Dan Rîmbu, bărbatul din Iași care a făcut dezvăluiri despre ilegalitățile din cadrul firmei, a fost dat afară: Am îndrăznit să reclam public
Dan Rîmbu, bărbatul din Iași bolnav de hepatită, care acuză condiții improprii de muncă la punctul de reciclare din Podu Iloaiei, a fost dat afară. Susține că a primit, printr-un mesaj pe WhatsApp, înștiințarea privind încetarea raporturilor de muncă și crede că a fost concediat din cauză că a reclamat public neregulile de la locul de muncă. Un bărbat din Iași care a reclamat mai multe nereguli la locul de muncă a fost concediat. El susține că, după ce a făcut totul public, angajatorul a decis să îl concedieze. Dan Rîmbu, bărbatul din Iași bolnav de hepatită E, care acuză angajatorul de condiții improprii de muncă, a fost dat afară Bărbatul din Iași în vârstă de 59 de ani susține că a rămas fără loc de muncă din cauză că a făcut totul public. „Eu am vorbit ieri (n.r. – 4 august 2026), dimineață, la telefon cu ei, cu domnul Iulian, de la firma SSG (n.r. – SSG Fire & Rescue SRL). Mi-au zis că îmi găsesc un nou punct de relocare. Eu eram la ITM. Am depus reclamație din nou. Apoi, m-au sunat și m-au întrebat de ce am vorbit la BZI. După-amiază, mi-au trimis, pe WhatsApp, înștiințare că, de pe data de 5, astăzi (n.r. – 5 august 2026), contractul meu de muncă se încheie. Adică am rămas fără loc de muncă din cauză că am îndrăznit să reclam la presă condițiile proaste de muncă. Asta m-au întrebat: de ce am dat informații la presă? Eu aveam contract de muncă de pe data de 15 mai 2026, când ne-a preluat SSG. Prin firma aceasta, erau mai multe contracte cu stații de reciclare de la alte supermarketuri și exista posibilitatea să mă mute. Dar pentru că am fost la ITM, că am reclamat public toate condițiile improprii de muncă, m-au dat afară. De asta m-au pus pe liber. M-au dat afară pe baza articolului 31, alineatul 3, din Codul muncii. Asta scrie pe înștiințare. Vreau să depun reclamație la Avocatul Poporului. Sunt drepturile mele! Au mai fost și alte persoane la Avocatul Poporului și au rezolvat situația. Eu am problemele mele de sănătate, trebuie să merg la control la 6 luni. Dacă nu mă angajez, trebuie să plătesc toate controalele, pentru că nu am asigurare”, susține Dan Rîmbu, bărbatul din Iași recent concediat. Dan Rîmbu, bărbatul din Iași concediat: „Doar mi-am cerut drepturile” În articolul 31, alineatul 3, din Codul muncii, scrie: „Pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia”. Dan Rîmbu lucrează la punctul de reciclare din Podu Iloaiei din anul 2024. Nu a avut probleme cu conducerea firmei SSG, însă totul s-a schimbat când a aflat că este bolnav și a cerut condiții mai bune de muncă, în urmă cu câteva luni. De atunci, spune că a simțit că se fac presiuni asupra lui și a fost anunțat că va fi relocat la un alt punct de reciclare. „După ce am vorbit cu șefii de la București și le-am spus nemulțumirile mele, au început presiunile. Au făcut tot ce au putut ca să scape de mine. Eu sunt un om la o vârstă serioasă, nu îmi bat joc de nimeni. Doar mi-am cerut drepturile. Eu m-am îmbolnăvit de hepatită E și am stat la Spitalul «Sfântul Spiridon» 10 zile. Cred că de la toxicitatea de la locul de muncă. Dumnealor, de la firmă, trebuie să îmi dea mănuși, dezinfectant, apă curentă, echipament de protecție. În locația respectivă nu ne-a dat nimic, au zis că sunt deficitari. Fac reclamație și la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, oriunde este necesar, pentru că nu este normal ceea ce se întâmplă”, susține bărbatul din Iași. Reporterii BZI au încercat să ia legătura cu Iulian, reprezentantul SSG Fire & Rescue SRL, însă acesta nu a răspuns apelurilor telefonice până la închiderea ediției. Un paznic de la firma West Star susține că nu a mai primit salariul din luna aprilie 2026. Pe de altă parte, Dan Rîmbu, bărbatul în vârstă de 59 de ani din Iași, bolnav de hepatită, care acuză condiții improprii de muncă la punctul de reciclare din Podu Iloaiei, gestionat de SSG Fire & Rescue SRL, a fost concediat.
Ce se întâmplă cu ambalajele după colectare? Denise Deleanu (RecicladOR) explică drumul spre o a doua viață
Ambalajele reciclate în România urmează un traseu separat și controlat, transformându-se în materii prime secundare. Invitată în emisiunea „Vorbește Lumea” de la PRO TV, cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, Denise Deleanu, COO Reciclad’OR, a oferit detalii esențiale despre mecanismele din spatele economiei circulare și a explicat cum putem contribui eficient la protejarea mediului prin corectarea greșelilor zilnice. Mitul deșeurilor amestecate: De ce blochează neîncrederea procesul de reciclare în România Una dintre cele mai mari bariere în calea colectării selective este percepția greșită a cetățenilor că toate materialele ajung în același loc. Acest mit demotivează publicul și reduce drastic volumul de resurse care ar putea fi salvate din circuitele de deșeuri. În realitate, infrastructura națională este complet separată pentru deșeurile menajere și cele reciclabile. Traseul este dedicat, iar operatorii de salubritate folosesc mașini specifice pentru sacii sau pubelele galbene. Neîncrederea generalizată provine adesea din lipsa de vizibilitate a etapelor logistice sau din cazuri izolate promovate în spațiul public. Cu toate acestea, infrastructura de sortare și valorificare din țară este perfect funcțională, iar refuzul de a selecta deșeurile înseamnă pierderea unor cantități uriașe de materiale industriale valoroase. Traseul logistic: Ce se întâmplă concret cu ambalajul tău după ce ajunge la pubelă Pentru a înțelege cum funcționează procesul de reciclare în România, este important să urmărim pașii tehnologici prin care trece fiecare obiect aruncat corect: Colectarea separată: Mașinile destinate exclusiv deșeurilor reciclabile preiau pubelele specifice, asigurându-se că ambalajele nu intră în contact cu fracțiunea umedă (menajeră). Stația de sortare: Ambalajele mixte (plastic, hârtie, metal, sticlă) sunt separate pe tipuri de polimeri sau materiale, utilizând tehnologii automatizate combinate cu verificări manuale. Balotarea: Materialele astfel curățate și sortate sunt compactate în baloți de mari dimensiuni pentru a optimiza transportul. Reciclarea industrială: Baloții ajung în fabrici specializate unde sunt transformați în granule de plastic, pastă de hârtie, lingouri de aluminiu sau cioburi de sticlă gata de reutilizare. Noua utilitate: Aceste materii prime secundare reîntră în fabrici pentru a deveni noi produse, cum ar fi sticle noi, fibre textile sau componente auto. Greșeli comune acasă: Cum influențează curățarea ambalajelor calitatea materialelor Bunele intenții ale cetățenilor pot fi anulate dacă materialele introduse în sistem sunt compromise. Un lot întreg de hârtie sau plastic poate deveni inutilizabil dacă este contaminat cu resturi organice sau substanțe incompatibile cu fluxul tehnologic. Printre cele mai frecvente erori se numără introducerea ambalajelor extrem de murdare în pubele. De asemenea, combinarea materialelor (cum ar fi lăsarea unei lingurițe de plastic în interiorul unui pahar de iaurt) îngreunează sortarea automată. O altă greșeală este aruncarea chitanțelor din hârtie termică la secțiunea de carton, deși acest tip de hârtie nu este reciclabil. Pentru o colectare eficientă, regula de aur rămâne simplă: ambalajul trebuie să fie gol, relativ curat și plasat în fracțiunea corectă. De exemplu, sticlele de plastic trebuie strivite, dar dopul trebuie lăsat pe poziție, deoarece acesta are o valoare ridicată în procesul de prelucrare. Responsabilitatea extinsă: Cum finanțează producătorii procesul de reciclare în România Mecanismul economic care susține acest sistem se bazează pe principiul european „poluatorul plătește”, reglementat prin Organizațiile de Implementare a Obligațiilor privind Răspunderea Extinsă a Producătorului (OIREP). Orice companie sau brand care pune un ambalaj pe piața națională este responsabilă legal pentru gestionarea acestuia la finalul ciclului de utilizare. Pentru a îndeplini aceste obligații stricte, producătorii și importatorii apelează la un OIREP autorizat, precum Reciclad’OR. Această organizație preia responsabilitatea și finanțează direct lanțul logistic: de la contractarea operatorilor de salubritate locali, până la susținerea stațiilor de sortare și raportarea datelor către autoritățile de mediu. Deși țara noastră deține capacități tehnice de procesare și rețele de transport bine puse la punct, eficiența întregului ecosistem depinde exclusiv de comportamentul individual din fiecare gospodărie. Dacă materialul care intră în stațiile de sortare are o calitate slabă sau este amestecat incorect, randamentul economic al fabricilor de reciclare scade semnificativ. Din acest motiv, campaniile de informare și educarea populației nu reprezintă doar o bifă legislativă sau o acțiune publicitară, ci o condiție tehnică obligatorie pentru ca procesul de reciclare în România să funcționeze la standarde europene înalte. Colectarea selectivă corectă este un efort zilnic ce transformă deșeurile din comunitate în resurse esențiale pentru viitor.