Rusia respinge acuzațiile privind dronele din Germania. Medvedev îi acuză pe Merz și Macron că vor să stârnească frica de război în Europa
„Există mulți politicieni în Europa care tind, în prezent, să dea vina pe Rusia pentru orice. O fac fără justificare și într-un mod generalizat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția rusă Interfax. „Povestea cu aceste drone este, într-adevăr, ciudată, ca să nu spunem mai mult. Dar, pe de altă parte, nu există niciun motiv să fie învinuită Rusia pentru asta”, a adăugat Peskov, referindu-se la declarațiile făcute duminică de cancelarul Friedrich Merz, într-un interviu acordat postului public ARD. Friedrich Merz a declarat că autoritățile germane suspectează Rusia că se află în spatele multiplelor drone: „Știm că Putin vrea să ne testeze”. Președintele Vladimir Putin a afirmat joia trecută că acuzațiile la adresa Rusiei ar avea, probabil, scopul de a amplifica tensiunile și de a determina Europa să își majoreze cheltuielile pentru apărare. Totodată, el a respins drept „absurde” acuzațiile potrivit cărora Rusia ar intenționa să atace o țară membră NATO, în cadrul unui discurs susținut la un forum internațional de la Soci. Vicepreședintele Consiliului de Securitate Națională al Rusiei, Dmitri Medvedev, i-a acuzat pe Friedrich Merz și pe președintele francez Emmanuel Macron că vor să alimenteze teama de război. A sosit momentul ca populația să le „smulgă capetele” acestor „monștri”, a scris Medvedev. Fostul președinte al Rusiei a scris, luni, pe Telegram că ar putea exista diverse explicații pentru originea dronelor, inclusiv „provocări ale ucrainenilor care vor să atragă Europa într-un război”. Medvedev a admis și posibilitatea ca acestea să fie acțiunile unei „mişcări subterane pro-ruse” din anumite țări, având scopul de a destabiliza viața din Uniunea Europeană. În cele din urmă, ar putea fi și „opera unor huligani care vor doar să-și enerveze autoritățile”, a adăugat el. „De fapt, oricare dintre cauzele de mai sus, sau o combinație a acestora, ar putea fi motivul acestei panici legate de «dronele rusești»” a scris Medvedev. „Totuși, acesta nu este cel mai important lucru. Ceea ce contează cu adevărat este că europenii cu viziune scurtă experimentează pe pielea lor ce înseamnă pericolul de război”, a mai spus Medvedev.
Războiul din Ucraina, ziua 1321. Rusia anunță că a doborât 251 de drone ucrainene, inclusiv 61 deasupra Mării Negre
Aproape 40.000 de ruși au rămas fără curent în Belgorod, după un atac ucrainean Un atac ucrainean a provocat pagube majore la mai multe instalații energetice din regiunea rusă Belgorod, lăsând fără electricitate aproximativ 40.000 de persoane, potrivit guvernatorului Viaceslav Gladkov. Atacul a afectat șapte municipalități, iar autoritățile au trimis echipe de intervenție de urgență în zonele lovite, scrie Kyiv Independent. Spitalele din Belgorod funcționează cu generatoare, iar școlile își ajustează programul din cauza penelor de curent. Crimeea: Incendiu uriaș după ce Ucraina a lovit cel mai mare terminal petrolier Dronele ucrainene au lovit Crimeea ocupată de Rusia în noaptea de luni, lovind terminalul petrolier Feodosia, a raportat canalul Telegram pro-ucrainean Crimean Wind. Terminalul, situat la aproximativ 250 de de teritoriul controlat de Ucraina, este cea mai mare instalație de stocare a petrolului din Crimeea. Poate stoca până la 250.000 de tone de combustibil, care alimentează forțele ruse, potrivit The Kyiv Independent. Premierul slovac Fico solicită încetarea războiului din Ucraina și respinge concentrarea asupra înfrângerii Rusiei Slovacia dorește încetarea rapidă a războiului din Ucraina, mai degrabă decât înfrângerea Rusiei, a declarat premierul Robert Fico în cadrul unei dezbateri televizate difuzate de postul public slovac STVR pe 5 octombrie. „Obiectivul politicii externe a Republicii Slovace, al guvernului Republicii Slovace, al cărui prim-ministru sunt, nu este înfrângerea Federației Ruse. Obiectivul nostru este să punem capăt războiului din Ucraina cât mai curând posibil. Aceștia sunt slavi care se ucid între ei. Războiul nu este o soluție”, a declarat Fico. Fico a criticat de mai multe ori abordarea Uniunii Europene față de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și a acuzat blocul că se concentrează pe ajutorul militar în loc de inițiative de pace. Reuters: Până la 5.000 de cubanezi luptă alături de forțele ruse în Ucraina Până la 5.000 de luptători cubanezi participă activ la invazia Rusiei în Ucraina, a relatat Reuters pe 5 octombrie. „După Coreea de Nord, Cuba este cel mai mare contribuitor de trupe străine la agresiunea Rusiei, cu aproximativ 1.000 până la 5.000 de cubanezi care luptă în Ucraina”, se arată într-un document intern al Departamentului de Stat al SUA văzut de agenția de presă. SUA a difuzat un document neclasificat, în care a împărtășit detalii despre sprijinul acordat de Cuba războiului Rusiei în Ucraina, ca parte a campaniei sale de combatere a unei rezoluții a Națiunilor Unite care solicită Washingtonului să ridice embargoul asupra națiunii din Caraibe, în vigoare din 1960. Rușii au anunțat că unitățile de apărare aeriană au distrus 251 de drone ucrainene în noaptea de duminică spre luni, majoritatea deasupra sud-vestului Rusiei. De asemenea, 61 au fost distruse deasupra Mării Negre și una în timp ce se îndrepta spre Moscova. Ministerul rus al Apărării a publicat statistica pe aplicația de mesagerie Telegram, dar nu oferit și informații oficiale despre posibilele pagube. De asemenea, rușii raportează în mod normal doar numărul de drone distruse, nu și câte lansează ucrainenii, potrivit Reuters. Canalele de știri ucrainene de pe Telegram au declarat că un incendiu major a fost declanșat de un atac asupra unui depozit de petrol din Feodosia, pe coasta din Crimeea a Mării Negre. Un rezervor de combustibil de la depozit a explodat în urma atacului, au precizat ucrainenii.
Războiul din Ucraina, ziua 1319. O dronă rusă a lovit gara din regiunea Sumy. Cel puțin 30 de persoane au fost rănite / Ucraina repatriază 22 de copii din teritoriile ocupate de Rusia
Partidul populist Ano din Cehia câștigă alegerile parlamentare, amenințând viitorul ajutor acordat Ucrainei. Partidul populist Ano se opune aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și nu susține ajutorul acordat Ucrainei. Grupul G7+ s-a reunit de urgență ca răspuns la atacurile rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. „Rușii nu și-au abandonat intențiile de a arunca Ucraina în întuneric în ajunul noului sezon de încălzire”, a declarat ministrul adjunct al Energiei, Roman Andarak. „Atacul brutal” al Rusiei asupra gării din regiunea Sumy a rănit cel puțin 30 de persoane, a declarat Zelenski O dronă rusă a lovit gara din orașul Shostka, regiunea Sumy. Pasagerii și angajații Ukrzaliznytsia se aflau la fața locului în momentul atacului, potrivit lui Zelenski. Atacurile rusești au ucis 1 persoană și au rănit 33 în Ucraina în ultima zi, vizând infrastructura de gaze Rusia a lansat peste noapte 109 drone de atac de tip Shahed și drone momeală împotriva Ucrainei, precum și trei rachete balistice Iskander-M sau KN-23, a raportat Forța Aeriană. „Astăzi, toți copiii salvați se află în siguranță pe teritoriul controlat de Ucraina”, a declarat Andriy Yermak, șeful Oficiului Prezidențial al Ucrainei. Ministru ucrainean: Europa trebuie să ia în serios amenințarea reprezentată de Rusia Într-un interviu acordat ziarului The Guardian, Sergiy Kyslytsia, fostul ambasador al Kievului la ONU, a declarat că Kremlinul se află deja în război cu Europa. El a afirmat că recentele incursiuni ale Rusiei cu drone împotriva mai multor țări din UE au fost bine calculate și reprezintă o încercare de a „muta limitele”. Șeful Comandamentului Spațial avertizează că Rusia vizează sateliții britanici „săptămânal” Forțele ruse încearcă în mod regulat să bruieze sateliții militari britanici, a dezvăluit șeful Comandamentului Spațial Britanic. Generalul-maior Paul Tedman a declarat pentru BBC că aceste eforturi de a perturba activitățile militare britanice au loc „săptămânal”, Rusia monitorizând îndeaproape și resursele spațiale ale țării. Este nevoie de „voință politică” pentru a restabili alimentarea externă a centralei nucleare de la Zaporojie Șeful agenției de supraveghere nucleară a ONU a declarat vineri că discută cu Rusia și Ucraina propuneri pentru restabilirea alimentării cu energie electrică a centralei nucleare de la Zaporojie, controlată de Rusia, calificând acest lucru drept „o chestiune de voință politică”. Dronele au lovit o importantă rafinărie de petrol din regiunea Leningrad din Rusia Dronele au lovit rafinăria de petrol Kirishi din regiunea Leningrad din Rusia în noaptea de 4 octombrie, provocând un incendiu care a fost stins ulterior, au raportat oficialii și mass-media locală. Rusia a lansat cel mai mare atac asupra rețelei de gaze din Ucraina de la prima invazie a Moscovei în 2022 Aproximativ 35 de rachete și 60 de drone au fost lansate asupra instalațiilor sale din regiunea nord-estică Harkov și din regiunea centrală Poltava, a declarat vineri operatorul de gaze de stat din Kiev, Naftogaz. UE se află într-un impas în ceea ce privește compensațiile acordate Raiffeisen în legătură cu Rusia Austria a informat vineri UE că nu va susține ultimul pachet de sancțiuni al blocului împotriva Rusiei, cu excepția cazului în care UE va debloca unele active rusești pentru a compensa banca austriacă Raiffeisen pentru penalitățile impuse de Rusia, au afirmat diplomații. Aeroportul din München își suspendă din nou operațiunile din cauza dronelor Autoritățile de la Aeroportul Internațional din München au ordonat suspendarea operațiunilor de zbor la scurt timp după ora 21:30, ora locală, după ce mai multe drone au fost observate în apropierea aeroportului pentru a doua oară în mai puțin de 24 de ore. Un atac cu drone rusești asupra unei ferme ucide 13.000 de porci în regiunea Harkov Un atac cu drone rusești asupra unei ferme de porci din regiunea Harkov a ucis aproximativ 13.000 de porci pe 3 octombrie, a raportat Serviciul de Urgență al Ucrainei (SES).
Viktor Orban, mesaj dur la summitul de la Copenhaga: Situația e gravă. Pe masă sunt propuneri pro-război / Premierul Ungariei se opune aderării Ucrainei la UE
„Copenhaga, ziua a doua. Situația este gravă. Pe masă sunt propuneri evidente pro-război. Vor să dea fondurile UE Ucrainei. Vor să accelereze aderarea Ucrainei prin tot felul de trucuri juridice. Vor să finanțeze livrările de arme. Toate aceste propuneri arată limpede că bruxellezii vor să meargă la război”, a scris Viktor Orbán pe pagina sa de Facebook. Șeful guvernului de la Budapesta și-a reafirmat ferm opoziția față de planurile legate de sprijinul militar și financiar pentru Kiev, insistând că Ungaria nu poate fi ocolită în luarea deciziilor. „Eu voi apăra ferm poziția Ungariei, dar acest summit dovedește și că următoarele luni vor fi despre amenințarea războiului. Vom avea nevoie de sprijinul întregii noastre comunități politice și al fiecărui maghiar iubitor de pace”, a adăugat Orbán. Reuniunea informală de la Copenhaga a reunit liderii statelor membre pentru discuții privind securitatea europeană și perspectiva aderării Ucrainei. Deși nu s-au luat decizii oficiale, reuniunea pregătește terenul pentru summitul Consiliului European programat pe 23-24 octombrie. Ungaria blochează consensul în privința deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina, premierul Orbán respingând în mod repetat ceea ce el numește „trucuri juridice” și avertizând că Uniunea Europeană riscă să fie atrasă în război prin aceste decizii. „Poziția Ungariei este că trebuie încheiat un acord strategic cu Ucraina, nu oferită calitatea de membru, deoarece aderarea ar însemna că Uniunea Europeană ar fi atrasă în războiul ruso-ucrainean”, a declarat premierul Ungariei. El a adăugat că „o parte semnificativă a fondurilor UE ar reveni Ucrainei dacă aceasta ar adera la Uniune”. Orban afirmă că strategia UE este să înfrângă Rusia într-un „război de uzură”, iar Ungaria nu este de acord: „Nu există o soluție pe front, sute de mii de oameni vor muri de ambele părți”, a avertizat el. Viktor Orbán consideră că trebuie negociat un acord pe termen lung cu Rusia privind un nou sistem de securitate europeană, în cadrul căruia să fie găsit și locul Ucrainei.
Numărul deceselor în rândul palestinienilor depăşeşte 66.000

Între timp, forţele de securitate israeliene au împuşcat mortal presupusul atacator într-un incident în care un bărbat a fost grav rănit la o intersecţie din apropierea oraşului Nablus, în Cisiordania. Atacul a fost lăudat de Hamas, transmite Associated Press. Violenţele au crescut în Cisiordania ocupată de Israel, care, alături de Gaza şi Ierusalimul de Est, a fost capturată de Israel în războiul din Orientul Mijlociu din 1967 şi pe care palestinienii o doresc pentru un viitor stat. Patruzeci şi opt de ostatici sunt încă ţinuţi captivi în Gaza, aproximativ 20 dintre ei fiind consideraţi de Israel ca fiind în viaţă, de când un atac al militanţilor conduşi de Hamas, pe 7 octombrie 2023, a declanşat războiul. Negocierile pentru încetarea focului sunt blocate de la atacul Israelului asupra Doha, Qatar, care a fost larg condamnat. Spitalele locale din centrul Gazei au declarat că cel puţin 10 persoane au fost ucise în două atacuri au lovit locuinţe din tabăra de refugiaţi Nuseirat. Ministerul Sănătăţii din Gaza a declarat în raportul său zilnic că numărul morţilor a ajuns la 66.005, iar 168.162 de persoane au fost rănite de la începutul războiului. Printre morţi se află 79 de persoane care au fost aduse la spitale în ultimele 24 de ore, a declarat ministerul. Ministerul, care face parte din administraţia condusă de Hamas, nu face diferenţa între civili şi militanţi în bilanţul său, dar a declarat că femeile şi copiii reprezintă aproximativ jumătate din morţi. Cifrele sale sunt considerate o estimare fiabilă de către ONU şi mulţi experţi independenţi. Armata israeliană nu a comentat atacurile, dar a declarat că a lovit 140 de ţinte militare ale Hamas în ultimele 24 de ore, inclusiv militanţi, echipamente de observaţie şi infrastructură. Ofensiva Israelului a distrus zone vaste din Gaza, a strămutat aproximativ 90% din populaţie şi a provocat o criză umanitară catastrofală, experţii afirmând că oraşul Gaza se confruntă cu foamete.
Războiul din Ucraina, ziua 1.311. Dronele ucrainene atacă rafinăria de petrol Afipsky din Rusia / SUA și Canada au trimis avioane de vânătoare după ce patru avioane rusești au fost detectate
Belarus propune o nouă centrală nucleară pentru alimentarea zonelor Ucrainei ocupate de Rusia Belarus a prezentat vineri o propunere de construire a unei a doua centrale nucleare, capabilă să furnizeze energie regiunilor din Ucraina aflate sub ocupaţie rusă. Preşedintele Aleksandr Lukasenko a ridicat această temă în cadrul unei întâlniri la Kremlin cu preşedintele Vladimir Putin, care părea să sprijine public ideea. Lukasenko a afirmat că noua centrală ar putea fi folosită, la nevoie, pentru a alimenta zonele aflate sub controlul Rusiei din regiunile ucrainene Herson, Zaporojie, Luhansk şi Doneţk. Ucraina acuză încălcarea spațiului aerian de către drone venite din Ungaria Președintele Volodimir Zelenski a anunțat vineri că drone de recunoaștere au pătruns în spațiul aerian ucrainean, potrivit unei evaluări preliminare, acestea provenind din Ungaria. „Comandantul Șef a raportat despre incidentele recente cu drone de-a lungul frontierei ucraineno-ungare. Forțele ucrainene au înregistrat încălcări ale spațiului nostru aerian de către drone de recunoaștere, care sunt probabil maghiare. Evaluările preliminare sugerează că acestea ar fi putut efectua recunoașteri asupra potențialului industrial al zonelor de frontieră ale Ucrainei. Am instruit ca toate informațiile disponibile să fie verificate și ca rapoartele urgente să fie întocmite cu privire la fiecare incident înregistrat”, a notat șeful statului ucrainean pe X. Doi adolescenți din Olanda, arestați pentru spionaj într-un caz legat de Rusia Poliția neerlandeză a arestat doi adolescenți suspectați de spionaj în favoarea unei puteri străine, au anunțat vineri autoritățile, într-un caz legat, potrivit presei locale, de hackeri proruşi. Cotidianul De Telegraaf a publicat un interviu cu tatăl unuia dintre adolescenți, care a afirmat că autoritățile îl acuză pe fiul său că a trecut prin fața unor clădiri importante din Haga cu un „sniffer Wi-Fi”, un dispozitiv sau software capabil să intercepteze date. Iranul și Rusia încheie un contract de miliarde de dolari pentru construirea de centrale nucleare Teheranul și Moscova au semnat un contract în valoare de 25 de miliarde de dolari pentru construirea a patru centrale nucleare în sudul Iranului. Zelenski ameninţă că va lovi Kremlinul, Rusia consideră declaraţiile „iresponsabile” Rusia consideră „iresponsabile” declaraţiile de joi ale preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a ameninţat că ar putea lovi Kremlinul. Purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei ruse a numit, vineri, „iresponsabile” „ameninţările” de atac asupra Kremlinului formulate de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un interviu difuzat joi. Zelenski: NATO a reacționat „slab” la provocările Rusiei. „Trebuiau să doboare tot” Volodimir Zelenski a criticat reacția „slabă” a NATO la incursiunile ruse în spațiul aerian al țărilor membre: „Dacă avioanele sunt în spațiul tău, trebuie să le blochezi”. Într-un interviu acordat joi seara emisiunii americane The Axios Show, înainte de a pleca spre Kiev, președintele Ucrainei a criticat reacția NATO la provocările Rusiei, inclusiv la violările repetate ale spațiului aerian în țări membre precum Polonia, Danemarca, Norvegia și România: „A fost o reacție slabă. De aceea Putin a continuat cu celelalte țări”. Campania DeepStrike a Ucrainei afectează „semnificativ” logistica militară rusă pe fondul agravării crizei combustibilului, afirmă Syrskyi „Capacitățile complexului militar-industrial al inamicului au fost reduse semnificativ; putem observa acest lucru pe câmpul de luptă”, a declarat comandantul suprem Oleksandr Syrskyi. „Trageți în ei” – comandantul rus a ordonat trupelor să deschidă focul asupra soldaților în retragere, sugerează comunicațiile interceptate Serviciile de informații militare ale Ucrainei au declarat că înregistrarea a capturat o conversație în regiunea Donețk, în care comandantul a cerut trupelor să rămână pe poziții cu orice preț. Lukașenko afirmă că Belarus ar putea furniza energie Ucrainei controlate de Rusia Președintele belarus Alexander Lukașenko i-a spus omologului său rus Vladimir Putin că Minsk ar putea construi o nouă centrală nucleară și ar putea furniza energie unor părți din Ucraina anexate de Rusia, a raportat presa de stat belarusă. Lukașenko, unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Putin pe scena internațională, s-a întâlnit cu omologul său rus la Moscova, în cadrul Săptămânii Mondiale a Energiei Atomice. Moscova revendică un sat din regiunea Sumy din Ucraina Ministerul rus al Apărării a declarat vineri că forțele sale au capturat satul Yunakivka din regiunea Sumy, din nordul Ucrainei. Al treilea incident suspect cu drone din această săptămână obligă Danemarca să închidă spațiul aerian din Aalborg „Am investigat amănunțit zona și nu am găsit nimic”, a declarat Christian Tilsted, șeful poliției din Jutlanda de Nord. „Data viitoare, s-ar putea să nu mai avem același noroc” — AIEA raportează explozia unei drone în apropierea centralei nucleare din sudul Ucrainei Potrivit echipei AIEA staționate la centrală, între sfârșitul zilei de 24 septembrie și primele ore ale zilei de 25 septembrie au fost observate 22 de drone în zonă. „Omoară oameni fără niciun motiv” — Trump îl critică dur pe Putin, afirmând că războiul a afectat „reputația” Rusiei Președintele SUA, Donald Trump, și-a dublat tonul aparent schimbat față de președintele rus Vladimir Putin în timpul declarațiilor făcute în Biroul Oval pe 25 septembrie, criticându-l dur pe liderul rus pentru războiul în curs din Ucraina. SUA și Canada au trimis avioane de vânătoare pentru a identifica și intercepta patru avioane militare rusești în largul Alaskăi, pe fondul îngrijorării crescânde cu privire la incursiunile Moscovei în spațiul aerian al NATO. India cere SUA să permită achiziționarea de petrol iranian pentru a compensa importurile rusești Oficialii indieni au reiterat săptămâna aceasta administrației Trump poziția lor conform căreia New Delhi ar putea reduce importurile de petrol rusesc dacă acest comerț ar fi compensat prin achiziționarea de petrol iranian și venezuelean, a relatat Bloomberg pe 25 septembrie. Dronele ucrainene atacă rafinăria de petrol Afipsky din regiunea Krasnodar Krai din Rusia Comandamentul operațional regional din Krasnodar Krai a raportat că resturile dronelor ucrainene au căzut pe una dintre unitățile rafinăriei în cadrul unui atac mai amplu cu drone asupra regiunii. Oficialii ruși au afirmat că un incendiu care s-a întins pe o suprafață de 30 de metri pătrați a fost stins de echipaje. Pe fondul tensiunilor crescânde, Polonia îndeamnă cetățenii să părăsească „imediat” Belarus „În cazul unei deteriorări drastice a situației de securitate, a închiderii frontierelor sau a altor circumstanțe neprevăzute, evacuarea se poate dovedi mult mai dificilă sau chiar
Rusia majorează taxele pentru a acoperi gaura bugetară provocată de războiul din Ucraina

Ministerul rus de Finanțe a anunțat miercuri că intenționează să majoreze taxa pe valoarea adăugată cu două puncte procentuale, la 22%, parte a unui plan pe trei ani care urmărește să acopere o gaură bugetară aflată în expansiune rapidă, notează Politico. Majorare de TVA pentru acoperirea deficitului După ce la începutul anului a crescut brusc impozitul pe venit, Putin promisese că nu vor mai exista alte schimbări majore ale sistemului fiscal până în 2030. Totuși, guvernatoarea băncii centrale, Elvira Nabiullina, avertizase la o conferință de presă la începutul acestei luni că deficitul bugetar în creștere este cel mai mare risc pentru inflație, care, potrivit calculelor oficiale, depășește în prezent 8%. Ministerul rus al Finanțelor vrea să strângă mai mulți bani nu doar prin taxe mai mari, ci și prin extinderea obligațiilor fiscale pentru firmele mici și mijlocii. În plus, se introduc noi taxe: 5% pe jocurile de noroc și 25% pe veniturile caselor de pariuri. Măsurile sunt „destinate în primul rând finanțării apărării și securității”, a precizat Ministerul într-un comunicat. TVA-ul pentru produse de strictă necesitate, precum articolele pentru copii, alimentele și medicamentele, va rămâne la 10%. Kremlinul a acoperit mare parte din costurile războiului din exporturile de petrol și produse rafinate, dar și prin folosirea Fondului Național de Bunăstare, constituit în anii în care veniturile din petrol și gaze depășeau nevoile bugetului. De asemenea, Moscova a colectat mai bine taxele, profitând de trecerea la o economie de război. Totuși, economia a încetinit brusc anul acesta. Ministrul Economiei, Maxim Reșetnikov, a declarat la începutul acestei luni că economia „se răcește mai repede decât era de așteptat”. Prețurile petrolului au scăzut, deoarece Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au crescut constant producția. Trump: Rusia, un „tigru de hârtie” Anunțul vine la o zi după ce președintele american Donald Trump părea să semnaleze o schimbare de atitudine față de Rusia. Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a spus că „Putin și Rusia se confruntă cu mari probleme economice” și că ofensiva tot mai ambițioasă a Ucrainei cu drone împotriva rafinăriilor rusești face ca Rusia să pară un „tigru de hârtie”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns miercuri că Rusia „este un urs adevărat… nu are nimic de hârtie în el”.
Războiul din Ucraina, ziua 1305. Dronele au lovit rafinăria rusească de la Saratov pentru a doua oară într-o săptămână / Zelenski se va întâlni cu Trump la Adunarea Generală a ONU
Președintele Ucrainei spune că hărțile confiscate arată că rușii își înșală propriul comandament În timpul contraofensivei din regiunea Donețk, forțele ucrainene au confiscat hărți rusești care arată că trupele ruse furnizează comandamentului lor informații distorsionate despre situația de pe front, a afirmat Zelenski, potrivit Ukrainska Pravda. „Ieri, în timpul unui raport privind operațiunea noastră [referindu-se la contraofensiva de lângă Dobropillia – n.r.], am văzut desfășurarea personalului și a resurselor noastre militare în format electronic și am văzut hărțile rusești. Rapoartele lor diferă foarte mult de realitate. În locurile în care am recâștigat poziții, hărțile rușilor arată contrariul”, a spus liderul ucrainean. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că se va întâlni cu omologul său american Donald Trump în cadrul Adunării Generale a ONU, care va avea loc în perioada 21-24 septembrie la New York, notează European Pravda, citată de Ukrainska Pravda. Zelenski a declarat că la New York vor avea loc o serie de discuții bilaterale, inclusiv întâlnirea cu președintele SUA. De asemenea, ar putea avea loc o întâlnire separată între primele doamne ale Ucrainei și Statelor Unite, axată pe probleme umanitare, în special pe copiii ucraineni. Zelenski anunță crearea trupelor de asalt Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a aprobat un plan de înființare a forțelor de asalt. „Am format batalioane și regimente de asalt care au obținut rezultate bune în 2025. Am decis că trebuie să le conferim un statut legal. Rușii au ales să facă același lucru ca noi. Vom crea acum forțe de asalt separate. Am convenit deja asupra acestei decizii”, a spus liderul ucrainean, potrivit Ukrinform. El a adăugat, de asemenea, că forțele de asalt vor include o componentă de drone. Statul Major General: Rusia a pierdut 1.100.600 de soldați în Ucraina din 24 februarie 2022 Rusia a pierdut 1.099.530 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă din 24 februarie 2022, a raportat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 20 septembrie. Atac rusesc cu rachete și drone la scară largă asupra orașelor ucrainene Rusia a lansat un atac cu rachete și drone la scară largă asupra orașelor ucrainene în noaptea de 20 septembrie. Cel puțin o persoană a murit și alte 13 au fost rănite în regiunea Dnipropetrovsk, care a suferit un atac puternic cu rachete și drone, conform AFP. Forțele aeriene ucrainene au raportat că apărarea aeriană a țării a doborât 552 de drone, 2 rachete balistice și 29 de rachete de croazieră. Potrivit Forțelor Aeriene, Rusia a lansat 579 drone, 8 rachete balistice și 32 rachete de croazieră. Au fost raportate lovituri directe în 10 locații, a precizat forța aeriană, potrivit The Kyiv Independent. Comandantul suprem al Ucrainei raportează restabilirea controlului asupra a șapte localități din regiunea Donețk Oleksandr Sîrskîi, comandantul suprem al Forțelor Armate ale Ucrainei, a raportat că forțele de apărare au recâștigat controlul asupra a șapte localități din regiunea Donețk, fără a specifica perioada de timp. „Operațiunea forțelor de apărare ale Ucrainei continuă pe frontul Dobropillia din regiunea Donețk. Trupele noastre au avansat între trei și șapte kilometri în adâncul apărării inamice. Controlul a fost recâștigat în șapte localități, iar alte nouă au fost curățate de grupurile inamice de sabotaj și recunoaștere”, a scris Sîrskîi pe Facebook. Polonia mobilizează avioane după ce Rusia lansează atacuri asupra Ucrainei Avioane poloneze și aliate au fost trimise sâmbătă dimineața pentru a asigura siguranța spațiului aerian polonez după ce Rusia a lansat atacuri aeriene asupra vestului Ucrainei, în apropierea graniței cu Polonia, au declarat forțele armate ale țării membre NATO, citate de Reuters. „Avioane poloneze și aliate operează în spațiul nostru aerian, în timp ce sistemele terestre de apărare aeriană și de recunoaștere radar au fost aduse la cel mai înalt nivel de pregătire”, a declarat comandamentul operațional într-o postare pe X. La ora 03:40 GMT, aproape toată Ucraina se afla în stare de alertă aeriană, după ce Forțele Aeriene Ucrainene au avertizat asupra unor atacuri cu rachete și drone rusești. AP: Rusia și Vietnamul ascund tranzacțiile cu arme prin profiturile comune din energie pentru a evita sancțiunile SUA Rusia și Vietnamul au dezvoltat un mecanism pentru ascunderea plăților din tranzacțiile cu arme, în scopul de a eluda sancțiunile impuse de SUA și Europa, a relatat vineri Associated Press, citând documente ale guvernului vietnamez obținute de publicație. Documentele arată că cele două națiuni au utilizat profiturile din întreprinderile comune de petrol și gaze pentru a finanța contracte de apărare, ocolind sistemul bancar global. Marile bănci rusești au fost excluse din sistemul internațional de tranzacții SWIFT — supravegheat de SUA și alte țări occidentale — din cauza sancțiunilor globale impuse după invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022. Dronele au lovit rafinăria rusească de la Saratov pentru a doua oară într-o săptămână Cel puțin un incendiu major a izbucnit sâmbătă dimineața la rafinăria de petrol Saratov din Rusia, după ce aceasta a fost lovită puternic de dronele ucrainene, potrivit The Guardian. Dronele au atacat o țintă în adâncimea teritoriului rus pentru cel puțin a doua oară într-o săptămână. Videoclipuri verificate și postate de analiști online au arătat drone care se apropiau, urmate de explozii mari și flăcări care se ridicau de la fața locului, în timp ce sirenele de raid aerian sunau. Rafinăria principală se află la aproape 600 km est de linia frontului din Ucraina. Guvernatorul rus din zonă, Roman Busargin, a confirmat un atac al dronelor.
Dacă îi dai un deget, îți ia toată mâna: Trimisul special al lui Trump explică de ce este periculos să faci concesii lui Putin
Într-un interviu pentru The Telegraph, Kellogg a declarat că o victorie a Moscovei în Ucraina l-ar încuraja pe Putin să atace, în viitor, un stat membru al NATO. Întrebat despre remarca fostului vicepreședinte american Mike Pence, care a susținut săptămâna trecută că o preluare a Ucrainei de către Rusia ar fi urmată de un atac asupra unui aliat NATO, Kellogg a împărtășit aceeași părere. „Absolut. Trebuie să-l priviți pe Putin și Rusia ca pe o putere expansionistă. El vrea să restabilească Imperiul Rus – nu trebuie decât să priviți istoria. Dacă îi dai un deget, îți va lua toată mâna”, a fost răspunsul său. „Istoria nu se repetă, dar cu siguranță rimează” Trimisul special al lui Trump pentru Ucraina a făcut și o paralelă între situația actuală și perioada dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial. „În 1938, la München, Hitler a spus că vrea doar Sudetenlandul (o regiune istorică din fosta Cehoslovacie – n.r.). Apoi Renania, apoi Polonia, apoi am intrat în al Doilea Război Mondial. Istoria nu se repetă, dar cu siguranță rimează. Exact asta se întâmplă aici cu Ucraina. Trebuie să-l oprim [pe Putin] acum”, a mai spus Kellogg. Joc cu bătaie lungă și armistițiu înaintea negocierilor de pace Emisarul special al lui Trump pentru Ucraina are viziunea diferită față de președintele american în privința încheierii războiului, spunând că preferă să se ajungă la un armistițiu înainte de negocierile detaliate de pace. „Fără un armistițiu, este foarte greu să se ajungă la pace. Problema este că Putin crede că este pe cale să câștige, așa că nu va fi de acord cu pacea încă. (…) Eu prefer să se oprească mai întâi focurile, deoarece odată ce se opresc, este greu să le reîncepi”, a spus generalul Kellogg. Acesta a transmis și un îndemn Ucrainei: să adopte o perspectivă pe termen lung. „Uneori, realitatea pe termen scurt nu corespunde obiectivului vostru. Poate că acum trebuie să recunoașteți teritoriul ocupat, dar pe termen lung, acesta poate fi recuperat. Jucați pe termen lung”, este îndemnul lui Kellogg.
Nu poți să fii neutru în fața unor asemenea atrocități. Svitolina critică Rusia, dar și Israelul

Sportul este considerat cel mai bun ambasador din lume. Iar jucătoarea de tenis Elina Svitolina (31 de ani) este una dintre vocile care strigă nu doar frustrarea legată de războiul dintre Rusia și țara sa, dar trage un semnal de alarmă și critică Israel, implicată de aproape doi ani în conflictul din Gaza. Criticile Elinei Svitolina, cea mai bună jucătoare din Ucraina, în acest moment, au fost făcute în timpul Billie Jean King Cup, competiție pe echipe, în cadrul Grupei Mondiale, care se desfășoară în China. Elina Svitolina, prima jucătoare din echipa de BJK Cup a Ucrainei, a fost foarte critică la adresa Rusiei și Israelului, în contextul celor două conflicte care s-au suprapus de aproape doi ani. După declanșarea războiului din Ucraina, în urma invaziei rusești, în februarie 2022, atât Rusia, cât și Belarus au fost excluse din competițiile BJK Cup, respectiv Cupa Davis, dar și de la Wimbledon, însă în privința Israelului nu s-a aplicat aceeași măsură, iar Elina Svitolina a reacționat vehement în această privință. „Cred că asta ține de organizații. Nu am suficiente informații despre acest caz concret, dar cred că nu poți fi neutru în fața unor asemenea atrocități și războiae. Unii spun că sportul nu are legătură cu politica, dar când este folosit pentru propagandă, nu poate fi așa. Nu poți promova un genocid prin intermediul sportivilor tăi. S-au făcut deja unii pași, cum ar fi retragerea steagurilor (n.r. se joacă sub steag neutru) sau limitarea participării, dar ar trebui luate măsuri mai ferme”, a declarat Elina Svitolina, pentru AS. Elina Svitolina, o voce pentru Ucraina Elina Svitolina, număr 13 WTA, este o componentă importantă a echipei de BJK Cup, unde a debutat în 2012. Iar după momentul invaziei, misiunea sa în lot a ajuns la un alt nivel, dincolo de cel sportiv. „Am multe emoții când joacă Ucraina, când intrăm în teren. Să joc pentru țara mea, să-mi văd echipa susținându-mă în bătăliile grele… asta adaugă presiune și multe emoții diferite. Dar, în același timp, sunt foarte mândră să reprezint Ucraina pe o scenă mare și să încerc să aduc victorii pentru poporul nostru. E o mare oportunitate de a flutura steagul Ucrainei”, a declarat fostul număr 3 WTA. Totodată, Elina Svitolina a subliniat că prin intermediul platformei sale de strângere de fonduri pentru ajutorarea celor rămași în țară, dar și prin evenimentele la care a participat în ultimii peste trei ani și jumătate a reușit să atragă atenția asupra situației cu care se confruntă Ucraina. „Am fundația mea, susțin și alte platforme de strângere de fonduri și multe altele. Vreau să am o viață și după tenis și nu știi niciodată când va veni acel moment. Așa că încerc să fiu utilă pentru oamenii mei, pentru Ucraina și să dau tot ce am mai bun. Aceasta este motivația mea zilnică: să îmi folosesc platforma, vocea. După atâția ani de joc, acum este mai mult decât tenis”, a concluzionat Elina Svitolina. În 2024, România a învins Ucraina și s-a calificat, în premieră în turneul final al BJK Cup, după un meci de baraj dramatic.