România paralelă a guvernului! Premierul Bolojan promite prosperitate din iunie 2026, ministrul său de finante, Alexandru Nazare, susține că deja a venit și că economia duduie. Totul, în ziua în care am aflat cu toții că am intrat în recesiune

În ziua în care România a intrat, oficial, în recesiune tehnică, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că țara reintră deja pe drumul cel bun. Asta în timp ce premierul Bolojan promite prosperitate din a doua jumătate a anului. „România menține o creștere de 0,6% în 2025 şi reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilității bugetare din ultimii ani. Românii au nevoie de echilibru şi de fapte concrete, nu de alarme false”, scrie Alexandru Nazare pe Facebook. „Este clar că economia României continuă să crească” Ministrul de Finanțe susține că datele arată o creștere „mică, dar reală” a economiei. „Am analizat cu atenție datele publicate azi de INS şi monitorizăm constant diferitele unghiuri în care acestea apar interpretate în spațiul public. Ce arată de fapt datele? O ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut şi o creştere reală a economiei României. O creştere mică, dar reală – iar acesta este adevăratul mesaj pentru români, nu alarme false rostogolite în spațiul public, fără o completă analiză a datelor şi a contextului. Cu o dinamică pozitivă a PIB-ului, de 0,6%, foarte apropiată de cea din 2024 (0,9%), în ciuda contextului dificil traversat anul trecut – este clar că economia României continuă să crească. Iar acest lucru, aşa cum am mai spus, este meritul unui management eficientizat al banilor publici şi al mediului de afaceri onest, care a continuat să facă performanță chiar şi în condiții de stres. Mai mult decât atât, economia României va crește şi în 2026 – cu cel puțin 1%. Aceasta este atât prognoza noastră, cât şi a marilor instituții internaționale – FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană. Este momentul să avem şi noi mai multă încredere în România – din interior -, cu atât mai mult cu cât marii parteneri internaționali o fac deja”, precizează Nazare. „România nu este într-o criză economică” Acesta mai susține că România este departe de scenariile pesimiste. „Există, pe de altă parte, o încetinire temporară reală între două trimestre ale anului trecut, de aprox. –0,1% în trimestrul al treilea şi -1,9% în ultimul trimestru, fenomen corelat cu ajustări fireşti: companii care au vândut stocuri, consum mai prudent, corecții după ani de creștere accelerată pe consum. Dar România nu este într-o criză economică. Definiția statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier şi nu este un verdict asupra economiei. O recesiune reală presupune deteriorare generalizată – șomaj în creștere accelerată, scădere puternică a producției, prăbușire a investițiilor. Iar datele actuale nu indică un asemenea tablou. Economia încetinește, dar nu se contractă. Astfel, față de informațiile alarmiste propagate cu atâta uşurință în spațiul public, trebuie să subliniem că România este departe de cele mai pesimiste dintre scenarii. Toate datele prezentate azi sunt efectul asumat unei reglări firești a economiei, prin măsuri responsabile impuse de contextul unei lungi perioade de derapaje bugetare. În 2024, anumite episoade de creștere economică au fost obținute în paralel cu o deteriorare accentuată a echilibrelor bugetare, prin măsuri cu impact fiscal ridicat. Această stimulare artificială nu era sustenabilă și a generat presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. De altfel, datele INS indică scăderi ale PIB și în primele două trimestre din 2024, cu -0,4% și cu -0,4%, față de trimestrele anterioare”, mai spune ministrul de Finanțe. „Românii nu au nevoie de stres şi alarme false” Alexandru Nazare mai scrie și că economia continuă să crească, susținută de investiții. „Am traversat cu toții un an de corecții necesare, iar alternativa foarte clară la măsurile adoptate ar fi fost, cu adevărat, un scenariu pesimist: România ar fi putut pierde miliarde de euro, ceea ce ar fi însemnat imposibilitatea de a plăti salarii, pensii sau mii de oameni care ar fi rămas fără joburi. Am evitat în mod evident acest scenariu, stabilizând finanțele publice, menținând ratingul de țară, protejând fondurile europene și am creat bazele unei creșteri sănătoase, bazate pe investiții – nu pe datorie și consum excesiv. În același timp: investițiile cresc – în mod susţinut – având ca pilon central investiţiile publice, care s-au situat în anul 2025 la un record istoric de peste 138 miliarde lei, bani care se resimt deja şi care se vor vedea și în perioada următoare; exporturile susțin economia, acestea majorându-se cu 4,2% în 2025 şi depăşind semnificativ dinamica importurilor (2,6%); șomajul se menține la un procent restrâns de aproximativ 6%, conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii, fără pierderi sau ìngrijorări serioase pe piața muncii; depozitele populației în bănci cresc – semn de stabilitate și de prudență. Iar acum trecem la pasul următor: relansarea economică prin atragere de fonduri europene, investiții și sprijin real pentru mediul de business. Atât pachetul de măsuri fiscale, cât şi cel pentru atragerea de mari investiții, construite în dialog direct cu mediul de business şi cu antreprenorii, aduc predictibilitate, finanțare modernă și stimulente reale pentru investiții. Direcționăm capital acolo unde avem nevoie: industrie, exporturi, tehnologie și resurse strategice şi susținem în concret relansarea, cu viziune pe termen lung. Adevăratul risc pentru România nu este o „recesiune tehnică” temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală. Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare, ar pune presiune pe ratingul de țară și ar expune economia la o ajustare mult mai dură, impusă de piețe. Disciplina bugetară este condiția stabilității, nu obstacolul creșterii. După 35 de ani de tranziție, instabilitate şi șocuri continue, românii nu au nevoie de stres şi alarme false. Au nevoie de mai multă seriozitate şi fapte concrete. Iar faptele arată clar: economia a încetinit uşor ritmul, dar se consolidează pe baze mai sănătoase şi continuă să crească, susținută de investiții, management mai eficient al banilor publici şi măsuri strategice”, încheie Alexandru Nazare. AUTORUL RECOMANDĂ: România intră oficial în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,9%. Bolojan: Face parte din costul anticipat / Grindeanu: E timpul să oprim acest tăvălug România se duce în cap. Datele Eurostat arată că țara noastră are cea mai mare scădere a PIB-ului din toată Uniunea Europeană
Marius Budăi, deputat PSD: Riscul intrării în recesiune tehnică este aproape de neevitat

Marius Budăi consideră că această situație este „dovada cea mai clară a eșecului austerității dusă de primul-ministru Bolojan, cu o încăpățânare de neegalat”, potrivit unei postări publicate sâmbătă pe pagina oficială de Facebook. „Scamatoria bugetară prin care a încercat să ne hipnotizeze că este bună majorarea TVA se va dovedi un simplu truc!”, scrie fostul ministru. Budăi încearcă să explice și motivul pentru care riscul recesiunii este ridicat. „În scurt timp se încheie a 5-a lună consecutivă de prăbușire a consumului! Doar în criza economică din 2010 am mai avut o serie atât de lungă! Iar în România, ponderea consumului în formarea PIB este mai mare decât media europeană. Deci, un consum în scădere 5 luni la rând ne duce inevitabil în recesiune tehnică!”, spune Budăi. El susține că avertismentele sale anterioare nu au fost ascultate. „Din păcate, acum se împlinesc toate avertismentele pe care i le-am adresat cu bună credință domnului prim-ministru! Atunci unii spuneau că îl atac politic. Eu însă doar îl avertizam și îi prezentam mereu alternative”, mai spune deputatul. „Aplicarea urgentă a Programului PSD pentru stimularea investițiilor în economia națională, adoptarea urgentă a măsurilor sociale ale PSD, introducerea impozitării progresive cu o cotă mai redusă la cei cu venituri mici, revizuirea politicilor fiscale față de cetățenii și firmele de buna credință și abandonarea ideologiei cinice «fără excepții» sunt urgențe!”, adaugă Budăi. „Să ținem seama de particularitățile sociale și să folosim «excepțiile fiscale» ca facilități de stimulare economică!”, încheie parlamentarul.
Austeritate la nunți. Strategiile prin care mirii reduc costurile și preferă să rămână pe zero

Tot mai mulţi miri renunță la fast, la liste lungi de invitați și la ideea de profit, iar organizarea ajunge, de cele mai multe ori, exclusiv pe umerii lor. Selena şi Codruţ au nunta programată anul acesta în luna mai, iar acum fac calculele. „A fost o sperietură, dar nu pot spune că a fost un șoc, pentru că ne așteptam la acest lucru. Nu a fost chiar atât de ușor. Toate au venit grămadă, trebuia și formație, trebuia și restaurantul să fie ok pentru noi. Neavând un număr foarte mare de persoane, multe restaurante nu ne acceptau”, a povestit Selena, viitoare mireasă. De la „profit” la obiectivul zero Dacă în trecut nunțile aduceau și profit, astăzi mulți se roagă să nu dea bani din buzunar la final de petrecere. „Mai bine ieșim pe zero. Nu poți să obligi omul care vine la nuntă să-ți dea ce nu are”, a mai spus Selena. Cei mai mulţi însă caută variante pentru produse cât mai ieftine. „Acum în februarie 2026 mergem în Turcia. Ne uităm de rochie, de verighete. A ajuns aurul din România să fie foarte scump față de cel din Turcia”, a adăugat viitoarea mireasă. „Mulți încearcă să economisească din bugetul total de nuntă și caută să-și realizeze singuri acasă invitațiile, mărturiile, iar unele mirese chiar au renunțat la buchetul clasic pe care mai nou îl fac singure acasă”, transmite Oana, pentru Observator. Sălile de evenimente, tot mai goale Şi sălile de evenimente se pregătesc pentru acest sezon. Dacă în anii trecuţi aveau zeci de nunţi, anul acesta abia dacă au programate 5 până la acest moment. „Se pare că trendul este de a face din ce în ce mai puține evenimente și mai mici. Chiar ieri m-a sunat cineva și mi-a zis că nu mai vor să facă în 2026 nunta din cauza creșterilor și toate cele ce se întâmplă în România și se muta în 2027”, a explicat Robert, manager sală de evenimente. Organizatorii spun că au cheltuieli lor sunt mai mari: utilități, chirii, salarii. „Într-adevăr, se fac compromisuri. Ajustăm volumul prăjiturilor, ajustăm volumul aranjamentelor florale. Putem alege DJ în loc de formație. Sunt mici şiretlicuri. Comparativ cu anul 2025, anul acesta avem creșteri de la 5% până la 10% în funcție de serviciul ale”, a subliniat Alina , organizator evenimente. În 2025 s-au înregistrat cu 10.000 de căsătorii mai puțin față de anii trecuți. Recomandarea autrorului: Calcul complet. Cât costă o nuntă în România, în 2025, în funcție de numărul invitaților, de locație și de muzică: DJ sau formație
Vești bune de la INS: PIB-ul României estimat pentru trimestrul III 2025 a crescut cu 1,7% faţă de trimestrul III 2024

Datele provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că economia României a crescut modest în trimestrul III din 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Produsul Intern Brut (PIB), principala măsură a activității economice, a ajuns la 518,092 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o creștere de 1,7% față de trimestrul III din 2024. Creșterea economică în termeni reali înseamnă că economia a produs mai multe bunuri și servicii decât anul trecut, după ce s-au scăzut efectele inflației și ale altor factori de preț. Economia rămâne pe plus, dar pierde din avans de la un trimestru la altul Pe termen mai lung, datele arată tot un avans modest: în primele nouă luni ale anului 2025, economia a crescut cu 0,9% comparativ cu aceeași perioadă din 2024, conform aceleiași serii brute de date. Dacă privim economia adaptată sezonier (care elimină efectele fluctuațiilor de moment), PIB-ul pentru trimestrul III este estimat la aproximativ 486,8 miliarde de lei, iar acesta a fost mai mic cu 0,2% față de trimestrul anterior (II), dar cu 1,5% mai mare decât în aceeași perioadă din 2024. Ritmul de creștere economică este lent, iar în unele măsurători economia a scăzut față de trimestrul precedent. Asta reflectă o perioadă dificilă pentru economia reală, în care avansul rămâne modest și se resimte presiunea unor factori precum cererea internă mai slabă sau consumul temperat. RECOMANDAREA AUTORULUI Când poate trece România la euro? Exemplul Bulgariei și Croației. Câștigă sau pierde țara dacă adoptă moneda unică? Economist: Bulgarii vor lua credite de 3 ori mai ieftine ca românii O „moștenire” grea pentru copii și nepoți. Datoria publică a României a spart toate barierele și a depășit 1.000 de miliarde de lei, adică 200 de miliarde de euro. Cine deține datoria României
Ilie Bolojan spune că economia României poate fi stimulată prin absorbția fondurilor europene. Avem 10 miliarde de euro de absorbit doar din PNRR

Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat în podcastul Friendly Fire dacă România este în recesiune. Șeful Executivului spune că țara noastră se află într-o situație economică dificilă marcată de încetinirea creșterii economiei și chiar de o scădere în anumite trimistre. Bolojan a subliniat că doar datele publicate de Ministerul Finanțelor la începutul anului viitor vor confirma dacă țara noastră se află sau nu în recesiune. „Cu siguranță suntem într-o situație în care datorită măsurilor care au fost luate de către Guvern, pe de o parte, datorită dinamicii economice pe care am avut-o începând de anul trecut, datorită perturbațiilor economice globale din care și noi facem parte existând niște efecte importante ale situației din anumite țări europene, Germania asupra României, am avut o scădere economică. Aceasta este realitatea. Sper să ne menținem într-un trend în care să nu mai scădem.” Întrebat dacă România se află în recesiune tehnică, premierul României a evitat să ofere un răspuns punctual. Acesta a transmis că cel mai important stimul pentru economia țării o constituie absorbția celor 10 miliarde de euro din PNRR. De asemenea, Bolojan susține că „disciplina fiscală” trebuie să continue și spune că își dorește reducerea sau anularea impozitului pe cifra de afaceri, care „frânează și penalizează” investițiile. „Cel mai important stimul pentru economie pe care îl putem aduce în această perioadă este absorbția fondurilor europene. Avem 10 miliarde de euro de absorbit doar din PNRR până în toamna anului viitor și vorbind chiar în această după-amiază cu miniștrii, îmi spuneau că semnează ordine de plată, fac plăți în așa fel încât să facă această absrobție. Este cel mai important lucru pe care îl putem face pentru a stimula economia. În al doilea rând, cred că trebuie să menținem o anumită disciplină fiscală, să venim cu lucruri care sunt predictibile și ceea ce îmi doresc de exemplu pentru anul viitor legat de stimularea fiscală este să reducem sau să anulăm impozitul pe cifra de afaceri. Marile companii, cei care au cifre de afaceri mari, dar au marje de profitabilitate scăzută ne-au reclamat această situație”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan vorbește despre relația pe care o are cu președintele Nicușor Dan: „Avem o relație instituțională corectă” Bolojan comentează modul în care alegătorii lui Ciucu au fost influențați de relația dintre premieri și edil: „Trebuie să ai date sociologice”
Ministrul Finanțelor: Suntem în stagnare, dar trebuie să fim pregătiți și pentru recesiune

Nazare a spus că, în mod normal, economia României trebuia stimulată, dar nu s-a întâmplat acest lucru și nu s-au făcut rezerve. „Când creșterea decelerează, în mod normal trebuie să stimulezi economia. Asta înseamnă că atunci când ai creștere, să faci rezerve. Noi n-am făcut rezerve, noi am cheltuit și mai mult, fără să punem deoparte, fără să ne gândim că o să ajungem într-un moment în care economia va stagna și va trebui revitalizată”, a spus Nazare. Întrebat dacă România este în recesiune, așa cum sunt de părere mulți analiști, Alexandru Nazare a spus că astăzi vorbim de stagnare. „Nu este exclusă o contracție, dar nu știu… Contracția nu o să fie, în momentul ăsta, pe ce analize avem, nu o să fie una majoră. Încă sunt foarte multe incertitudini. Vorbim încă de stagnare, nu vorbim de o recesiune. Dar trebuie să fim pregătiți și pentru recesiune. Pentru că atunci când ești pe stagnare, și am fost patru ani. Deci patru ani de zile, am văzut cum creșterea a tot scăzut, a tot scăzut, a tot scăzut, până am ajuns aproape de zero. Era previzibil. Era previzibil că ajungem aici”, a explicat ministurl de Finanțe, la Digi 24.
Piețele românești, mai pline de roșii! Inspectorii le verifică dacă conțin pesticide peste limita legală
Piețele românești sunt tot mai pline de roșii românești cultivate în sere. Inspectorii verifică dacă legumele conțin pesticide mai mult decât limita legală și dacă au fost crescute forțat. Inspectorii fitosanitari au început controalele în piețe încă de dimineață și au verificat actele producătorilor și ale comercianților, prelevând probe pentru analizele de laborator. Controalele au vizat doar roșiile românești, nu și pe cele din import. Autoritatea Națională Fitosanitara are atribuții doar în ceea ce privește legumele, fructele și cerealele din producția internă. Agricultorii recunosc că folosesc pesticide, dar susțin că respectă limitele legale. Ce riscă producătorii care vând roșii cu pesticide Potrivit legilor, producătorii care încalcă legea riscă amenzi între 250 de lei și 3.000 de lei, în funcție de mărimea lotului. De asemenea, marfa le este confiscată. Romeo Șoldea, director general, Autoritatea Naţională Fitosanitară, a declarat pentru TVR.: „Amenzile sunt mici, pentru că legislația este neactualizată de foarte mult timp. Vrem să le indexăm cel puțin cu rata inflației la nivelul anului 2025.Analizele făcute după o serie de controale din toamna trecută au evidențiat în unele cazuri conținut de pesticide peste limita legală”. O problemă majoră pe care o întâmpină inspectorii fitosanitar sunt roșiile descoperite cu pestice peste limita admisă. Identificarea originii mărfii se dovedește a fi o provocare pentru a descoperi producătorul real. Și asta pentru că documentele de proveniență nu sunt completate corect de fiecare dată. De la începutul anului 2025, inspectorii fitosanitari au prelevat peste 1.500 de probe de fructe, legume și cereale din producția internă și mai puțin de 1% au avut depășiri ale limitei admise de pesticide. După roșii, inspectorii fitosanitari vor începe controalele la caise, piersici și struguri. Beneficiile consumului de roșii Roșiile au o serie de beneficia importante pentru sănătate. Din punct de vedere botanic specialiștii spun că planta este un fruct, iar atunci când este preparată este o legumă. Roșiile sunt o sursă importantă de licopen, un puternic antioxidant. Antioxidantul este corelat cu numeroase proprietăți pentru organism, precum reducerea riscului de boli de inimă și cancer. De asemenea, nutriționiștii recomandă roșiile pentru că sunt o sursă importantă de vitamina C. Citește și: Ce să plantezi lângă roșii pentru a avea un gust mai bun. Planta te ajută să obții o recoltă bogată și delicioasă Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Directorul JPMorgan Chase: Criza tarifelor vamale impuse de Trump riscă să genereze recesiune

Criza internațională generată de tarifele comerciale aplicate de președintele SUA, Donald Trump, probabil va provoca ”recesiune”, afirmă Jamie Dimon, directorul grupului de consultanță financiară JPMorgan Chase & Co. ”Rezultatul probabil este recesiunea. Nu vrea nimeni așa ceva, dar, dacă va fi, sperăm că va fi de scurtă durată. Remedierea problemelor asociate tarifelor și relațiilor comerciale ar fi un lucru bun”, a declarat Jamie Dimon, într-un interviu acordat postului Fox Business, conform Bloomberg. Directorul JPMorgan Chase & Co a subliniat că, deocamdată, nu au fost observate situații de incapacități de plată, dar a avertizat că ar putea apărea. “Nu am observat încetiniri ale activităților sau situații de recesiune reală de mult timp, cu excepția pandemiei, dar, dacă ratele dobânzilor vor continua să crească, dar inflația este persistentă și apar probleme de creditare, cred că lumea se va confrunta cu situații de incapacitate de plată”, a subliniat Jamie Dimon. Directorul grupului de consultanță financiară JPMorgan Chase & Co a cerut clarificarea rapidă a situației generate de tarifele vamale. “Dacă nu vor fi găsite soluții rapide, anumite efecte negative se vor accentua și vor fi greu de inversat”, a subliniat el. Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat cele mai mari taxe vamale din ultimul secol, inclusiv un tarif de bază de 10%. În plus, Trump a aplicat o taxă de 20% asupra importurilor din Uniunea Europeană și de 104% Chinei, care, în schimb, a aplicat tarife de 84% Statelor Unite. În plus, Administrația de la Beijing a reclamat Statele Unite la Organizația Mondială a Comerțului, avertizând că tarifele impuse de președintele Donald Trump riscă să destabilizeze comerțul mondial. ”Situația a escaladat periculos. În calitatea de stat-membru afectat, China exprimă preocupări grave și se opune acestor manevre nechibzuite. Tarifele reciproce nu sunt și nu vor fi niciodată un tratament pentru dezechilibrele comerciale. În schimb, vor atrage riposte, afectând chiar Statele Unite”, a transmis Beijingul într-o scrisoare adresată Organizației Mondiale a Comerțului. Foto: Profimedia Citește și: Trump îndeamnă companiile multinaționale să își TRANSFERE activitățile în SUA, pe fondul crizei generate de taxele vamale Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Bursele din Asia s-au prăbușit. Analist:”Este o baie de sânge”

Bursele din Asia s-au prăbuşit luni, în timp ce Wall Street se îndreaptă spre o nouă zi neagră. Analiștii vorbesc despre „o baie de sânge”. Preşedintele american Donald Trump a avertizat guvernele străine că vor trebui să plătească „o mulţime de bani” pentru a obţine ridicarea tarifelor mari. Cotațiile de la bursele de la Shanghai la Tokyo și de la Sydney la Hong Kong au căzut după deschiderea de luni. „Este o baie de sânge”, a spus un analist pentru BBC. Anunțul cu privire la tarife continuă să aibă efecte deoarece în Asia sunt fabricate numeroase bunuri vândute în toată lumea. Mai mult decât atât, riscul declanșării unui război economic a contribuit la evoluția de pe burse. Indicele de referință Nikkei 225 al Japoniei a scăzut cu 7,6%, iar Kospi din Coreea de Sud a scăzut cu 4,7%. ASX 200 din Australia a închis cu 4,2% mai jos, potrivit BBC. Scăderile din China continentală, Hong Kong și Taiwan au fost amplificate, deoarece vineri bursele au fost închise. Shanghai Composite a scăzut cu peste 8,3%, Hang Seng a scăzut cu 12,2%, iar Indicele ponderat Taiwan a fost cu 9,7% mai mic. 60% șanse de recesiune economică în SUA și în lume Economiştii JPMorgan estimează că tarifele vor duce la scăderea produsului intern brut (PIB) al SUA cu 0,3% pe tot anul, faţă de o estimare anterioară de creştere de 1,3%. Goldman Sachs estimează că există o posibilitate de 45% ca SUA să intre în recesiune în următoarele 12 luni , în creștere față de o estimare anterioară de 35%. Alte firme de pe Wall Street și-au revizuit previziunile de recesiune în urma anunțului tarifar de către Trump. JPMorgan vede acum o șansă de 60% de recesiune economică în SUA și în lume. CITEȘTE ȘI: „Aveți răbdare. Rezultatul va fi istoric” | Deși recunoaște riscurile inflației, Trump este încrezător că tarifele sale vor produce un BOOM economic Analiză XTB: „Războiul” comercial al lui Donald Trump a dus la prăbușirea indicilor bursieri în „Ziua Eliberării” Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele