Etichetă: razboi

Mișcare majoră în negocierile privind Ucraina! Kremlinul anunță că Donald Trump și Vladimir Putin se vor întâlni în zilele următoare

Liderii Statelor Unite și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, urmează să se întâlnească în „zilele următoare”, potrivit unui consilier al Kremlinului, într-un nou efort diplomatic menit să pună capăt conflictului din Ucraina. Conform BBC, anunțul vine după ce Trump a declarat miercuri că există „șanse foarte bune” pentru o întâlnire trilaterală cu Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski „foarte curând”. Întâlnirea are loc în contextul în care expiră vineri un termen-limită impus de Trump Rusiei pentru a accepta o încetare a focului, altfel urmând să fie introduse sancțiuni mai dure. Declarațiile liderului american vin după discuțiile purtate la Moscova de trimisul său special, Steve Witkoff, cu președintele Putin, pe care Trump le-a descris drept „foarte productive”. Kremlinul a confirmat întâlnirea Kremlinul a confirmat întâlnirea, vorbind despre un „schimb de semnale” și discuții „constructive”. Este a patra vizită a lui Witkoff la Moscova în acest an, iar Trump și-a exprimat constant optimismul că o încetare a focului este aproape, deși anterior s-a declarat dezamăgit de lipsa de rezultate. Zelenski a confirmat că a discutat cu Trump despre vizita emisarului american și și-a exprimat sprijinul pentru o eventuală întâlnire la nivel înalt. „Este necesar să stabilim calendarul și temele care urmează să fie abordate”, a scris liderul ucrainean pe rețeaua X. În ciuda eforturilor diplomatice, așteptările pentru o înțelegere până vineri sunt scăzute, iar Rusia continuă atacurile aeriene asupra Ucrainei. Între timp, administrația Trump a impus un tarif vamal de 25% pentru importurile din India, acuzând New Delhi că susține financiar Moscova prin achizițiile de petrol rusesc.

Războiul din Ucraina, ziua 1.258. Rusia repară pista aeroportului din Donețk pentru a lansa mai multe drone de atac / Olanda va fi primul contributor la noul program NATO de finanțare a armamentului pentru Ucraina

Rusia ridică interdicția privind desfășurarea rachetelor cu rază medie și scurtă de acțiune Rusia a anunțat că nu va mai respecta „auto-restricțiile” privind desfășurarea rachetelor cu rază medie și scurtă de acțiune, pe care le-a declarat după prăbușirea tratatului corespunzător cu Statele Unite, a anunțat luni Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei, potrivit Ukrainska Pravda. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a adoptat în mod voluntar „auto-restricții unilaterale” privind desfășurarea unor astfel de rachete terestre după retragerea din Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară de acțiune (Tratatul INF). Olanda va fi primul contribuitor la noul mecanism de finanțare al NATO „Lista priorităților Ucrainei” pentru armamentul Ucrainei, cu o plată de 500 de milioane de euro, a declarat luni ministrul olandez al apărării, potrivit Reuters. „Ucraina are nevoie acum de mai multă apărare aeriană și muniție. Ca primul aliat NATO, Olanda va livra un pachet de 500 de milioane de euro de sisteme de armament americane (inclusiv piese și rachete Patriot)”, a declarat ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, într-o declarație pe X. Zelenski anunță că „mercenari” din China, Pakistan și alte țări luptă alături de armata rusă: „Vom răspunde” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că trupele ucrainene din nord-estul țării luptă împotriva „mercenarilor” străini din diferite țări, inclusiv China, Pakistan și anumite regiuni din Africa. Potrivit Reuters, Zelenski a acuzat anterior Moscova că recrutează luptători chinezi pentru luptele împotriva Ucrainei. Pe de altă parte, Beijingul a negat acuzațiile, iar Coreea de Nord a furnizat mii de soldați proprii în regiunea rusă Kursk. Un parlamentar ucrainean a fost reținut într-un caz de corupție legat de achiziționarea de drone Curtea Supremă Anticorupție din Ucraina a decis ca deputatul Oleksii Kuznetsov să fie plasat în arest preventiv pentru următoarele 60 de zile, cu posibilitatea de a fi eliberat pe cauțiune în valoare de 8 milioane de grivne (192.000 de dolari), conform The Kyiv Independent. Kuznetsov, reprezentant al partidului Servitorul Poporului al președintelui Zelenski, este suspectat de participare la o schemă de corupție la nivel înalt legată de achiziții militare. El este unul dintre cei șase suspecți acuzați de deturnare de fonduri publice în timpul achiziționării de drone și echipamente de război electronic. Un sistem rus S-300, distrus de armata ucraineană în regiunea Zaporojie Forțele ucrainene au distrus un sistem rus de rachete sol-aer S-300 în zonele ocupate de Rusia din regiunea Zaporojie, a declarat luni Statul Major General al Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent. S-300 este un sistem de rachete sol-aer cu rază lungă de acțiune care interceptează avioane, rachete de croazieră și balistice. Dezvoltat de Uniunea Sovietică, acesta rămâne o componentă cheie a apărării aeriene a Rusiei și, în funcție de variantă, poate ataca mai multe ținte la distanțe de până la 150 de kilometri. Ucraina negociază cu Polonia pentru un împrumut de 120 de milioane de euro ca să cumpere arme poloneze Ucraina negociază cu Polonia un posibil împrumut de 120 de milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente militare produse de industria de apărare poloneză, a spus ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, pentru Ukrinform. „Evident, în timp de război, o țară aflată în război nu are niciodată suficiente arme. De aceea, vom continua cu siguranță discuțiile, inclusiv cu privire la producția comună – atât în Ucraina, cât și în Polonia. Acesta este un interes comun, un interes reciproc avantajos și o investiție în viitorul nostru comun”, a spus oficialul ucrainean. Kremlinul temperează retorica nucleară a lui Trump: „Toată lumea ar trebui să fie foarte atentă” Rusia a reacționat cu prudență la declarațiile președintelui american Donald Trump privind repoziționarea submarinelor nucleare, evitând o confruntare publică și îndemnând la reținere în privința discursului nuclear, potrivit Reuters. Kremlinul a transmis luni că „toată lumea ar trebui să fie foarte, foarte atentă” când vine vorba de retorica nucleară, ca reacție la declarația președintelui Donald Trump, care a spus că a ordonat mutarea a două submarine nucleare americane „în regiunile potrivite”, după ce fostul președinte rus Dmitri Medvedev a vorbit despre riscul unui război între marile puteri nucleare. Cinci avioane ruse, lovite de dronele ucrainene în Crimeea Dronele ucrainene au lovit o bază aeriană militară situată în apropierea orașului Saky din Crimeea, lovind un depozit de avioane și muniție al Rusiei, au transmis departamentul de comunicare al Serviciului de Securitate din Ucraina, citat de Ukrainska Pravda. „Ca urmare a atacului asupra aerodromului, a fost lovit un depozit de muniție pentru avioane. Un avion Su-30SM a fost complet distrus, iar altul a fost avariat. De asemenea, au fost lovite trei avioane Su-24”, au transmis reprezentanții Serviciului de Securitate din Ucraina. Potrivit sursei citate, depozitul de muniții din interiorul bazei militare a fost localizat. Vizita oficială la Moscova a lui Steve Witkoff va avea loc miercuri Vizita oficială la Moscova a trimisului special SUA, Steve Witkoff este așteptată miercuri, potrivit agenției de presă TASS din Rusia. „Este de așteptat ca acest lucru să se întâmple miercuri”, a precizat o sursă citată de agenția de știri. O altă sursă a confirmat că vizita trimisului american se va desfășura miercuri, 6 august. Prima reacție de la Kremlin despre submarinele nucleare SUA Rusia a avertizat împotriva folosirii retoricii nucleare și afirmă că nu va intra în polemică alături de Trump. Declarațiile au fost date de Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt de la Kremlin, luni. Submarinele nucleare SUA au ajuns aproape de teritoriul Rusiei Donald Trump a confirmat duminică faptul că submarinele nucleare americane se află aproape de teritoriul Rusiei. „Am dat deja o declarație, iar răspunsul este că se află în regiune, da, acolo unde trebuie să fie”, a declarat Trump, într-un interviu pentru publicația The Hill.  Un bebeluș de patru luni, în stare critică, în urma unui atac aerian asupra regiunii Dnipropetrovsk din Ucraina Un bebeluș de patru luni a fost rănit și se află în stare critică, în ruma unui atac al rusiei cu artilerie și drone controlate de la distanță. În urma atacului, alte două femei au fost rănite. Aceștia au fost duși la spital, potrivit lui Serhii Lysak, șeful Administrației Militare din regiunea

Războiul din Ucraina, ziua 1.249. UE ia în considerare propuneri pentru a accelera eliminarea treptată a gazului rusesc /

Rusia atacă orașele ucrainene cu rachete balistice în timpul nopții Rusia a lansat rachete balistice împotriva Ucrainei în noaptea de 26 iulie, țintind regiunile Harkov și Dnipropetrovsk cu cele mai puternice atacuri. Orașul Harkov, situat în nord-estul țării, a fost bombardat pe tot parcursul nopții, în timp ce drone, rachete și bombe aeriene ghidate rusești au lovit orașul și regiunea înconjurătoare. Guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Syniehubov, a raportat că patru bombe aeriene rusești KAB au lovit districtul Kyivskyi al orașului. Ulterior, același cartier a fost lovit de două ori de rachete balistice. Un atac cu drone în districtul Kyvskyi a rănit și un bărbat de 57 de ani, a raportat Syniehubov. Parlamentul European ia în considerare propuneri de accelerare cu un an a eliminării treptate a gazelor rusești, mutând data de începere la ianuarie 2027, a raportat Reuters pe 25 iulie, citând documente consultate de agenția de presă. Propunerile vin în contextul în care legislatorii UE se pregătesc să negocieze detaliile interdicției privind gazul, anunțată de Comisia Europeană în mai 2025. Interdicția cu caracter juridic obligatoriu se aplică importurilor de gaz rusesc transportat prin conducte și de gaz natural lichefiat (GNL) și urma să intre în vigoare până la sfârșitul anului 2027.

Războiul din Ucraina, ziua 1.248. Olanda și OSCE solicită anchetarea torturilor aplicate de Rusia prizonierilor de război ucraineni / Discuțiile cu privire la o posibilă întâlnire cu Vladimir Putin au început, anunță Zelenski

Zelenski: Ar fi trebuit să existe un dialog înainte de adoptarea legii controversate Președintele Volodimir Zelenski a recunoscut că înainte de adoptarea legii care reduce independența agențiilor anti-corupție din Ucraina ar fi trebuit să aibă loc un dialog cu societatea. Legea, semnată pe 22 iulie, a stârnit proteste și critici internaționale, fiind acuzată că slăbește protecțiile împotriva influenței politice. Zelenski a declarat cât de mare este importanța ascultării opiniei publice și a anunțat un proiect de lege nou, menit să restabilească principiile independenței agențiilor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, în declarații publicate vineri, că negociatorii ucraineni și ruși au început să discute despre o posibilă întâlnire între liderii celor două țări, un pas spre încetarea invaziei ruse în Ucraina. „Trebuie să punem capăt acestui război, care probabil începe cu o întâlnire a liderilor”, a declarat Zelenski în timpul unei întâlniri cu jurnaliștii, adăugând că negociatorii ruși au „început să discute” cu partea ucraineană. Zelenski va cere Europei să finanțeze salariile militarilor din Ucraina Zelenski va solicita sprijin european pentru a majora salariile militarilor și a opri declinul recrutării în plin război cu Rusia, argumentând că „Militarii noștri pot fi arma care protejează pe toată lumea”. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat joi, la Kiev, că intenționează să ceară sprijin financiar din partea aliaților europeni pentru a majora salariile militarilor, în încercarea de a stopa criza de recruți care afectează armata ucraineană în al patrulea an de război cu Rusia. Ucraina cere 10 sisteme Patriot, dar a primit doar 3, spune Zelenski Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat pe 24 iulie că țara sa a obținut până acum trei sisteme de apărare aeriană Patriot, dar a solicitat un total de zece. Aceste sisteme construite în SUA sunt esențiale pentru interceptarea rachetelor balistice folosite frecvent de Rusia în atacurile aeriene. Zelenski a menționat că a primit confirmări pentru două sisteme din Germania și unul din Norvegia, lucrând în prezent pentru a obține un altul din Olanda, în timp ce negociază și un permis pentru producția locală a rachetelor interceptoare. Atac cu drone ucrainene asupra unei fabrici chimice ruse din Stavropol Krai În noaptea de 25 iulie, mai multe drone ucrainene au atacat o fabrică chimică importantă din Stavropol Krai, în sudul Rusiei, aflată la aproximativ 250 km de granița cu Ucraina. Fabrica Nevinnomyssky Azot, parte a grupului EuroChem și producător major de îngrășăminte și substanțe chimice folosite în explozivi, fusese deja lovită în luna iunie și și-a suspendat temporar activitatea. Autoritățile locale au anunțat că situația este sub control, fără victime, iar apărarea antiaeriană rusă susține că a doborât peste o sută de drone ucrainene în această noapte. Peste un milion de soldați ruși pierduți în Ucraina, potrivit Statului Major ucrainean De la începutul invaziei pe scară largă, pe 24 februarie 2022, Rusia ar fi pierdut aproximativ 1.047.250 de militari în Ucraina, conform Statului Major al Armatei Ucrainene. Doar în ultima zi, s-au înregistrat 980 de pierderi. Pe lângă pierderile umane, Rusia ar fi pierdut peste 11.000 de tancuri, 47.000 de drone, aproape 31.000 de sisteme de artilerie și un submarin. Zeci de mii de civili prinși în zonele de luptă din Donbas, inclusiv peste 100 de copii Aproximativ 23.000 de civili, dintre care 113 copii, se află încă în zonele cu lupte active din estul regiunii Donețk, potrivit autorităților ucrainene. Cea mai mare parte a copiilor se află în comunitatea Lyman, iar restul în Toretsk. Sunt în total 18 localități din regiune considerate zone de conflict activ. Surse: Rusia intenționează să interzică exportul de benzină pentru a stabiliza piața internă Rusia se pregătește să pună în aplicare o interdicție mai strictă privind exportul de benzină în zilele următoare, au declarat pentru Reuters, pe 24 iulie, trei surse din industrie familiarizate cu aceste planuri. Se preconizează că această măsură va viza producătorii de combustibil, întrucât guvernul încearcă să combată creșterea prețurilor interne. În prezent, restricțiile la export se aplică doar unui segment redus din vânzările de benzină ale revânzătorilor, marile companii petroliere având în continuare dreptul de a vinde combustibil în străinătate. Modificările iminente ar extinde semnificativ aceste restricții. SUA aprobă vânzări militare în valoare de 330 de milioane de dolari către Ucraina pentru artilerie și sprijin în domeniul apărării aeriene Departamentul de Stat al Statelor Unite a aprobat două potențiale vânzări militare către Ucraina în valoare estimată de 330 de milioane de dolari, a anunțat agenția pe 24 iulie. Primul pachet, în valoare de aproximativ 150 de milioane de dolari, include echipamente și servicii pentru a ajuta Ucraina să repare și să întrețină obuzierele autopropulsate M109. Acordul prevede piese de schimb, unelte, instruire și alte forme de sprijin, permițând Ucrainei să efectueze reparații în mod independent și să mențină operaționale mai multe dintre sistemele sale de artilerie. Olanda și OSCE solicită anchetarea torturilor aplicate de Rusia prizonierilor de război ucraineni Olanda și alte 40 de state membre ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) au solicitat în mod oficial o anchetă independentă privind tortura și maltratarea prizonierilor de război ucraineni de către forțele ruse, a anunțat ministrul olandez de externe Caspar Veldkamp pe 24 iulie. „Olanda și alte 40 de țări membre ale OSCE solicită o anchetă independentă privind tortura și maltratarea prizonierilor de război ucraineni de către Rusia”, a scris Veldkamp pe X. Kremlinul înlocuiește muncitorii ruși trimiși pe front cu un milion de indieni Moscova nu mai poate ascunde realitatea: războiul împotriva Ucrainei a epuizat forța de muncă internă, iar autoritățile ruse pregătesc aducerea unui milion de muncitori din India pentru a susține funcționarea serviciilor esențiale. Sub acoperirea unui așa-zis „parteneriat comercial”, se conturează o criză profundă. Rusia se confruntă cu un deficit acut de personal, relatează euromaidanpress.com

Focul invizibil al viitorului: Cum schimbă arma laser de 500 de milioane de dolari strategia militară globală

În tăcerea aparentă a testelor militare desfășurate în laboratoarele și bazele secrete ale lumii, o nouă eră a războiului a început – una fără gloanțe, fără explozii, dar cu o forță devastatoare. Statele Unite ale Americii au anunțat recent testarea cu succes a unui nou sistem de arme laser, o investiție de aproximativ 500 de milioane de dolari care ar putea schimba definitiv modul în care se poartă conflictele armate. Tehnologia, până acum rezervată filmelor SF, prinde formă și putere, iar implicațiile sunt uriașe. Această armă face parte din categoria sistemelor cu energie direcționată – mai exact, un laser de mare putere capabil să distrugă ținte cu o precizie milimetrică și o viteză imposibil de contracarat: viteza luminii. Față de rachetele convenționale sau armele automate, laserul are avantajul acțiunii instantanee și al unui cost de operare mult mai redus, după dezvoltarea inițială. Rezultatul? O unealtă de luptă silențioasă, curată și – cel mai important – letală. La baza acestei tehnologii se află un principiu simplu: concentrarea unui fascicul de energie într-un punct atât de precis încât să poată topi, perfora sau dezactiva instant o țintă. Spre deosebire de explozibili, care pot produce pagube colaterale, un laser poate fi reglat pentru a neutraliza exact ceea ce se dorește – o dronă, un senzor, o rachetă sau chiar un vehicul. Un exemplu notabil în acest sens este sistemul LaWS (Laser Weapon System) al Marinei SUA, testat cu succes la bordul navelor militare. Acesta a reușit să neutralizeze drone și ambarcațiuni rapide, fără a trage un singur glonț. Versiunea testată recent, care a atras atenția prin costul său impresionant, se distinge printr-o putere de foc superioară, capabilă să incinereze ținte în doar câteva secunde. Pe lângă viteză și precizie, sistemele laser sunt și extrem de silențioase. Spre deosebire de exploziile zgomotoase ale rachetelor, un fascicul laser lovește fără zgomot, fără semnal acustic și, în multe cazuri, chiar invizibil pentru ochiul uman. Aceste caracteristici le transformă într-o armă ideală pentru misiuni discrete sau pentru apărarea unor obiective critice în medii urbane, unde victimele colaterale trebuie evitate cu orice preț. Ce avantaje și limite are o astfel de armă Chiar dacă promite să revoluționeze lumea militară, arma laser nu este lipsită de limite. Sistemul necesită surse uriașe de energie, ceea ce înseamnă că, deocamdată, este greu de montat pe echipamente mobile sau de dimensiuni mici. De asemenea, funcționarea continuă a laserului generează multă căldură, care trebuie disipată eficient. În lipsa unor sisteme avansate de răcire, riscul de supraîncălzire este foarte ridicat. Un alt aspect sensibil este legat de condițiile meteorologice. Ploaia, ceața, fumul sau praful pot dispersa fasciculul de lumină sau îi pot reduce eficiența. Din această cauză, chiar dacă sunt extrem de eficiente în condiții ideale, aceste arme nu pot înlocui în totalitate armamentul convențional, cel puțin nu în viitorul apropiat. Totuși, avantajele sunt greu de ignorat. Costul unui singur foc de laser este incomparabil mai mic decât al unei rachete ghidate. În plus, lipsa muniției explozive simplifică logistica și reduce riscurile de depozitare. Eficiența în luptă este dublată de o întreținere mai simplă, iar capacitatea de a lovi ținte precise fără pagube secundare le face ideale pentru zone cu populație civilă sau infrastructură critică. Războiul viitorului: tăcut, precis și global Cu toate că SUA se află în fruntea acestei revoluții tehnologice, nu este singura putere interesată de dezvoltarea armelor cu energie direcționată. China, Rusia și Israel au investit considerabil în cercetare și testare, recunoscând potențialul strategic al acestor sisteme. În prezent, armele laser sunt văzute ca o completare a arsenalului convențional, nu o înlocuire totală. Însă ritmul accelerat al progreselor tehnologice ar putea schimba această realitate într-un deceniu. Într-un viitor apropiat, este posibil ca aceste sisteme să fie integrate pe vehicule militare terestre, drone sau avioane de vânătoare, oferind un avantaj tactic net în fața adversarilor mai puțin echipați. Totodată, armele laser pot avea un rol esențial în protejarea spațiului cibernetic și electronic. Fasciculul concentrat poate fi folosit pentru a distruge sateliți de spionaj, comunicații sau pentru a dezactiva rețele electronice de pe câmpul de luptă. În concluzie, odată cu testarea acestei monstruoase arme de 500 de milioane de dolari, SUA deschide poarta către o nouă eră militară. Un război fără gloanțe, fără zgomot, dar cu un impact devastator – mai rapid, mai curat, mai precis. Poate că suntem martorii începutului sfârșitului pentru armele clasice. Și poate că în curând, războiul nu se va mai auzi… ci doar se va vedea.

Războiul din Ucraina, ziua 1.239. Atacuri rusești în masă lovesc orașele ucrainene peste noapte / Un consilier al lui Zelenski îi cere lui Trump să exercite o presiune reală asupra Rusiei

Într-o serie de postări pe social media, șeful biroului prezidențial al lui Volodimir Zelenski a insistat că Ucraina caută pacea. „O pace justă este posibilă numai atunci când agresorul plătește pentru crimele sale și se retrage din teroare”, a declarat Andriy Yermak. Ca și alți oficiali ucraineni în această dimineață, Yermak a făcut apel la o „presiune reală” asupra Kremlinului, scrie Sky News. „Rusia trebuie să simtă că drumul său duce doar la izolare, sancțiuni și înfrângere pe câmpul de luptă”, a spus el. Putin lucrează la o narațiune pentru a-l face pe Trump să se răzgândească, spun analiștii Luni, Donald Trump a părut să arate o schimbare de poziție față de Rusia, încheind un acord pentru a vinde arme „de top” NATO pentru a ajuta Ucraina și amenințând, de asemenea, Rusia cu noi tarife de 100% dacă nu ajunge la un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina în termen de 50 de zile. Institutul pentru Studiul Războiului a declarat că Putin este cel care va încerca să identifice „care narațiuni ar putea convinge Trump să nu urmeze prin tarife secundare la începutul lunii septembrie 2025″. „Putin susține o teorie a victoriei care presupune că Rusia își poate atinge obiectivele de război continuând să obțină câștiguri târâtoare pe câmpul de luptă pe termen nelimitat și depășind sprijinul occidental pentru Ucraina și capacitatea Ucrainei de a se apăra”, a declarat thinktank-ul cu sediul în SUA. Franța și Italia nu vor lua parte la acordul SUA-NATO privind armele pentru Ucraina Franța și Italia nu vor lua parte la o nouă inițiativă condusă de NATO pentru a finanța livrarea de arme americane Ucrainei, scriu publicațiile Politico și La Stampa la 16 iulie, citând oficiali guvernamentali nedeclarați din ambele țări. Potrivit a doi oficiali francezi, Franța a refuzat să se alăture planului din cauza presiunilor președintelui Emmanuel Macron pentru ca națiunile europene să își consolideze propriile industrii de apărare prin achiziționarea de arme de producție internă. Italia, între timp, a adoptat o poziție similară. Potrivit La Stampa, oficialii italieni au exclus achizițiile directe de arme americane, citând limitările fiscale și concentrarea țării pe sisteme tehnologice diferite, cum ar fi sistemul de apărare antiaeriană SAMP/T de producție italiano-franceză furnizat deja Ucrainei. Trump anunță că rachetele Patriot destinate Ucrainei au fost deja expediate Rachetele Patriot de apărare aeriană destinate Ucrainei sunt deja pe drum, a declarat președintele american Donald Trump, la câteva zile după ce a dezvăluit un nou plan de armament coordonat de NATO pentru Kiev, scrie The Kyiv Independent. „Sunt deja expediate”, a declarat Trump reporterilor, când a fost întrebat despre rachetele Patriot și alte arme. „Ele vin din Germania și apoi sunt înlocuite de Germania. Și în toate cazurile, Statele Unite își primesc banii înapoi integral”. Atacuri rusești în masă lovesc orașele ucrainene peste noapte Explozii au zguduit orașele ucrainene în cursul nopții de 16 iulie, Rusia lansând din nou drone și rachete asupra regiunilor din întreaga țară. Orașul Harkov, din nord-estul țării, a fost ținta unor focuri intense, cel puțin 17 explozii producându-se în doar 20 de minute. Orașul Krivoi Rog din regiunea Dnipropetrovsk a fost, de asemenea, vizat de un atac masiv al dronelor Shahed. Oleksandr Vikul, șeful administrației militare a orașului, a raportat întreruperi masive de energie și valuri multiple de drone. Un băiat în vârstă de 17 ani a fost, de asemenea, rănit. Atacul are loc la două zile după ce președintele american Donald Trump a avertizat că președintele rus Vladimir Putin are la dispoziție 50 de zile pentru a încheia un acord de pace sau pentru a se confrunta cu tarife dure din partea Washingtonului. Fondul de minerale SUA-Ucraina caută un administrator, în timp ce acordul privind resursele critice avansează Agenția de finanțare a dezvoltării a guvernului SUA a început să caute o companie care să gestioneze un fond de investiții comun SUA-Ucraina, a anunțat Ministerul Economiei din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent. Anunțul face parte dintr-un acord privind mineralele critice semnat de SUA și Ucraina la 30 aprilie, prin care se creează fondul comun de reconstrucție SUA-Ucraina pentru a dezvolta proiecte în domeniul resurselor naturale ale Ucrainei – inclusiv petrol și gaze, litiu, grafit, minerale critice și infrastructura aferentă, iar acum, proiecte de apărare. Finlanda: Cetățenii ruși și belaruși nu mai au dreptul să cumpere proprietăți din motive de securitate O nouă lege intrată în vigoare interzice cetățenilor ruși și belaruși să achiziționeze proprietăți în Finlanda, măsură adoptată pentru a întări securitatea națională pe fondul tensiunilor crescute cu Moscova, relatează The Kyiv Independent. Legea, votată în aprilie de parlamentul finlandez și anunțată public de ministrul apărării Antti Hakkanen, conferă Ministerului Apărării dreptul de a bloca automat tranzacțiile imobiliare ale cetățenilor proveniți din state considerate „amenințătoare”. Guvernul finlandez a desemnat atât Rusia, cât și Belarus ca state „amenințătoare”. UE îi cere lui Trump să „împartă povara” inițiativei de a livra sisteme Patriot către Ucraina Kaja Kallas, șefa diplomației europene a salutat planul președintelui american de a trimite rachete Patriot în Ucraina, însă a subliniat că și SUA ar trebui să contribuie financiar la acest demers, informează Politico. Luni, președintele Trump a lansat propunerea ca aliații NATO să finanțeze achiziția de armament pentru Ucraina. Printre arme se numără și sisteme Patriot, iar Trump a propus ca acestea să fie cumpărate de aliații europeni, dar să fie produse de industria americană de apărare. Despre acest plan, Secretarul General NATO, Mark Rutte a declarată că arată că Europa „face un pas în față”.

Adrian Severin: Victoria Nuland a intervenit pentru a integra cât mai repede Ucraina în NATO

Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre planul diplomatic inițial privind Ucraina și despre momentul în care echilibrul a fost rupt. Acesta a explicat cele trei direcții-cheie care ar fi putut duce la stabilitate în regiune: finlandizarea, federalizarea și europenizarea. Totul s-a năruit însă în momentul în care SUA a schimbat regulile jocului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Europenizarea, adică să o includem, să o aducem, să o tragem spre Uniunea Europeană” Adrian Severin a prezentat cele trei principii fundamentale care ar fi permis păstrarea Ucrainei într-o zonă de echilibru geopolitic. Prin neutralitate, flexibilitate internă și apropiere economică de Uniunea Europeană, Ucraina putea deveni un spațiu de cooperare. „A fost trei chestiuni importante. Am spus finlandizarea, adică neutralizarea. Doi, federalizarea, pentru că se dorea acasă și că era normal, că pentru o federalizare am fi putut, nu numai să rezolvăm niște probleme de interes pentru noi sau pentru alții, dar am fi dat anumită flexibilitate construcției statale ucrainene, ca să o facem mai rezistentă. Și trei, europenizarea. Și europenizarea, adică să o includem, să o aducem, să o tragem spre Uniunea Europeană, ceea ce i-ar fi adus și pe românii de acolo și mai aproape de noi, în condițiile în care lansaserăm, și am fost, am negociat, am conceput acest plan de data asta în Uniunea Europeană, în condițiile în care lansasem un parteneriat pentru dezvoltare cu Federația Rusă. Deci ideea era, cu cât relațiile dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă erau mai bune, cu atât puteam aduce mai ușor Ucraina în Uniunea Europeană. Și invers, cu cât, sau complementar, cu cât relația dintre Ucraina și Rusia era mai bună, cu atât ne era mai ușor să aducem Ucraina în Uniunea Europeană. Și cu rușii căzuserăm de acord asupra acestei formule. Nu erau foarte fericiți, pentru că, sigur, au vrut mereu să aibă un control sau, mă rog, o influență majoră asupra Ucrainei, dar lucrurile, încet, cu pași mici, mergeau în această direcție. Nu mai vorbesc ce s-a întâmplat în 2014, doar atât să spun. Refuzul semnării acelui acord de asociere dintre Uniunea Europeană și Ucraina la Vilnius n-a fost vina Ucrainei, chiar dacă tehnic așa s-a întâmplat. Ucraina a fost împinsă în această direcție în primul rând de Germania. Germania n-a vrut Ucraina printre alte motive, fiindcă Ucraina era prea mare.”, spune Severin. „Ne-a spus-o cu aceste cuvinte: Va însemna dispariția Ucrainei sau dezmembrarea Ucrainei” Invitatul a rememorat momentul în care planul european a fost abandonat, iar SUA a intervenit decisiv. Victoria Nuland, adjunct al secretarului de stat american, ar fi transmis că SUA nu se mai mulțumește cu soluții de mijloc. „Ei, și în momentul ăsta, când totul părea că e în regulă, intervine stimata noastră secretar de stat adjunct Victoria Nuland. Și vine și spune: Nu noi, noi vrem totul. Vrem totul și totul însemna imediat Ucraina în NATO în condițiile în care fusesem preveniți cu toții cu ani de zile înainte de președintele Putin că orice încercare de a aduce Ucraina în NATO, de facto sau de iure… De a aduce NATO aproape de Ucraina, de a aduce NATO la granița cu Rusia, orice asemenea încercare, ne-a spus-o cu cuvintele astea, va însemna dispariția Ucrainei sau dezmembrarea Ucrainei.”, afirmă Severin.

Putin nu e impresionat de ultimatumul dat de Trump. Surse Reuters: Va continua până când va obține ceea ce vrea

Mai mult decât atât, sursele citate de Reuters spun că Putin intenționează să continue lupta în Ucraina până când Occidentul se va angaja în termenii săi de pace, iar pretențiile sale teritoriale s-ar putea extinde pe măsură ce forțele ruse avansează. Una dintre surse a declarat, sub protecția anonimatului pentru Reuters, că Putin consideră că nu au existat discuții detaliate cu privire la bazele unui plan de pace privind războiul din Ucraina. „Putin crede că nimeni nu s-a angajat serios cu el cu privire la detaliile păcii în Ucraina – inclusiv americanii – așa că va continua până când va obține ceea ce vrea”, a spus sursa. „Rusia va acționa în funcție de slăbiciunea Ucrainei”, a declarat a treia sursă, adăugând că Moscova și-ar putea opri ofensiva după cucerirea celor patru regiuni estice ale Ucrainei dacă întâmpină o rezistență puternică. „Dar dacă aceasta cade, va avea loc o cucerire și mai mare a Dnipropetrovskului, Sumîului și Harkovului”, a completat sursa. Cererile Moscovei pentru încetarea războiului, neschimbate Cele trei surse citate de Reuters spun că Putin nu va opri războiul, iar acesta crede că Rusia poate îndura și alte dificultăți economice decât cele de până acum. Condițiile de pace prezentate de Putin în vara anului trecut, înaintea summitului de pace din Elveția, sunt cele repetate în mod constant: un angajament că NATO nu se va extinde spre est, neutralitatea Ucrainei și limite privind forțele sale armate, protecția vorbitorilor de limbă rusă care trăiesc acolo și acceptarea câștigurilor teritoriale ale Rusiei, chiar dacă armata nu deține controlul integral asupra celor patru regiuni ocupate în prezent. Aceste cerințe au fost respinse de Ucraina și criticate de către aliații Kievului.  În prezent, Rusia deține controlul asupra Crimeei, pe care a anexat-o în 2014 și întreaga regiune estică Luhansk. În plus, armata rusă ocupă mai mult de 70 % din regiunile Donețk, Zaporojie și Herson și fragmente din regiunile Harkov, Sumî și Dnipropetrovsk. Luni, președintele american Donald Trump a anunțat că Statele Unite vor trimite noi arme Kievului. Totodată, el a amenințat cu impunerea unor tarife de 100% asupra Rusiei și sancțiuni secundare țărilor care continuă să importe petrol și alte bunuri din Rusia în cazul în care nu se va ajunge la un acord de pace cu Ucraina în decurs de 50 de zile.

Trump este dezamăgit de Putin și amenință Rusia cu măsuri severe dacă nu ajunge la un acord cu Ucraina /Nu este războiul meu

Statele Unite vor impune taxe vamale ”severe” Rusiei dacă nu ajunge la un acord de oprire a războiului cu Ucraina în 50 de zile, afirmă președintele american, Donald Trump, declarându-se ”dezamăgit” de omologul său rus, Vladimir Putin. ”Sunt foarte nemulțumit de Rusia, dar vom discuta despre acest lucru într-o altă zi, dar sunt foarte nemulțumit de ei. Vom impune tarife foarte severe dacă nu vom avea un acord în 50 de zile. Vor fi tarife de 100%, tarife secundare, știți ce înseamnă acest lucru. Astăzi vom discuta despre altceva: noi am cheltuit circa 350 de miliarde de dolari pe acest război dintre Rusia și Ucraina și am vrea să se oprească. Nu a fost războiul meu, ci al lui Biden, nu este războiul meu, eu încerc să vă scot din el. Vreau să se oprească, sunt dezamăgit de președintele Vladimir Putin, eu mă gândeam că aveam un acord de acum două luni, dar pare că nu ajungem acolo”, a declarat Donald Trump, cu ocazia întrevederii pe care a avut-o la Casa Albă cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. ”Ținând cont de aceste lucruri, vom aplica tarife secundare dacă nu vom avea un acord în 50 de zile, este foarte simplu, vor fi tarife de 100%, asta este situația, sperăm să nu fim nevoiți să facem acest lucru”, a subliniat președintele SUA. Duminică, Donald Trump a anunțat că va furniza din nou sisteme antiaeriene Patriot Ucrainei, precizând însă că echipamentele vor fi plătite ”în proporție de sută la sută” de Uniunea Europeană. ”Vladimir Putin vorbește frumos la telefon, apoi bombardează pe toată lumea”, a acuzat liderul de la Casa Albă. În replică, Administrația de la Moscova a avertizat asupra efectelor continuării livrărilor de armament în Ucraina. ”Rămâne ideea că sunt continuate livrările de armament, muniție și echipamente militare către Ucraina”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Săptămâna trecută, Moscova avertiza că livrarea de armament Ucrainei nu va face decât să prelungească războiul. ”Această strategie nu se aliniază eforturilor de promovare a unei soluții pașnice, ci favorizează în toate modurile continuarea ostilităților”, a avertizat Dmitri Peskov. Foto: Profimedia Video: ABC News RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO UE ar putea impune TAXE de zeci de miliarde de euro Statelor Unite ca ripostă la măsurile anunțate de Trump

Corriere della Sera: China avertizează Europa că Putin nu trebuie să piardă războiul din Ucraina /Beijingul vrea să țină resursele SUA departe de Asia

Administrația Chinei a transmis Uniunii Europene că Rusia nu trebuie să piardă războiul cu Ucraina, notează cotidianul italian Corriere della Sera, explicând că Beijingul este interesat de prelungirea conflictului pentru a menține departe de Asia resursele militare ale Statelor Unite. Peste două săptămâni, urmează un summit important între Uniunea Europeană și China. În mod surprinzător, deși pregătește evenimentul, Beijingul le-a transmis un mesaj dur europenilor: Vladimir Putin trebuie să câștige războiul din Ucraina, o înfrângere nu ar fi acceptată de Administrația comunistă de la Beijing. Mesajul nu poate fi mai evident. Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, i-a transmis Înaltului reprezentant UE pentru Afaceri Externe că Beijingul nu vrea să asiste la o înfrângere a Rusiei în Ucraina, întrucât se teme că, într-o astfel de situație, Statele Unite și-ar muta întreaga atenție asupra Chinei. China vrea ca războiul din Ucraina să dureze cât mai mult ”Mai este un mesaj foarte relevant. Beijingul a avertizat că, dacă ar fi ajutat cu adevărat Moscova, Putin ar fi câștigat deja războiul. (…) China pare să vrea ca războiul să dureze cât mai mult posibil și ca Vladimir Putin să nu fie pus în dificultate, astfel încât atenția strategică și resursele militare ale Statelor Unite să fie absorbite de frontul european”, comentează editorialistul Federico Rampini, într-o analiză publicată în cotidianul Corriere della Sera sub titlul ”China avertizează Europa: Putin nu trebuie să piardă războiul în Ucraina”. Analiștii Institutului Eurasia extrag din poziția Chinei semnale pesimiste asupra rezultatelor summitului China-UE care va fi găzduit de președintele Xi Jinping. ”Summitul programat pe 24 iulie la Beijing probabil va fi tensionat și neproductiv, ținând cont de divergențele de interese și de pozițiile rigide ale ambelor părți”, subliniază experții. ”Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va insista, în discuțiile cu președintele Xi Jinping, asupra problemei sprijinului diplomatic și economic acordat de China Rusiei, în timp ce Uniunea Europeană va intensifica sancțiunile asupra entităților chineze care ajută Kremlinul în războiul din Ucraina. Iar preocupările privind securitatea economică și competitivitatea vor consolida eforturile UE de reducere a riscurilor generate de China”, concluzionează editorialistul Federico Rampini. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO UE așteaptă oferta lui TRUMP în conflictul comercial și avertizează Washingtonul /„Vom vedea ce se întâmplă”