Războiul din Ucraina, ziua 1.239. Atacuri rusești în masă lovesc orașele ucrainene peste noapte / Un consilier al lui Zelenski îi cere lui Trump să exercite o presiune reală asupra Rusiei
Într-o serie de postări pe social media, șeful biroului prezidențial al lui Volodimir Zelenski a insistat că Ucraina caută pacea. „O pace justă este posibilă numai atunci când agresorul plătește pentru crimele sale și se retrage din teroare”, a declarat Andriy Yermak. Ca și alți oficiali ucraineni în această dimineață, Yermak a făcut apel la o „presiune reală” asupra Kremlinului, scrie Sky News. „Rusia trebuie să simtă că drumul său duce doar la izolare, sancțiuni și înfrângere pe câmpul de luptă”, a spus el. Putin lucrează la o narațiune pentru a-l face pe Trump să se răzgândească, spun analiștii Luni, Donald Trump a părut să arate o schimbare de poziție față de Rusia, încheind un acord pentru a vinde arme „de top” NATO pentru a ajuta Ucraina și amenințând, de asemenea, Rusia cu noi tarife de 100% dacă nu ajunge la un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina în termen de 50 de zile. Institutul pentru Studiul Războiului a declarat că Putin este cel care va încerca să identifice „care narațiuni ar putea convinge Trump să nu urmeze prin tarife secundare la începutul lunii septembrie 2025″. „Putin susține o teorie a victoriei care presupune că Rusia își poate atinge obiectivele de război continuând să obțină câștiguri târâtoare pe câmpul de luptă pe termen nelimitat și depășind sprijinul occidental pentru Ucraina și capacitatea Ucrainei de a se apăra”, a declarat thinktank-ul cu sediul în SUA. Franța și Italia nu vor lua parte la acordul SUA-NATO privind armele pentru Ucraina Franța și Italia nu vor lua parte la o nouă inițiativă condusă de NATO pentru a finanța livrarea de arme americane Ucrainei, scriu publicațiile Politico și La Stampa la 16 iulie, citând oficiali guvernamentali nedeclarați din ambele țări. Potrivit a doi oficiali francezi, Franța a refuzat să se alăture planului din cauza presiunilor președintelui Emmanuel Macron pentru ca națiunile europene să își consolideze propriile industrii de apărare prin achiziționarea de arme de producție internă. Italia, între timp, a adoptat o poziție similară. Potrivit La Stampa, oficialii italieni au exclus achizițiile directe de arme americane, citând limitările fiscale și concentrarea țării pe sisteme tehnologice diferite, cum ar fi sistemul de apărare antiaeriană SAMP/T de producție italiano-franceză furnizat deja Ucrainei. Trump anunță că rachetele Patriot destinate Ucrainei au fost deja expediate Rachetele Patriot de apărare aeriană destinate Ucrainei sunt deja pe drum, a declarat președintele american Donald Trump, la câteva zile după ce a dezvăluit un nou plan de armament coordonat de NATO pentru Kiev, scrie The Kyiv Independent. „Sunt deja expediate”, a declarat Trump reporterilor, când a fost întrebat despre rachetele Patriot și alte arme. „Ele vin din Germania și apoi sunt înlocuite de Germania. Și în toate cazurile, Statele Unite își primesc banii înapoi integral”. Atacuri rusești în masă lovesc orașele ucrainene peste noapte Explozii au zguduit orașele ucrainene în cursul nopții de 16 iulie, Rusia lansând din nou drone și rachete asupra regiunilor din întreaga țară. Orașul Harkov, din nord-estul țării, a fost ținta unor focuri intense, cel puțin 17 explozii producându-se în doar 20 de minute. Orașul Krivoi Rog din regiunea Dnipropetrovsk a fost, de asemenea, vizat de un atac masiv al dronelor Shahed. Oleksandr Vikul, șeful administrației militare a orașului, a raportat întreruperi masive de energie și valuri multiple de drone. Un băiat în vârstă de 17 ani a fost, de asemenea, rănit. Atacul are loc la două zile după ce președintele american Donald Trump a avertizat că președintele rus Vladimir Putin are la dispoziție 50 de zile pentru a încheia un acord de pace sau pentru a se confrunta cu tarife dure din partea Washingtonului. Fondul de minerale SUA-Ucraina caută un administrator, în timp ce acordul privind resursele critice avansează Agenția de finanțare a dezvoltării a guvernului SUA a început să caute o companie care să gestioneze un fond de investiții comun SUA-Ucraina, a anunțat Ministerul Economiei din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent. Anunțul face parte dintr-un acord privind mineralele critice semnat de SUA și Ucraina la 30 aprilie, prin care se creează fondul comun de reconstrucție SUA-Ucraina pentru a dezvolta proiecte în domeniul resurselor naturale ale Ucrainei – inclusiv petrol și gaze, litiu, grafit, minerale critice și infrastructura aferentă, iar acum, proiecte de apărare. Finlanda: Cetățenii ruși și belaruși nu mai au dreptul să cumpere proprietăți din motive de securitate O nouă lege intrată în vigoare interzice cetățenilor ruși și belaruși să achiziționeze proprietăți în Finlanda, măsură adoptată pentru a întări securitatea națională pe fondul tensiunilor crescute cu Moscova, relatează The Kyiv Independent. Legea, votată în aprilie de parlamentul finlandez și anunțată public de ministrul apărării Antti Hakkanen, conferă Ministerului Apărării dreptul de a bloca automat tranzacțiile imobiliare ale cetățenilor proveniți din state considerate „amenințătoare”. Guvernul finlandez a desemnat atât Rusia, cât și Belarus ca state „amenințătoare”. UE îi cere lui Trump să „împartă povara” inițiativei de a livra sisteme Patriot către Ucraina Kaja Kallas, șefa diplomației europene a salutat planul președintelui american de a trimite rachete Patriot în Ucraina, însă a subliniat că și SUA ar trebui să contribuie financiar la acest demers, informează Politico. Luni, președintele Trump a lansat propunerea ca aliații NATO să finanțeze achiziția de armament pentru Ucraina. Printre arme se numără și sisteme Patriot, iar Trump a propus ca acestea să fie cumpărate de aliații europeni, dar să fie produse de industria americană de apărare. Despre acest plan, Secretarul General NATO, Mark Rutte a declarată că arată că Europa „face un pas în față”.
Adrian Severin: Victoria Nuland a intervenit pentru a integra cât mai repede Ucraina în NATO
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre planul diplomatic inițial privind Ucraina și despre momentul în care echilibrul a fost rupt. Acesta a explicat cele trei direcții-cheie care ar fi putut duce la stabilitate în regiune: finlandizarea, federalizarea și europenizarea. Totul s-a năruit însă în momentul în care SUA a schimbat regulile jocului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Europenizarea, adică să o includem, să o aducem, să o tragem spre Uniunea Europeană” Adrian Severin a prezentat cele trei principii fundamentale care ar fi permis păstrarea Ucrainei într-o zonă de echilibru geopolitic. Prin neutralitate, flexibilitate internă și apropiere economică de Uniunea Europeană, Ucraina putea deveni un spațiu de cooperare. „A fost trei chestiuni importante. Am spus finlandizarea, adică neutralizarea. Doi, federalizarea, pentru că se dorea acasă și că era normal, că pentru o federalizare am fi putut, nu numai să rezolvăm niște probleme de interes pentru noi sau pentru alții, dar am fi dat anumită flexibilitate construcției statale ucrainene, ca să o facem mai rezistentă. Și trei, europenizarea. Și europenizarea, adică să o includem, să o aducem, să o tragem spre Uniunea Europeană, ceea ce i-ar fi adus și pe românii de acolo și mai aproape de noi, în condițiile în care lansaserăm, și am fost, am negociat, am conceput acest plan de data asta în Uniunea Europeană, în condițiile în care lansasem un parteneriat pentru dezvoltare cu Federația Rusă. Deci ideea era, cu cât relațiile dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă erau mai bune, cu atât puteam aduce mai ușor Ucraina în Uniunea Europeană. Și invers, cu cât, sau complementar, cu cât relația dintre Ucraina și Rusia era mai bună, cu atât ne era mai ușor să aducem Ucraina în Uniunea Europeană. Și cu rușii căzuserăm de acord asupra acestei formule. Nu erau foarte fericiți, pentru că, sigur, au vrut mereu să aibă un control sau, mă rog, o influență majoră asupra Ucrainei, dar lucrurile, încet, cu pași mici, mergeau în această direcție. Nu mai vorbesc ce s-a întâmplat în 2014, doar atât să spun. Refuzul semnării acelui acord de asociere dintre Uniunea Europeană și Ucraina la Vilnius n-a fost vina Ucrainei, chiar dacă tehnic așa s-a întâmplat. Ucraina a fost împinsă în această direcție în primul rând de Germania. Germania n-a vrut Ucraina printre alte motive, fiindcă Ucraina era prea mare.”, spune Severin. „Ne-a spus-o cu aceste cuvinte: Va însemna dispariția Ucrainei sau dezmembrarea Ucrainei” Invitatul a rememorat momentul în care planul european a fost abandonat, iar SUA a intervenit decisiv. Victoria Nuland, adjunct al secretarului de stat american, ar fi transmis că SUA nu se mai mulțumește cu soluții de mijloc. „Ei, și în momentul ăsta, când totul părea că e în regulă, intervine stimata noastră secretar de stat adjunct Victoria Nuland. Și vine și spune: Nu noi, noi vrem totul. Vrem totul și totul însemna imediat Ucraina în NATO în condițiile în care fusesem preveniți cu toții cu ani de zile înainte de președintele Putin că orice încercare de a aduce Ucraina în NATO, de facto sau de iure… De a aduce NATO aproape de Ucraina, de a aduce NATO la granița cu Rusia, orice asemenea încercare, ne-a spus-o cu cuvintele astea, va însemna dispariția Ucrainei sau dezmembrarea Ucrainei.”, afirmă Severin.
Putin nu e impresionat de ultimatumul dat de Trump. Surse Reuters: Va continua până când va obține ceea ce vrea
Mai mult decât atât, sursele citate de Reuters spun că Putin intenționează să continue lupta în Ucraina până când Occidentul se va angaja în termenii săi de pace, iar pretențiile sale teritoriale s-ar putea extinde pe măsură ce forțele ruse avansează. Una dintre surse a declarat, sub protecția anonimatului pentru Reuters, că Putin consideră că nu au existat discuții detaliate cu privire la bazele unui plan de pace privind războiul din Ucraina. „Putin crede că nimeni nu s-a angajat serios cu el cu privire la detaliile păcii în Ucraina – inclusiv americanii – așa că va continua până când va obține ceea ce vrea”, a spus sursa. „Rusia va acționa în funcție de slăbiciunea Ucrainei”, a declarat a treia sursă, adăugând că Moscova și-ar putea opri ofensiva după cucerirea celor patru regiuni estice ale Ucrainei dacă întâmpină o rezistență puternică. „Dar dacă aceasta cade, va avea loc o cucerire și mai mare a Dnipropetrovskului, Sumîului și Harkovului”, a completat sursa. Cererile Moscovei pentru încetarea războiului, neschimbate Cele trei surse citate de Reuters spun că Putin nu va opri războiul, iar acesta crede că Rusia poate îndura și alte dificultăți economice decât cele de până acum. Condițiile de pace prezentate de Putin în vara anului trecut, înaintea summitului de pace din Elveția, sunt cele repetate în mod constant: un angajament că NATO nu se va extinde spre est, neutralitatea Ucrainei și limite privind forțele sale armate, protecția vorbitorilor de limbă rusă care trăiesc acolo și acceptarea câștigurilor teritoriale ale Rusiei, chiar dacă armata nu deține controlul integral asupra celor patru regiuni ocupate în prezent. Aceste cerințe au fost respinse de Ucraina și criticate de către aliații Kievului. În prezent, Rusia deține controlul asupra Crimeei, pe care a anexat-o în 2014 și întreaga regiune estică Luhansk. În plus, armata rusă ocupă mai mult de 70 % din regiunile Donețk, Zaporojie și Herson și fragmente din regiunile Harkov, Sumî și Dnipropetrovsk. Luni, președintele american Donald Trump a anunțat că Statele Unite vor trimite noi arme Kievului. Totodată, el a amenințat cu impunerea unor tarife de 100% asupra Rusiei și sancțiuni secundare țărilor care continuă să importe petrol și alte bunuri din Rusia în cazul în care nu se va ajunge la un acord de pace cu Ucraina în decurs de 50 de zile.
Trump este dezamăgit de Putin și amenință Rusia cu măsuri severe dacă nu ajunge la un acord cu Ucraina /Nu este războiul meu
Statele Unite vor impune taxe vamale ”severe” Rusiei dacă nu ajunge la un acord de oprire a războiului cu Ucraina în 50 de zile, afirmă președintele american, Donald Trump, declarându-se ”dezamăgit” de omologul său rus, Vladimir Putin. ”Sunt foarte nemulțumit de Rusia, dar vom discuta despre acest lucru într-o altă zi, dar sunt foarte nemulțumit de ei. Vom impune tarife foarte severe dacă nu vom avea un acord în 50 de zile. Vor fi tarife de 100%, tarife secundare, știți ce înseamnă acest lucru. Astăzi vom discuta despre altceva: noi am cheltuit circa 350 de miliarde de dolari pe acest război dintre Rusia și Ucraina și am vrea să se oprească. Nu a fost războiul meu, ci al lui Biden, nu este războiul meu, eu încerc să vă scot din el. Vreau să se oprească, sunt dezamăgit de președintele Vladimir Putin, eu mă gândeam că aveam un acord de acum două luni, dar pare că nu ajungem acolo”, a declarat Donald Trump, cu ocazia întrevederii pe care a avut-o la Casa Albă cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. ”Ținând cont de aceste lucruri, vom aplica tarife secundare dacă nu vom avea un acord în 50 de zile, este foarte simplu, vor fi tarife de 100%, asta este situația, sperăm să nu fim nevoiți să facem acest lucru”, a subliniat președintele SUA. Duminică, Donald Trump a anunțat că va furniza din nou sisteme antiaeriene Patriot Ucrainei, precizând însă că echipamentele vor fi plătite ”în proporție de sută la sută” de Uniunea Europeană. ”Vladimir Putin vorbește frumos la telefon, apoi bombardează pe toată lumea”, a acuzat liderul de la Casa Albă. În replică, Administrația de la Moscova a avertizat asupra efectelor continuării livrărilor de armament în Ucraina. ”Rămâne ideea că sunt continuate livrările de armament, muniție și echipamente militare către Ucraina”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Săptămâna trecută, Moscova avertiza că livrarea de armament Ucrainei nu va face decât să prelungească războiul. ”Această strategie nu se aliniază eforturilor de promovare a unei soluții pașnice, ci favorizează în toate modurile continuarea ostilităților”, a avertizat Dmitri Peskov. Foto: Profimedia Video: ABC News RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO UE ar putea impune TAXE de zeci de miliarde de euro Statelor Unite ca ripostă la măsurile anunțate de Trump
Corriere della Sera: China avertizează Europa că Putin nu trebuie să piardă războiul din Ucraina /Beijingul vrea să țină resursele SUA departe de Asia
Administrația Chinei a transmis Uniunii Europene că Rusia nu trebuie să piardă războiul cu Ucraina, notează cotidianul italian Corriere della Sera, explicând că Beijingul este interesat de prelungirea conflictului pentru a menține departe de Asia resursele militare ale Statelor Unite. Peste două săptămâni, urmează un summit important între Uniunea Europeană și China. În mod surprinzător, deși pregătește evenimentul, Beijingul le-a transmis un mesaj dur europenilor: Vladimir Putin trebuie să câștige războiul din Ucraina, o înfrângere nu ar fi acceptată de Administrația comunistă de la Beijing. Mesajul nu poate fi mai evident. Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, i-a transmis Înaltului reprezentant UE pentru Afaceri Externe că Beijingul nu vrea să asiste la o înfrângere a Rusiei în Ucraina, întrucât se teme că, într-o astfel de situație, Statele Unite și-ar muta întreaga atenție asupra Chinei. China vrea ca războiul din Ucraina să dureze cât mai mult ”Mai este un mesaj foarte relevant. Beijingul a avertizat că, dacă ar fi ajutat cu adevărat Moscova, Putin ar fi câștigat deja războiul. (…) China pare să vrea ca războiul să dureze cât mai mult posibil și ca Vladimir Putin să nu fie pus în dificultate, astfel încât atenția strategică și resursele militare ale Statelor Unite să fie absorbite de frontul european”, comentează editorialistul Federico Rampini, într-o analiză publicată în cotidianul Corriere della Sera sub titlul ”China avertizează Europa: Putin nu trebuie să piardă războiul în Ucraina”. Analiștii Institutului Eurasia extrag din poziția Chinei semnale pesimiste asupra rezultatelor summitului China-UE care va fi găzduit de președintele Xi Jinping. ”Summitul programat pe 24 iulie la Beijing probabil va fi tensionat și neproductiv, ținând cont de divergențele de interese și de pozițiile rigide ale ambelor părți”, subliniază experții. ”Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va insista, în discuțiile cu președintele Xi Jinping, asupra problemei sprijinului diplomatic și economic acordat de China Rusiei, în timp ce Uniunea Europeană va intensifica sancțiunile asupra entităților chineze care ajută Kremlinul în războiul din Ucraina. Iar preocupările privind securitatea economică și competitivitatea vor consolida eforturile UE de reducere a riscurilor generate de China”, concluzionează editorialistul Federico Rampini. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO UE așteaptă oferta lui TRUMP în conflictul comercial și avertizează Washingtonul /„Vom vedea ce se întâmplă”
Raport: Pentagonul a furnizat 2,4 trilioane de dolari firmelor private de armament pentru a finanța războiul
Potrivit unui raport elaborat de Quincy Institute for Responsible Statecraft și programul Costs of War de la Brown University, că noul buget al Pentagonului al administrației Trump va duce cheltuielile militare anuale ale SUA dincolo de pragul de 1 trilion de dolari. Conform raportului, acest lucru va genera un câștig estimat de peste o jumătate de trilion de dolari, care va fi împărțit între firmele de armament de top precum Lockheed Martin și Raytheon, precum și un sector al tehnologiei militare în creștere, cu aliați apropiați în administrație, precum vicepreședintele JD Vance. Primii cinci contractanți ai Pentagonului Raportul este alcătuit din statistici privind cheltuielile și contractele Pentagonului în perioada 2020-2024, timp în care primii cinci contractanți ai Pentagonului (Lockheed Martin, Raytheon, Boeing, General Dynamics și Northrop Grumman) au primit 771 de miliarde de dolari în contracte atribuite. În total, firmele private au primit aproximativ 54% din cheltuielile discreționare ale departamentului de 4,4 trilioane de dolari în perioada respectivă. Luând în considerare finanțarea suplimentară pentru Pentagon aprobată de Congres în temeiul legii „One Big Beautiful Bill Act” a lui Trump, bugetul militar al SUA se va fi aproape dublat în acest secol, crescând cu 99% din 2000, se arată în raportul citat de The Guardian. Creșterea rapidă a cheltuielilor militare, care a început sub administrația Bush după 11 septembrie, a fost continuată acum prin cheltuieli pentru contracararea Chinei, principalul rival al SUA, precum și prin transferuri de arme record către Israel și Ucraina.
Israel trimite o delegaţie în Qatar pentru discuţii privind Gaza
Conform Reuters, Israel a anunţat sâmbătă că va trimite o delegaţie oficială în Qatar, în cadrul eforturilor de relansare a discuţiilor privind o potenţială înţelegere de încetare a focului în Gaza şi eliberarea ostaticilor, într-un moment în care gruparea palestiniană Hamas susţine că a transmis un răspuns „cu spirit pozitiv” la o propunere susţinută de SUA. Biroul premierului Benjamin Netanyahu a transmis însă că schimbările solicitate de Hamas faţă de textul actual al acordului sunt „inacceptabile”. Cu toate acestea, decizia de a trimite o delegaţie reflectă intenţia Israelului de a menţine deschis canalul diplomatic, în pofida divergenţelor majore. Comentariile vin la câteva zile după ce preşedintele american Donald Trump a declarat că Israelul a fost de acord cu „condiţiile necesare” pentru a încheia un armistiţiu de 60 de zile în Fâşia Gaza. Negocierile vor avea loc în Qatar, ţară care joacă un rol cheie de mediere între părţi, alături de Statele Unite şi Egipt, în speranţa obţinerii unui acord care să pună capăt conflictului prelungit şi să ducă la eliberarea prizonierilor.
Poate Trump să oprească războiul din Ucraina? Răspunsul său este diferit de poziția avută la începutul mandatului
Vineri, la bordul aeronavei Air Force One, Trump a declarat că nu este sigur dacă va putea pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Afirmația este departe de promisiunea de a pune capăt rapid conflictului pe care a făcut-o în timpul campaniei electorale. „Nu știu. Nu vă pot spune dacă acest lucru se va întâmpla sau nu„, a declarat Trump, întrebat dacă este sau nu încrezător că va reuși să găsească o soluție pentru încheierea conflictului dintre Rusia și Ucraina, scrie POLITICO. Cu toate acestea, el a afirmat că încheierea războiului dintre cele două țări rămâne o prioritate și i-ar plăcea să vadă că acest lucru „se întâmplă”. El a criticat situația actuală în privința războiului din Ucraina, spunând că „este o afacere Biden. Nu este o afacere Trump. Încerc să o termin”. Din momentul revenirii sale la Casa Albă, Trump a încercat să medieze un acord de pace între cele două țări. La un moment dat, pe măsură ce negocierile nu avansau, Trump a amenințat inclusiv că se va retrage din medierea conflictului.
Fotografii cu Kim Jong-un care își prezintă omagiul soldaților nord-coreeni uciși în războiul din Ucraina, prezentate într-un show de gală
Gest șocant al președintelui Coreei de Nord, Kim Jong-un, care a adus un omagiu soldaților nord-coreeni ce și-au pierdut viața pe frontul ucrainean: acesta a fost fotografiat punându-și mâinile pe sicriele repatriate ale șase soldați – un gest foarte rar în care acesta recunoaște că forțele armate coreene au suferit pierderi. Fotografiile au fost proiectate în cadrul unui eveniment ce a avut loc la Teatrul Mare din Estul Phenianului, organizat cu ocazia celebrării pactului de apărare reciprocă dintre Rusia și Coreea de Nord, semnat între președinții celor două țări în iunie anul trecut. Footage shows North Korean troops and commanders who took part in Russia’s Kursk region. The event marked the first anniversary of the Russia–North Korea Comprehensive Strategic Partnership Treaty. Scenes also showed Kim Jong-un receiving the coffins of DPRK soldiers killed… pic.twitter.com/s9UIk0cncA — Clash Report (@clashreport) June 30, 2025 Moartea ca mesaj politic Fotografiile au fost proiectate pe un ecran în timpul acestui eveniment, la care a participat toată protipendada nord-coreeană, printre care și temuta soră a dictatorului, Kim Yo-jong, și ministrul de Externe Choe Son-hui. Scenele în care Kim era surprins alături de rămășițele soldaților căzuți au fost precedate de imagini cu trupe din ambele țări fluturând steagurile naționale. Una dintre fotografii arăta, aparent, pagini dintr-un carnețel pătat cu sânge, despre care se crede că a aparținut unui soldat nord-coreean și care ar fi fost recuperat de pe un câmp de luptă din regiunea Kursk, Rusia. Potrivit agenției de știri Yonhap din Coreea de Sud, mesajele din carnețel spuneau: „Momentul decisiv a sosit în sfârșit” și „Să luptăm cu curaj această bătălie sfântă cu dragostea și încrederea nemărginită pe care ni le-a acordat iubitul nostru Comandant Suprem” – referire la Kim. De ce au apărut pozele și ce vrea să spună „poetul” cu ele Nu este clar când au fost repatriate sicriele, însă, în fotografii, președintele și toți cei prezenți purtau haine de iarnă, ceea ce sugerează că sicriele au fost repatriate în urmă cu câteva luni. După ce luni de zile regimul a negat trimiterea de soldați nord-coreeni pentru a lupta alături de forțele ruse, acum pare să încerce să prezinte într-o lumină favorabilă implicarea sa în conflictul din Ucraina. „Probabil că Phenianul a vrut să-i prezinte pe soldații căzuți nu doar ca pe niște sacrificii, ci ca pe parte dintr-un narativ al victoriei”, a declarat Hong Min, cercetător principal la Institutul Coreean pentru Reunificare Națională, pentru agenția Yonhap. Imaginile par să fi fost difuzate după ce cele două țări au recunoscut desfășurarea de trupe, și au declarat operațiunea comună de recucerire a regiunii Kursk din vestul Rusiei un succes, a adăugat Hong. Manipulări cu lacrimi Imagini de la gala difuzată de televiziunea de stat nord-coreeană KRT îl arătau pe Kim, vizibil emoționat în anumite momente, stând alături de invitata sa, ministra rusă a culturii, Olga Lyubimova, și de fiica sa, Kim Ju-ae. În public, mai multe persoane au fost surprinse ștergându-și lacrimile. Potrivit The Korea Herald, evenimentul a fost prima ocazie în care presa de stat nord-coreeană a prezentat imagini și fotografii cu soldați trimiși în Rusia, vizibile pentru cetățenii nord-coreeni. Agenția de stat KCNA a transmis că evenimentul a inspirat încredere în „legăturile de prietenie și în obligația internaționalistă autentică dintre popoarele și armatele celor două țări, formate cu prețul sângelui”. În aprilie, Putin și Kim au confirmat pentru prima dată oficial că trupe nord-coreene au fost trimise pe front, ambii lideri descriindu-le drept „eroi”. Phenian ar putea să mai trimită trupe noi pe front în iulie sau august La acel moment, Kim a declarat că va fi construit un monument în Phenian în onoarea soldaților săi, iar flori vor fi depuse la mormintele celor căzuți – ceea ce a fost interpretat ca prima recunoaștere publică din partea regimului a pierderilor militare în luptă. Coreea de Nord a trimis aproximativ 15.000 de soldați în război începând din toamna trecută. Potrivit unor parlamentari sud-coreeni, s-au înregistrat aproximativ 4.700 de victime, dintre care 600 de decese. Agenția de informații din Seul a susținut recent că noi desfășurări de trupe ar putea avea loc în iulie sau august. De asemenea, Coreea de Nord a furnizat Rusiei cantități mari de muniție, obuze de artilerie, rachete balistice și alte arme, în schimbul armamentului, tehnologiei satelitare, precum și sprijin economic și asistență din partea Kremlinului.
PREȚUL petrolului este în creștere. Investitorii analizează stabilitatea armistițiului dintre Israel și Iran
Armistițiul dintre Iran și Israel aduce o ușoară creștere a cotațiilor de țiței, însă investitorii sunt prudenți și evaluează stabilitatea acestei înțelegeri. Contractele futures pentru țițeiul Brent au crescut cu 75 de cenți, sau 1,1%, la 67,89 dolari pe baril. Țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a câștigat 71 de cenți, sau 1,1%, la 65,08 dolari. Prețurile au atins nivelul maxim al ultimelor cinci luni după ce SUA au atacat instalațiile nucleare ale Iranului în weekend. „Atacurile aeriene nu au distrus capacitatea nucleară a Iranului, ci doar au încetinit ritmul programului atomic”, conform unei evaluări preliminare a serviciilor secrete americane. Implicarea directă a Statelor Unite în război i-a îngrijorat pe investitori cu privire la Strâmtoarea Hormuz, o cale navigabilă îngustă între Iran și Oman, prin care circulă între 18 și 19 milioane de barili de țiței pe zi (bpd). Cantitatea tranzitată reprezintă aproape o cincime din consumul global, relatează Reuters. În contextul unui armistițiu fragil, mediat de președintele american Donald Trump, investitorii se tem că situația dintre Iran și Israel ar putea oricând degenera, în lipsa unor garanții diplomatice solide. CITEȘTE ȘI: Trump cere suplimentarea producției de PETROL și avertizează companiile care încearcă să profite de criza cu Iranul Trump vs. Khamenei. „Mulți vor spune că Statele Unite riscă un război amplu și dezastruos” / „Cea mai puternică pârghie a Iranului, PETROLUL” Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu … vezi toate articolele