Scenariul în care euro ar putea atinge 5,4 lei în viitorul apropiat
Alimentat de cea mai mare inflație din Europa și de criza politică prelungită, cursul euro pare să fi scăpat de sub control. La orizont se prefigurează chiar un scenariu îngrijorător: Euro ar putea ajunge la 5,40 lei, creditele ar putea rămâne scumpe, iar inflația s-ar menține mare, la 6–7%. până la sfârșitul anului. Consultantul economic Adrian Negrescu lansează un avertisment cu privire la faptul că lipsa unui guvern stabil și a stabilității decizionale riscă să adâncească problemele economiei. Românii ar putea continua să plătească luni bune dobânzi ridicate la credite, la orizont leul riscând să piardă teren în fața euro, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu. Am depășit deja prognoza CNP pentru 2027 În analiza sa, acesta avertizează că, deși Comisia Națională de Prognoză anticipa un curs de 5,4 lei abia pentru anul viitor, ne apropiem de 5,3 lei încă din septembrie 2026. „Cursul valutar a atins un maxim istoric și mi-e teamă că ne îndreptăm spre un curs și mai mare. Nu e exclus ca în zilele următoare, mai ales că avem acest vot în Parlament, să trecem de 5,3 lei. Iar în perspectiva următoarelor luni, mi-e teamă că dacă nu vom repune decizia asta administrativă pe linia de plutire, altfel spus să avem un guvern capabil să ia niște decizii menite să ajute economia să iasă din criza în care se află, mi-e teamă că ne ducem spre 5.3 lei. Atenție, Comisia Națională de Prognoză estima că abia anul viitor vom avea un curs de 5,24. Noi deja suntem la 5,28 lei”. „Speculatorii internaționali încearcă să profite financiar de România” Un pericol mare vine, pe fondul instabilității economice derivată din cea politică, din partea speculatorilor externi, completează Negrescu. „Știm foarte bine, cursul crește, toată viața noastră se scumpește. De-aia e absolut necesar ca în această perioadă în care se adună nori negri deasupra României, să facem un ultim apel la politicieni să fie responsabili și să voteze, Dumnezeule, un guvern ca să ieșim din zona asta de speculații în care ne-au băgat. În care sunt tot mai mulți speculatori la nivel internațional care pun miză pe România și încearcă să profite financiar de România”, a declarat cunoscutul analist în cadrul unui podcast BZI. Practic, fiecare săptămână în care este amânată o soluție viabilă la vârful Executivului crește costurile economice. „Politicienii măsoară timpul în runde de negocieri. Economia îl măsoară în dobânzi, în investiții amânate, în firme închise și în oameni care pleacă”. Criza politică ne costă 2 miliarde de euro pe lună Expertul precizează că, după estimările făcute, în cele 4 luni de criză am pierdut în jur de 8 miliarde de euro. „Noi am făcut un calcul la Frames și am ajuns la concluzia că fiecare lună de criză politică, cu efecte directe în cotațiile dobânzilor, în cotația cursului valutar, în dobânzile la care se împrumută populația, costurile foarte mari cu inflația, toate astea înseamnă undeva la nivel de 2 miliarde de euro pe lună. Înmulțiți cu 4 luni, suntem deja undeva la 8 miliarde de euro pierduți ca urmare a acestei instabilități decizionale care afectează dobânzile, în primul rând,, cursul euro, viața noastră de zi cu zi. Euro ar putea ajunge la 5,40 lei. Probleme și BVB Astfel, acesta estimează că moneda europeană ar putea ajunge la 5,40 lei, iar inflația ar urma să coboare până la sfârșitul anului doar spre 6–7%. În scenariul preconizat de Negrescu, dobânda-cheie ar rămâne, la 6,50%, ceea ce ar însemna în continuare credite scumpe atât pentru populație, cât și pentru companii. Randamentele titlurilor de stat pe zece ani ar putea urca spre 7–8%. Analistul economic Adrian Negrescu În egală măsură, ar putea fi afectată Bursa de Valori București (BVB), unde Negrescu vede de asemenea riscuri importante și vorbește despre posibilitatea unei corecții de până la 22%, comparativ cu un potențial de creștere estimat de numai 2%. Revenirea la un rating sigur va dura ani Însă cea mai gravă amenințare anticipată de consultantul economic este pierderea ratingului de țară din categoria recomandată investițiilor. Astfel, acesta apreciază că riscul ca România să ajungă în categoria „junk” în următoarele 6–12 luni ar fi depășit 50%. O asemenea retrogradare ar implica creșterea imediată a costurilor la care se împrumută statul, băncile și companiile, punând o presiune suplimentară asupra leului. Efectele sunt ușor de prevăzut: credite mai scumpe și prețuri mai mari pentru servicii sau produsele din import. „Iar nota de plată ar ajunge la fiecare român”, avertizează Negrescu. Acesta mai apreciază că revenirea la un rating din categoria investițională ar putea dura ani de zile. Consultantul amintește și situația dramatică a companiilor: 3.855 de firme au intrat în insolvență doar în primul semestru, potrivit analizei Frames citate, cel mai ridicat nivel pentru această perioadă din ultimii 8 ani. Deși problemele economice existau înaintea actualului blocaj politic, dar prelungirea incertitudinii riscă să le accentueze și să le facă mai costisitoare, conchide specialistul.
Cum s-au transformat urgențele României în urgențele lui Bolojan
Președintele PNL, Ilie Bolojan, împreună cu Dominic Fritz și Kelemen Hunor, liderii celorlalte două partide care l-au propus pe europarlamentarul Siegfried Mureșan să conducă următorul Guvern al României caută, prin orice mijloace, să obțină susținerea parlamentară care îi va asigura liberalului cele minimum 233 de voturi necesare pentru învestirea Executivului său. Astăzi, premierul demis la începutul lui mai vede formarea Guvernului Mureșan drept o „urgență națională”, ceea ce indică faptul că, în caz contrar, pe români îi așteaptă „un nou dezastru”, fie el politic, economic sau social. Este vorba de același Ilie Bolojan care, în urmă cu trei luni, își amenința colegii din Partidul Național Liberal că își vor pierde statutul de membri ai formațiunii politice dacă îl susțin pe Adrian Veștea și votează pentru Guvernul său. Loading … Cum a ajuns Ilie Bolojan la concluzia că formarea cât mai rapidă a unui Guvern este, într-adevăr, o urgență națională În dimineața următoare zilei în care președintele Nicușor Dan a făcut anunțul prin care îl nominaliza pe Siegfried Mureșan să formeze următorul Executiv cu puteri depline, europarlamentarul s-a întâlnit, în ședință comună, cu liderul PNL, Ilie Bolojan, cu liderul USR, Dominic Fritz, și cu senatorul UDMR, Tanczos Barna, pentru a pune la punct planul pentru învestirea noului Guvern. Tanczos Barna (UDMR), Siegfried Mureșan (PNL), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) | Sursa foto: Facebook În conferința de presă organizată vineri, 18 septembrie, cu prilejul căreia Siegfried Mureșan s-a adresat pentru prima dată românilor din postura de premier desemnat, Ilie Bolojan declara că „România are nevoie urgentă de un Guvern” și recunoștea că misiunea de a strânge o majoritate parlamentară „nu este una ușoară”. „Am convingerea că premierul desemnat, Siegfried Mureșan, va propune Parlamentului o echipă puternică și un program de guvernare capabil să răspundă provocărilor perioadei următoare și așteptărilor privind reformarea și modernizarea României. Alături de partenerii noștri din USR și UDMR, vom începe imediat discuțiile politice pentru constituirea unei majorități și pentru formarea, cât mai rapidă, a noului guvern. Având în vedere configurația politică actuală, misiunea nu este una ușoară. Am încredere în echipa care se va forma și în capacitatea guvernului Mureșan de a răspunde așteptărilor românilor”, afirma Ilie Bolojan. Ilie Bolojan și Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax De ce nu a înțeles Ilie Bolojan că România avea nevoie urgentă de un nou Guvern și în urmă cu trei luni, când Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea În ciuda declarațiilor pe care le face astăzi cu privire la demersurile efectutate pentru ca Siegfried Mureșan să aibă asigurată majoritatea voturilor deputaților și senatorilor, atitudinea liderului PNL nu a fost mereu atât de optimistă și deschisă față de celelalte grupuri parlamentare. Cu trei săptămâni înainte ca Executivul pe care îl conducea să fie demis prin moțiune de cenzură, Ilie Bolojan făcea o „dezvăluire” surprinzătoare care îi viza direct pe membrii PSD, foștii săi parteneri de Coaliție. La acea vreme, premierul vorbea despre „niște șoricei” și „niște șobolani” care „rod alimentele din cămară”. „Gândiți-vă că, în cămara pe care o are gospodarul, atunci când deschizi ușa, vezi niște șoricei, niște șobolani, care-ți rod acele alimente. Am aprins becurile, este cât se poate de clar asta. Nu e rostul meu, dar asta am încercat, să fac lumină acolo și asta a deranjat. Am căutat să schimb legislații și să corectez lucrurile și aceste zone sunt conectate transpolitic și transinstituțional la oameni care au susținut aceste lucruri”, afirma Ilie Bolojan la data de 17 aprilie 2026. Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan „Cei care ar putea accepta funcții în cadrul unui asemenea Guvern își vor pierde calitatea de membri ai partidului” După tentativele eșuate ale europarlamentarului Eugen Tomac de a obține susținerea partidelor parlamentare, președintele Nicușor Dan a luat toată țara prin surprindere în momentul în care l-a desemnat pentru funcția de premier pe fostul prim-vicepreședinte liberal Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov. La scurt timă după marele anunț, a venit și reacția furibundă a lui Ilie Bolojan. Prim-ministrul demis le transmitea colegilor și subalternilor din PNL să nu voteze Guvernul Veștea și îi amenința că, în scenariul în care își declară susținerea sau se alătură demersului, aceștia vor fi dați afară din partid. „PNL nu va susține instalarea unui astfel de guvern, având în vedere atât modalitatea în care s-a făcut această desemnare, cu încălcarea spiritului democrației parlamentare, prin nominalizarea unui prim-vicepreședinte al PNL fără consultarea partidului. Parlamentarii PNL au fost mandatați să adopte formula „prezent, nu votez”. Totodată, cei care ar putea accepta funcții în cadrul unui asemenea Guvern, fără susținerea PNL, își vor pierde calitatea de membri ai partidului”, afirma Ilie Bolojan la data de 15 iunie 2026. Eugen Tomac, Nicușor Dan și Adrian Veștea | Sursa foto: Administrația Prezidențială Cum face rost Siegfried Mureșan de 233 de voturi pentru a-și putea forma Guvernul La momentul actual, structura Parlamentului din România se prezintă în felul următor: PSD: 126 de parlamentari – 91 deputați, 35 senatori AUR: 92 de parlamentari – 62 deputați, 30 senatori PNL: 80 de parlamentari – 54 deputați, 26 senatori USR: 58 de parlamentari – 40 deputați, 18 senatori UDMR: 31 de parlamentari – 21 deputați, 10 senatori UPR: 17 parlamentari – toți deputați Minorități: 17 parlamentari – toți deputați SOS: 13 parlamentari – toți deputați PACE: 7 parlamentari – toți senatori Neafiliați: 23 de parlamentari – 15 deputați, 8 senatori TOTAL: 464 de parlamentari – 330 deputați, 134 senatori Pe lângă USR și aripa din PNL condusă de Ilie Bolojan, Siegfried Mureșan a mai primit și confirmarea susținerii din partea UDMR la votul de învestitură. Kelemen Hunor a anunțat că partidul său va fi „partener în acest demers”. Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax De aceea, când va ajunge la votul Parlamentului, Siegfried Mureșan ar putea primi, în scenariul realist, următoarele voturi din partea grupurilor parlamentare, pentru a-și asigura minimul necesar: PSD: 0 voturi AUR: 0 voturi PNL: 80 de voturi – 100% din numărul grupului de parlamentari USR: 58 de voturi – 100% din numărul grupului de parlamentari UDMR: 31 de voturi – 100% din numărul grupului de parlamentari UPR: 0 voturi Minorități: 17 voturi – 100%