Comisia Europeană solicită României reforma sistemului de pensii și a salarizării. Care sunt recomandările generale
Comisia Europeană solicită României reforma sistemului de pensii și a salarizării. CE cere în mod explicit continuarea consolidării fiscale, creșterea colectării taxelor, reformarea sistemului de pensii și a salarizării din sectorul public, precum și accelerarea investițiilor în digitalizare, infrastructură, energie și reducerea disparităților sociale și teritoriale. Raportul de țară pentru România din 2026 analizează evoluțiile economice și sociale și evaluează măsura în care România a pus în aplicare setul cuprinzător de recomandări specifice fiecărei țări, adoptat de Consiliu în 2025, preia Digi24. Dezechilibre macroeconomice excesive Comisia Europeană arată, în concluziile pachetului din Semestrul European 2026, că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive, în special din cauza deficitelor bugetare și de cont curent ridicate și a deteriorării competitivității costurilor. Pe baza analizei și a principalelor provocări identificate în rapoartele de țară, recomandările specifice fiecărei țări îi oferă fiecărui stat membru orientări adaptate, mai spune sursa citată. Austeritatea a redus deficitul României îi sunt recomandate următoarele: să respecte în continuare ratele maxime de creștere ale cheltuielilor nete, cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv; să consolideze cheltuielile pentru apărare și gradul de pregătire. Acest lucru reflectă provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; să se asigure că orice măsuri luate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie sunt temporare; să ia în continuare măsuri decisive pentru a proteja sustenabilitatea finanțelor publice, inclusiv prin implementarea integrală a reformei pensiilor generale și speciale, prin conceperea și punerea în aplicare a unei reforme a salariilor din sectorul public care să conducă la o mai mare echitate și prin consolidare fiscală și consolidarea procedurilor bugetare pentru a asigura un control mai bun asupra investițiilor publice. Colectare și reforme Aceasta reflectă importanța îmbunătățirii planificării și a coordonării dintre ministerele relevante. să sporească colectarea globală a impozitelor ca procent din PIB, punând accentul pe eliminarea deficitelor de încasare a TVA și a impozitului pe profit; să asigure continuitatea reformelor și a investițiilor puse în aplicare în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență; să susțină ritmul de implementare din cadrul programelor politicii de coeziune; să stimuleze competitivitatea și să reducă disparitățile teritoriale prin promovarea investițiilor private, inclusiv în cercetare și inovare, și prin asigurarea unor investiții publice fiabile pe termen lung în cercetare și dezvoltare; să amelioreze calitatea și eficacitatea administrației publice la toate nivelurile de guvernare, digitalizarea serviciilor publice, precum și previzibilitatea și calitatea procesului decizional; să consolideze punerea în aplicare a cadrului de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat; să faciliteze investițiile în infrastructura de mediu și în transportul sustenabil și sigur; să continue decarbonizarea sectorului energetic prin stimularea flexibilității și a capacității rețelei sistemului de energie electrică, prin accelerarea introducerii surselor regenerabile de energie, precum și prin sporirea interconexiunilor transfrontaliere și a tranzacțiilor cu energie electrică; să consolideze participarea pe piața forței de muncă a grupurilor subreprezentate, accesibilitatea locurilor de muncă și participarea la educația și îngrijirea timpurie; să abordeze deficitul de competențe; să reducă riscurile de sărăcie și de excluziune socială prin extinderea protecției sociale și prin îmbunătățirea eficacității acesteia, menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice”. „Vulnerabilități legate de deficitele bugetare rămân foarte semnificative” În primăvara anului 2026, Comisia Europeană a evaluat respectarea de către statele membre a cadrului bugetar al UE. Evaluarea acoperă atât anul 2025, cât și anul 2026 și se axează pe creșterea cheltuielilor nete, ținând seama, după caz, de flexibilitatea prevăzută de clauza derogatorie națională pentru apărare. Comisia a evaluat, de asemenea, implementarea etapelor esențiale ale reformelor și investițiilor care au stat la baza unei prelungiri a perioadelor de ajustare bugetară, după caz. România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive Comisia Europeană a concluzionat că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive. Vulnerabilitățile legate de deficitele bugetare și de cont curent s-au diminuat recent într-o oarecare măsură, dar rămân foarte semnificative, în timp ce competitivitatea costurilor continuă să se deterioreze, deși mai puțin decât înainte. Pe baza evaluării din 3 iunie 2026 a Comisiei cu privire la acțiunile eficace, procedura aplicabilă deficitelor excesive pentru România se suspendă. Tranziția de la combustibilii fosili În viitor, statele membre care iau măsuri pentru a consolida securitatea energetică a Europei și pentru a accelera tranziția de la combustibilii fosili pot solicita o flexibilitate bugetară limitată în temeiul actualei clauze derogatorii naționale pentru cheltuielile pentru apărare. La cererea statului membru, domeniul de aplicare al clauzei poate fi extins pentru a include măsuri, luate începând din februarie 2026, care reduc dependența de combustibilii fosili importați și, prin urmare, sporesc securitatea și reziliența Europei. În cadrul plafonului existent (1,5 % din PIB) pentru cheltuielile suplimentare pentru apărare în temeiul clauzei derogatorii naționale,vor fi aplicate, în mod specific pentru măsurile de reziliență energetică, un plafon anual specific pentru perioada 2026-2028 (0,3 % din PIB) și un plafon cumulativ (0,6 % din PIB) pentru aceeași perioadă. Este important de menționat faptul că această abordare asigură că toate garanțiile de sustenabilitate fiscală rămân integral în vigoare. Etapele următoare Comisia invită Eurogrupul și Consiliul să discute pachetul și să aprobe orientările prezentate miercuri. Comisia Europeană spune că așteaptă cu interes să se angajeze într-un dialog constructiv cu Parlamentul European în ceea ce privește conținutul acestui pachet și fiecare etapă ulterioară a ciclului de coordonare economică al semestrului european. Semestrul european este un exercițiu anual care coordonează politicile economice și sociale ale UE. În cursul semestrului european, statele membre ale UE își aliniază politicile bugetare și economice la obiectivele și normele convenite la nivelul UE. Prin realizarea unei coordonări economice și sociale mai strânse, semestrul european urmărește să asigure o creștere economică sustenabilă, crearea de locuri de muncă, stabilitate macroeconomică și finanțe publice solide în întreaga UE. Recomandarea autorului: UE recunoaște eforturile de austeritate ale României, dar avertizează că instabilitatea politică din țară ne costă miliarde de euro
Recomandarea lui Raed Arafat pentru situații de criză: Fiecare familie ar trebui să aibă un rucsac de urgență pentru 72 de ore în caz de dezastru
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, avertizează cu privire la importanța pregătirii populației pentru eventuale situații de criză. În acest sens, el spune că fiecare familie ar trebui să aibă pregătit un rucsac de urgență cu provizii suficiente pentru cel puțin 72 de ore. Aceste precizări au fost făcute în cadrul conferinței „Quo Vadis 2026!”, în contextul unor discuții despre pregătirea societății pentru situații extreme, precum dezastre naturale, pene majore de curent, conflicte sau alte evenimente neprevăzute, potrivit bzi.ro. Potrivit oficialului, prevenția și organizarea pot face diferența în primele ore sau zile după un dezastru, perioadă în care accesul la resurse și servicii esențiale poate fi limitat. Autoritățile subliniază că pregătirea individuală este o măsură simplă, dar foarte eficientă, pentru a reduce riscurile în cazul unor situații de urgență. Raed Arafat a explicat că pregătirea trebuie privită cu seriozitate și nu tratată ca un scenariu improbabil. „Suntem obligați să ne pregătim pentru situații de dezastre sau situații speciale. Le luăm în derâdere sau le luăm în serios?”, a transmis șeful DSU. Unul dintre elementele principale recomandate de autorități este pregătirea unui rucsac de urgență, care să conțină strictul necesar pentru supraviețuirea în primele trei zile după o situație critică. FOTO – Caracter ilustrativ Un rucsac de urgență bine pregătit poate conține mai multe obiecte esențiale, menite să asigure siguranța și autonomia unei persoane pentru o perioadă limitată de timp. Printre elementele recomandate de autorități se numără: acte personale și copii ale documentelor importante; bani de rezervă în numerar; trusă de prim ajutor și medicamente esențiale; analgezice și medicamente personale; produse de igienă personală; haine și încălțăminte de schimb; pături, saci de dormit sau folii de supraviețuire; baterie externă pentru telefon; lanternă și baterii de rezervă; fluier și cuțit utilitar; măști de protecție împotriva prafului și mănuși. Aceste elemente pot ajuta persoanele afectate să facă față unei situații de urgență, până la restabilirea serviciilor esențiale. Provizii de apă și hrană pentru minimum 72 de ore Pe lângă obiectele din rucsacul de urgență, autoritățile recomandă și stocarea unor provizii de apă și alimente neperisabile. Raed Arafat a precizat că fiecare persoană ar trebui să aibă la dispoziție cel puțin 4 litri de apă pe zi. Apa trebuie depozitată în recipiente sigure, într-un loc răcoros și ferit de lumină, pentru a preveni degradarea acesteia. În ceea ce privește hrana, autoritățile recomandă produse care pot fi păstrate pe termen lung și care nu necesită gătire. Printre acestea se numără: conserve alimentare; batoane energizante; alimente deshidratate; produse alimentare pentru nevoi speciale; hrană pentru animalele de companie. În unele state europene, mai ales în nordul continentului, autoritățile recomandă chiar provizii pentru o perioadă mai lungă. În anumite situații, populația este încurajată să fie pregătită pentru până la șapte zile fără acces la resurse externe. Exemple de crize recente: blackout-uri și furtuni severe Raed Arafat a oferit și exemple concrete care arată cât de importantă este pregătirea pentru situații de criză. El a amintit furtuna puternică din 2017, care a afectat mai multe zone din vestul României. În urma acelui fenomen meteorologic, regiuni extinse din județele Timiș și Caraș-Severin au rămas fără energie electrică pentru perioade semnificative. Totodată, oficialul DSU a menționat și situații recente de blackout în mai multe state europene, inclusiv în Balcani și Spania. În astfel de scenarii, lipsa energiei electrice poate afecta rapid funcționarea societății. ATM-urile nu mai funcționează, magazinele nu pot procesa plăți, iar accesul la produse de bază devine limitat. „Dacă nu ai acasă provizii temporare, s-ar putea să te trezești că nu poți scoate bani, că nu poți cumpăra, pentru că magazinele nu pot funcționa fără energie”, a explicat Raed Arafat. Mesajul transmis de autorități este clar: pregătirea din timp este o responsabilitate individuală care poate reduce semnificativ riscurile în fața unor evenimente neprevăzute. Reprezentanții DSU transmit că pregătirea individuală este una dintre cele mai eficiente măsuri de protecție în cazul unor crize majore. Un rucsac de urgență bine echipat și câteva zile de provizii pot oferi timp autorităților să intervină și să restabilească serviciile esențiale. Așadar, în situații de dezastru, primele ore sunt adesea decisive, iar accesul rapid la apă, hrană și echipamente de bază poate face diferența pentru siguranța populației. Autorul mai recomandă: Șeful DSU explică schimbările din mesajele RO-ALERT: „Sunete diferite în funcţie de tipul mesajului şi de gravitatea situaţiei” Raed Arafat explică de ce a transmis mesaj Ro-Alert că ninge, iarna, şi spune că va schimba sunetul cu unul „mai puţin intruziv”
RECOMANDĂRILE FMI pentru România: Renunțarea la cota unică de impozitare a veniturilor, creșterea TVA, a accizelor și a impozitului pe dividende
O echipă de experți de la Fondul Monetar Internațional au publicat vineri un set de recomandări pentru reformarea sistemului de taxe din România și transferului poverii fiscale dinspre taxarea muncii spre taxarea consumului și, într-o mai mică măsură, a capitalului, FMI estimând că, dacă sunt implementate integral, aceste propuneri ar putea genera venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în acest an. Cadrul fiscal pe termen mediu al României prevede ca deficitul fiscal să scadă treptat de la aproximativ 8% din PIB în 2024 la 7% în 2025 şi 3% (sau mai puţin) până în 2031. „Cu o marjă limitată pentru consolidarea cheltuielilor – având în vedere ponderea scăzută a cheltuielilor în PIB – mobilizarea veniturilor este imperativă. Asistenţa tehnică a FMI propune un pachet de reforme fiscale care vizează creşterea veniturilor, îmbunătăţirea stimulentelor pentru muncă şi eliminarea lacunelor pentru de planificare fiscală abuzivă. Principalele recomandări vizează deplasarea sarcinii fiscale dinspre impozitarea muncii (inclusiv contribuţiile sociale) către impozitele pe consum şi, într-o mai mică măsură, pe capital. Recomandările, dacă sunt implementate integral, pot genera venituri de cel puţin 1,2% din PIB în 2025”, se arată într-un raport publicat de FMI. Principalele recomandări ale FMI: Impozitarea muncii Cu privire la impozitarea muncii, principala recomandare a FMI este trecerea de la cota unică de impozitare de 10% a veniturilor din muncă la un sistem cu două cote de impozitare, de 15% și 25%, aceasta din urmă aplicabilă doar veniturilor celor mai bogaţi 10% dintre contribuabili. „Pentru a reduce povara fiscală pe muncă pentru majoritatea contribuabililor, contribuţia la asigurările de sănătate ar trebui redusă semnificativ sau eliminată”, spun experții FMI. În măsura în care există spaţiu fiscal, povara fiscală la veniturile mici ar trebui atenuată prin deduceri mai generoase sau prin introducerea unui program de beneficii pentru cei care lucrează. În plus, contribuţiile la pensie ar trebui fie să nu mai fie deductibile, fie ca veniturile din pensii să fie impozitate. Impozitarea veniturilor din capital și a proprietăților Cu privire la taxarea veniturilor din capital și proprietăți, FMI susține că impozitul pe dividendele distribuite persoanelor fizice ar trebui majorat de la 8% la 10%, nivel similar cu cel al impozitului pe veniturile din dobânzi. Această măsură ar creşte veniturile, ar reduce posibilităţile de arbitraj fiscal şi ar îmbunătăţi progresivitatea sistemului. „Recomandările principale privind impozitul pe proprietate sunt: fuzionarea impozitului pe terenuri şi pe clădiri într-un singur impozit şi limitarea scutirilor, oferind totodată măsuri de sprijin fiscal pentru grupurile vulnerabile sub alte forme”, mai arată experții. Sursa citată mai spune că impozitarea profiturilor întreprinderilor poate fi îmbunătățită prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizarea întreprinderilor și prin înlocuirea scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investițiile eligibile, plafonat la 10% din impozitul pe profit datorat. De asemenea, stimulentul fiscal pentru cercetare și dezvoltare ar trebui restructurat ca un credit fiscal rambursabil. În final, pragul de venituri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus semnificativ de la nivelul actual de 500.000 euro, de preferință prin armonizarea acestuia cu pragul de înregistrare pentru TVA (88.500 euro). Impozitele pe consum Pentru a creşte veniturile şi a crea spaţiu fiscal pentru reducerea contribuţiei la sănătate, cotele reduse de TVA ar trebui majorate la rata standard, cu excepţia alimentelor de bază – în cazul cărora creșterea ar putea fi eșalonată în timp pentru a atenua impactul asupra prețurilor de consum. Totodată, cota standard de TVA ar trebui majorată de la 19% la cel puţin 20% în 2025 şi ulterior la 21%, aproape de media din UE de 22%. Accizele ajustate cu inflaţia pentru tutun şi alcool ar trebui majorate, iar acciza pentru vinurile liniştite şi spumante ar trebui unificată la circa 60 lei/hl (la preţurile actuale). De asemenea, accizele la combustibili fosili ar trebui majorate treptat până la nivelul optim. Vezi aici documentul „România are al treilea cel mai scăzut raport taxe/PIB din Uniunea Europeană, existând o marjă largă pentru ca politica fiscală să completeze transformarea digitală în curs a administraţiei fiscale, pentru a genera venituri suplimentare. Asistenţa tehnică a FMI, solicitată de ministrul de Finanţe, propune un pachet de reforme fiscale care vizează creşterea veniturilor, concomitent cu îmbunătăţirea stimulentelor pentru muncă, rămânând atractive pentru investiţiile de capital şi eliminând lacunele pentru de planificare fiscală abuzivă. În loc să facă ajustările fiscale minime necesare pentru a salva pachetul de fonduri UE, presiunile asupra deficitului pot fi văzute ca o oportunitate pentru România de a face îmbunătăţiri structurale importante în zona fiscală, în special prin transferarea sarcinii fiscale de la contribuţiile obligatorii de asigurări sociale şi bazându-se mai mult pe impozitarea consumului şi a veniturilor”, se mai arată în raport. Sursa foto: Mediafax CITEȘTE ȘI: TVA 21%, impozit pe profit 19% și ACCIZE mărite cu 20%. Ce măsuri propun PSD, PNL și USR pentru reducerea deficitului? Comisia Europeană critică situația financiară a ROMÂNIEI și va cere acțiuni corective din partea Consiliului UE Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele