris Trump a susținut că Statele Unite ar avea capacitatea militară de a continua ofensiva timp de „încă două, trei săptămâni” și de a produce distrugeri masive, însă a afirmat că preferă o soluție diplomatică. „Aș prefera să nu fac asta. Este foarte ușor de făcut. Ei sunt pregătiți, vor să o facă, dar dacă putem obține ceva în scris care să realizeze același lucru fără să ucidem pe toată lumea, aș vrea să fac asta”, a spus Trump. Președintele american a adăugat că „majoritatea” oamenilor din administrația sa susțin această abordare, deși a admis că există și voci care ar prefera o altă opțiune. Washingtonul vrea să separe negocierile privind Libanul de cele cu Iranul Trump a declarat că administrația sa încearcă să trateze separat situația din Liban față de negocierile cu Iranul, pe motiv că cele două dosare sunt „foarte diferite”. Iranul a insistat în trecut că orice acord privind încheierea conflictului regional mai amplu trebuie să includă și oprirea luptelor din Liban, unde aliatul său Hezbollah s-a implicat în conflict la 2 martie. „Încercăm să le separăm. Este ceva foarte diferit. Am vorbit, de fapt, cu Hezbollah pentru prima dată. Nici nu știam că ei vorbesc”, a spus Trump. Potrivit acestuia, Hezbollah și Israelul ar fi convenit să nu deschidă focul, urmând ca situația să fie monitorizată. Iranul avertizează asupra unei reluări totale a conflictului Declarațiile lui Trump vin în contextul în care ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a avertizat miercuri că orice atac asupra Beirutului ar declanșa o „reluare pe scară largă” a războiului din Orientul Mijlociu. Avertismentul Teheranului subliniază fragilitatea negocierilor și riscul ca dosarul libanez să complice un eventual acord între Iran și Statele Unite. Trump laudă Israelul și pe Benjamin Netanyahu În aceleași declarații, Trump a descris Israelul și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu drept „un partener grozav”. „Israelul, uitați, a fost un partener grozav. Bibi Netanyahu a fost, pentru mine, un partener grozav. Pentru alții, nu atât de bun. Pentru mine, a fost foarte bun”, a afirmat Trump. Președintele american a mai spus că Israelul „a avut nevoie” de sprijinul Statelor Unite în confruntarea cu Iranul, pe care l-a descris drept „o problemă reală, o problemă mare, o problemă mondială”. Trump a susținut că Iranul „nu s-ar fi oprit la Israel” și că ar fi putut „arunca în aer Orientul Mijlociu”, justificând astfel implicarea Washingtonului în sprijinul aliatului său.
Economia Rusiei, tot mai afectată de sancțiuni. Marile companii intră într-un colaps gestionat
Sectorul corporativ din Rusia a intrat în 2026 într-o stare descrisă drept „colaps gestionat”, pe fondul sancțiunilor internaționale și al creșterii taxelor, potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei. Instituția susține că „trei sferturi dintre cele mai mari companii din Rusia au raportat o scădere a veniturilor și a profitului sau pierderi directe la sfârșitul anului 2025. Dividendele au devenit un lux pe care majoritatea nu și-l mai pot permite.” Potrivit Ukrinform, datele prezentate arată că 53% dintre companiile rusești se confruntă acum cu probleme de flux de numerar, iar pentru 27% dintre ele aceasta este o situație complet nouă. Cele mai afectate domenii sunt petrolul și gazele, industria materiilor prime, comerțul și industria grea. Gazprom, care este simbolul puterii economice a Kremlinului, nu va plăti dividende pentru al doilea an consecutiv. Ultima plată către acționari a fost făcută în prima jumătate a anului 2022. Situația este similară și la Rusal și Alrosa, companii importante din industria aluminiului și diamantelor. Rusal nu a mai acordat dividende din 2022 și nici nu-și propune să facă acest lucru în primul trimestru din 2026. Aceeași situație în industria metalurgică Probleme mari sunt și în industria metalurgică. NLMK și MMK, cei mai mari producători de oțel din Rusia, le-au transmis acționarilor că nu vor exista plăți pentru anul 2025. Pe piața imobiliară, dezvoltatorul Samolet a trecut de la un profit de 8,2 miliarde de ruble la o pierdere netă de 2,3 miliarde de ruble. În același timp, retailerul pentru copii Korablik este aproape de faliment, din cauza datoriilor. Concedierile au început și în alte companii mari. Rostelecom a redus personalul cu 20.000 de angajați, iar holdingul United Confectioners și-a diminuat forța de muncă cu un sfert. Profitul companiei Bork-Retail s-a prăbușit cu 90% față de anul 2024. Una dintre cele mai afectate firme este Volga Avtodor, unde veniturile au scăzut cu 96%. Datoriile au ajuns la 3 miliarde de ruble, de cinci ori mai mult decât venitul anual total al companiei. Mai multe companii importante, printre care Magnit, Uralkali, Fix Price, Eurotrans, Unipro, Europlan și serviciul de car-sharing Whoosh, nu vor mai acorda dividende acționarilor. Whoosh a raportat pierderi de peste 2,9 miliarde de ruble. Holdingul VK, controlat de Vladimir Kiriyenko, fiul adjunctului șefului administrației prezidențiale rusești, nu a publicat date privind profitul sau pierderile în ultimul raport financiar, ceea ce înseamnă că rezultatele sunt din nou negative.
Reuters: Un comandant ucrainean anunță că un moment de cotitură e iminent în războiul cu Rusia
Generalul de brigadă Andriy Biletsky, care comandă Corpul III al Armatei Ucrainene, a acordat un interviu agenției Reuters, în care a declarat că el este de părere că armata Rusiei este epuizată și incapabilă să realizeze progrese majore. În aceste condiții, el a subliniat că dacă forțele ucrainene vor reuși să-și mențină avântul pe parcursul a câteva luni, va putea prelua și inițiativa pe câmpul de luptă, determinând Rusia să renunțe la o parte din planurile sale privind regiunea Donețk. „Cred că următoarele șase până la nouă luni vor fi un moment de cotitură. Mai precis, cred că următoarele șase luni sunt cele mai critice”, a spus Biletsky pentru Reuters. Regiunea Donețk, punct de blocaj în negocierile de pace Controlul asupra regiunii Donețk a fost un punct de blocaj în negocierile susținute de SUA. În timp ce Rusia vrea să controleze întreaga regiune, deși nu a ocupat-o complet, Ucraina refuză să se retragă din zonele în care încă să află trupele sale. „Trebuie să stabilim direcțiile în care ne putem îmbunătăți pozițiile, să cucerim câteva puncte strategice și apoi să discutăm cu rușii dintr-o poziție de forță – nu de slăbiciune – despre un armistițiu cu adevărat stabil. Din punct de vedere militar, acest lucru este realist”, a declarat Biletsky pentru sursa citată. Oboseala, o problemă pentru forțele ruse Remarcile lui Biletsky privind epuizarea trupelor rusești sunt reiterate și de către John Helin, de la grupul de analiză a conflictelor Black Bird. Acesta a subliniat că oboseala este o problemă pentru forțele ruse, în timp ce Ucraina se confruntă cu o lipsă de efective militare. „Se pare că, la patru sau cinci luni de la începutul acestui an, este mult mai probabil ca soldații ruși să devină epuizați înainte ca problemele Ucrainei să ajungă la un punct critic”, a declarat el pentru Reuters. Pe de altă parte, Biletsky subliniază că asalturile de pe câmpul de luptă au contribuit la epuizarea forțelor ruse și au dus la pierderi grele de comandanți de pe teren, descriind acest lucru drept o degradare profesională a armatei de la Moscova. „Lipsa de personal nu le mai permite să avanseze așa cum o făceau, de exemplu, acum un an”, a spus Biletsky. Declarațiile comandantului ucrainean de rang înalt vin în contextul în care Rusia a înregistrat mici progrese pe câmpul de luptă în ultimul an, în timp ce trupele ucrainene depune eforturi pentru a respinge inamicul. În prezent, Rusia controlează aproximativ o cincime din teritoriul ucrainean.
Lumea se schimbă, Europa privește de la margine. Noua ordine mondială
Temele economice domină summit-ul Trump-Xi, confirmat și de cortegiul de oameni de afaceri care îl însoțește pe președintele american. Istoria arată că relațiile dintre state au întotdeauna două motoare: identitatea și interesul economic. Cele două sunt inseparabile, notează La Stampa. Trump a transformat deficitul comercial american într-un simbol al unui complot global împotriva Statelor Unite. A declanșat războiul tarifelor, în special împotriva Chinei. Beijingul a răspuns blocând exporturile de pământuri rare, componente esențiale ale industriei americane. Prima întâlnire Trump-Xi, acum șase luni, a redus tensiunea fără să o rezolve. Diagnosticul greșit al Washingtonului Dezechilibrul american în balanța de plăți este real și acut. Problema este că americanii economisesc mai puțin decât investesc. Atrag capital din restul lumii, consumă mult și absorb importuri masive. Rezultatul: datorii în creștere continuă. Un astfel de dezechilibru va exploda mai devreme sau mai târziu, avertizează analiștii. Taxele vamale nu rezolvă nimic. Dimpotrivă, cresc inflația și lovesc propriii alegători ai lui Trump. Europa, la capătul unei lumi confortabile Decenii la rând, Europa s-a dezvoltat economic și social sub protecția militară americană. Acea lume dispare. Creșterea Chinei, agresivitatea Rusiei și criza politică americană au zguduit vechea ordine. Trump o accelerează, dar procesul a început înainte de el. Chiar dacă administrația actuală ar fi înlăturată, transformarea relațiilor internaționale va continua. Europa va trebui să-și reorienteze politicile economice către apărare și competitivitate tehnologică. Politicile industriale, odată criticate, revin pe agendă. „Confruntarea sino-americană va fi lungă. Aceasta este lecția pe care trebuie să o învățăm”, conchide autorul analizei.
Războiul schimbă strategia globală pentru centrele de date: infrastructurile AI devin ținte sensibile
Țările din Golf, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, mizau pe transformarea regiunii într-un hub global pentru AI, atrăgând investiții masive de la giganți precum Amazon, Microsoft și Nvidia. Poziția geografică și costurile reduse ale energiei le-au oferit un avantaj strategic. Însă izbucnirea conflictului a schimbat rapid calculele, mai arată Il Post. Atacurile au pus centrele de date în mijlocul războiului În martie, Iran a lansat atacuri asupra unor centre de date din Golf, inclusiv infrastructuri operate de Amazon Web Services în Emirate și Bahrein. Deși pagubele au fost limitate, impactul asupra serviciilor – inclusiv bancare – a fost semnificativ. La rândul lor, Statele Unite au vizat un centru de date al băncii iraniene Bank Sepah, afectând inclusiv plățile către structuri militare. În doar câteva zile, aceste infrastructuri digitale au devenit ținte directe într-un conflict militar. Experții avertizează că multe centre de date găzduiesc simultan servicii civile și aplicații sensibile pentru securitatea națională, ceea ce le transformă în obiective strategice. Modelul „mega-centrelor” este pus sub semnul întrebării Industria IT a fost construită în jurul unor centre uriașe, operate de mari furnizori de cloud. Acest model, eficient economic, devine însă vulnerabil: un singur atac poate afecta servicii la scară regională. Ca alternativă, specialiștii propun o rețea distribuită de centre mai mici, replicate între ele. Această soluție ar crește reziliența, dar vine cu costuri mai mari și riscuri suplimentare pentru populația civilă, prin multiplicarea punctelor expuse. O altă direcție analizată este separarea clară a infrastructurilor civile de cele militare. Totuși, acest lucru ar implica investiții considerabile și ar crea noi ținte în caz de conflict. În paralel, câștigă teren conceptul de „ambasade digitale”. Acestea sunt servere care stochează datele unui stat pe teritoriul altuia, dar rămân sub jurisdicția țării de origine. Estonia a fost pionierul acestui model, mutând date în Luxemburg, iar inițiativa începe să fie replicată. Soluții extreme: buncăre și mine subterane Pe fondul riscurilor crescute, unele companii analizează mutarea centrelor de date în locații protejate. Sunt căutate inclusiv buncăre subterane sau mine abandonate. Oracle a propus deja construirea unui data center în Israel la 50 de metri sub pământ. Astfel de soluții pot reduce riscurile, dar nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea uriașă generată de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale. Războiul a evidențiat faptul că centrele de date nu mai sunt doar componente ale economiei digitale, ci infrastructuri critice, comparabile cu rețelele energetice sau instalațiile strategice. Pe măsură ce AI devine tot mai importantă, protejarea acestor centre va deveni o prioritate majoră. Modul în care sunt construite și distribuite ar putea suferi transformări definitorii în anii următori.
Studiu Al Jazeera: Pe ce loc se situează România în clasamentul cheltuielilor pentru apărare, educație și sănătate
În 2025, cheltuielile globale pentru război au ajuns la 2,88 trilioane de dolari. Țările investesc mult mai mulți bani în armate, dar ce se întâmplă cu alte domenii care ar putea rămâne neglijate, precum învățământul? Cum rămâne cu sistemul medical după ce în 2020, lumea a fost devastată de pandemia de COVID-19, rezultând peste 7 milioane de decese? Armatele lumii au cheltuit 2,88 de trilioane de dolari în 2025. Potrivit Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm, reprezintă o creștere cu 2,9% față de 2024. Într-un infografic, Al Jazeera explică creșterea militarizării globale, precum și cheltuielile pentru educație și sănătate. În 2025, cei mai mari cinci cheltuitori militari au fost SUA (954 miliarde $), China (336 miliarde $), Rusia (190 miliarde $), Germania (114 miliarde $) și India (92 miliarde $). Urmează Marea Britanie cu 89 miliarde de dolari și Ucraina, cu 84 de miliarde de dolari, țară aflată în război cu Rusia din 2022. SUA cheltuiesc pe apărare cât șase țări la un loc Cheltuielile lor reprezintă 58% din cheltuielile globale pentru apărare. SUA a rămas în contuare, de la an la an, cel mai mare cheltuitor militar de la cel de-al Doilea Război Mondial. SUA cheltuiesc anual pe apărare cât China, Rusia, Germania, Marea Britanie, India și Ucraina la un loc. Din 1949, SUA au cheltuit 53,5 trilioane de dolari pe armată. SUA a crescut bugetul de la 284 de miliarde de dolari în 1950 la 788 miliarde de dolari în 1953, ca urmare a pierderilor suferite în Războiul din Coreea. Cheltuielile anuale au crescut la 1 trilion de dolari în anii 1960, după trimiterea trupelor americane în Vietnam. Și bugetul pentru apărare a continuat să tot crească când cursa înarmării nucleare dintre SUA și URSS s-a intensificat la mijlocul anilor 1980, ajungând la 1,7 trilioane de dolari. Finalul Războiului Rece a făcut ca SUA să scadă cheltuielile pentru apărare pentru prima oară în 1991, la 1,4 trilioane de dolari. După atacurile de la 11 septembrie 2001 și războaiele din Orientul Mijlociu, SUA au crescut cheltuielile pentru apărare la 2 trilioane de dolari în 2009. Țara care a crescut cel mai mult bugetul pentru apărare per capita este Qatar. În 2006, bugetul pentru apărare per capita era 2.000 de dolari. În 2025, a ajuns la 5.000 de dolari. În timp ce secolul 20 a fost definit de armate mobilizate în masă din înrolări chiar forțate, blindate grele și putere aviatică, apărarea de azi presupune mai degrabă aeronave fără pilot (drone comandate de la distanță), inteligență artificială, infrastructură digitală și sisteme autonome. Departamentul Apărării din SUA și Pentagon deja au încheiat contracte cu companii de inteligență artificială, precum OpenAI și încearcă să convingă și Anthropic, în timp ce Israel are parteneriat cu Palantir. În 2025, Ucraina a devenit țara care cheltuiește cel mai mult pe apărare din bugetul guvernamental după ce a fost invadată de Rusia în 2022: 39,6%. În raport cu alte țări investește considerabil în sănătate din cauza numărului mare de răniți rezultați de pe urma bombardamentelor: 8,2%. Numai 5,1% ajung în educație. Israel, țară aflată în războaie pe fronturi multiple cu Hamas în Fâșia Gaza, cu Hezbollah în sudul Libanului, cu rebelii Houthi în Marea Roșie și cu Iranul, a devenit a treia țară care investește în apărare: 7,8%. 5,9% se duc în educație și 7,1% în sănătate. Țara adversară, Iranul, a investit 6% în sănătate, 2,8% în educație și 2,1% în apărare. Rusia, țara care a invadat Ucraina din 2022, este pe poziția a patra: 7,5% în apărare, 7% în sănătate, dar numai 4,2% în educație. Este de remarcat cât de mult investește Danemarca în sănătate: 9,5%. Însă, în apărare investește la nivelul cerut de Donald Trump în primul mandat, numai 3,3%. SUA, cea mai mare putere militară de pe planetă, investește 3,1% din PIB în cheltuielile militare (care înseamnă ENORM, cât șase puteri militare la un loc), 5,4% în educație și 17,4% în sănătate, enorm de mult, deși mulți cetățeni americani se plâng de costurile enorme din sănătate dacă nu dispun de asigurările medicale „Obamacare”. Administrația Trump a solicitat Congresului să-i acorde 1,5 trilioane de dolari pentru bugetul de apărare în 2027. SUA se află în război cu Iran din februarie 2026. Finlanda, Suedia și Regatul Unit sunt considerate „repetenții clasei” din perspectiva președintelui Donald Trump. Acestea investesc enorm în educație (6-7%) și sănătate (în jur de 9-12%), dar foarte puțin în apărare (sub 2,6%). Franța investește 11,8% în sănătate, dar 2% în apărare. România este pe locul 42 în clasament la cheltuieli pentru apărare în 2025, în situația în care se învecinează cu o țară aflată în război cu Rusia de 4 ani. În 2025 a investit 5,8% în sănătate, cu mult sub Ucraina și alte state vestice. Bugetul pentru educație este foarte mic în comparație cu alte state: 3,3%. Iar la apărare, România a cotizat numai 2,3%, cu mult sub cerințele lui Trump. Republica Moldova, condusă de Maia Sandu, a investit 6,7% în sănătate, 6,6% în educație, dar numai 0,6% în apărare. Sursa Foto: Al Jazeera Autorul recomandă: Costul războaielor Statelor Unite din ultimii 76 de ani, în bani cheltuiți și militari pierduți: De la Coreea la Iran
Putin și Trump, convorbire de o oră și jumătate. Războaiele din Ucraina și Iran, tema discuției
Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Iuri Ușakov, Vladimir Putin a apreciat decizia lui Donald Trump de a prelungi armistițiul cu Iranul, considerând că aceasta poate crea condiții pentru negocieri și poate contribui la stabilizarea situației. „Vladimir Putin consideră că decizia lui Donald Trump de a prelungi armistițiul cu Iranul este corectă; acest lucru ar trebui să ofere o oportunitate pentru negocieri și, în general, să contribuie la stabilizarea situației”, a spus Ușakov. În același timp, liderul de la Kremlin a avertizat asupra unor consecințe „inevitabile și extrem de grave” în cazul în care Statele Unite și Israelul ar recurge din nou la forță împotriva Iranului. Ușakov a precizat că aceste consecințe ar afecta nu doar Iranul și statele vecine, ci întreaga comunitate internațională. Rusia a fost cea care a inițiat convorbirea, descrisă de Kremlin drept una cu un ton „sincer și pragmatic”. Cei doi lideri au discutat și despre războiul din Ucraina. Potrivit lui Ușakov, Putin a ridicat posibilitatea unui armistițiu care să coincidă cu Ziua Victoriei, marcată în Rusia pe 9 mai, când Moscova comemorează victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial. Donald Trump a declarat că discuția cu Putin a fost „foarte bună” La rândul său, Donald Trump a declarat că discuția cu Putin a fost „foarte bună” și a susținut că o soluție pentru conflictul din Ucraina ar putea apărea „relativ rapid”. Trump a mai afirmat că Putin s-a oferit să ajute în legătură cu războiul cu Iranul, în special în privința uraniului îmbogățit. „Ar vrea să fie de ajutor. I-am spus: înainte să mă ajuți pe mine, vreau să-ți închei războiul”, a declarat Trump pentru CNN, în Biroul Oval. Liderul american a spus că Putin i-a transmis că Rusia ar putea avea un rol în chestiunea uraniului iranian. Moscova a propus anterior preluarea controlului asupra stocului de uraniu îmbogățit al Iranului, într-un aranjament similar rolului jucat de Rusia în acordul nuclear din 2015. Trump nu a exclus explicit posibilitatea ca Iranul să trimită uraniul în Rusia, dar a sugerat că prioritatea sa rămâne încheierea războiului din Ucraina.