Scandal în Justiție: Fina își acuză nașa, propusă ministru. Falsă!
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a propus-o la Ministerul Justiției pe fosta judecătoare Andrea Chiș, magistrat care a părăsit sistemul la 49 de ani și care beneficiază de o pensie specială de aproximativ 7.500 de euro. Surprinzător este faptul că, după ce a depus programul de guvernare la Parlament, același Mureșan a adus critici la adresa magistraților care beneficiază de „pensii mai mari decât salariile”. Dar foiletonul în care Andrea Chiș este personaj principal nu se oprește aici. Mai nou, fosta judecătoare Adina Daria Lupea, căreia Andrea Chiș îi este nașă de cununie, o acuză pe posibila viitoare ministră de „prefăcătorie, minciună și duplicitate”. De asemenea, fina îi amintește nașei că, la starea civilă, invitații „au stat ca proștii până când au așteptat-o să își termine piața și curățenia” și aduce în atenția publicului faptul că, după ce finii au divorțat, nașa „insita să meargă la evenimente cu finul ei”. Loading … „Dacă un singur cuvânt e minciună, o aștept în instanță” / „Când am candidat amândouă pentru CSM, mă bârfea din birou în birou” Într-o postare publicată pe pagina personală de Facebook, Adina Daria Lupea aduce acuzații grave la adresa fostei sale colege, propusă pentru funcția de ministru al Justiției. Judecătoarea afirmă că nașa ei este „o prefăcută”, care „s-a băgat în reportajul Recorder (n.r. – Justiție Capturată) ori din lipsă de ocupație, ori pentru că aștepta ceva”. „Acum vedem ce. Un post înalt!”, mai spune Lupea. „V-am promis că vă spun ceva în plus și urmează. Ani de zile am tăcut din colegialitate, respect, ani de zile m-am lăsat umilită. Acum gata! Despre doamna Chiș vorbesc, și dacă un singur cuvant e minciună o aștept în instanță. O prefăcută. La nunta mea unde era nașă, singura nașă, în 1999, am stat toți ca proștii în fața stării civile pentru că doamna a decis ca întâi să își facă piața și curățenia de sâmbătă, și abia apoi să ajungă. Sunt foarte multe episoade și nu aș vrea să dau din casă chestii, deși poate puteam să o fac de mult timp. Dar am câteva. Când am candidat noi două pentru CSM umbla din birou în birou să mă bârfească. De față cu mine, în biroul meu, se agăța de o colegă să o ajute la proiectul pentru CSM. Am tăcut. Eram de față și am tăcut să nu îi spun ce nesimțită e. M-am tras deoparte. Ani de zile după colegii din țară mi-au reproșat că de ce nu am vorbit atunci. Ce puteam să fac? Era nașa mea, cum părea să ies public împotriva ei?”, afirmă judecătoarea. Fosta judecătoare Andrea Chiș, propusă ministru al Justiției „Prefăcută, mincinoasă duplicitară, aceasta este Andrea Chiș” / „Nu are nici cea mai vagă idee despre dreptul penal, dar vorbește de prescripție” „Apoi a ieșit în 2016 în CSM și a schimbat macazul. Colega, al cărui nume nu îl dau, care a ajutat-o să își facă proiectul, i-a devenit inamic. A reclamat-o la Inspecție, a tracasat-o, s-a judecat cu ea. Singurul meu rol a fost să o iau în brațe și să îi spun: Ți-am spus! Prefăcută, mincinoasă, duplicitară, aceasta este Andrea Chiș. Și repet, dacă nu am dreptate să mă dea în judecată! Aștept! Ea nu are nici cea mai vagă idee despre dreptul penal, dar vorbește de prescripție. S-a băgat în reportajul Recorder ori din lipsă de ocupație, ori că aștepta ceva și acum vedem ce. Un post înalt! Nu voi vorbi deocamdată despre cât rău mi-a făcut pe plan famillial și cum la luni de zile după divorț insista să meargă la evenimente cu fostul meu soț. Finul ei. Să vadă lumea ce nașă minunată a fost ea!”, o acuză Adina Daria Lupea pe judecătoarea propusă la Ministerul Justiției. Fosta judecătoare Adina Daria Lupea, fina judecătoarei Andrea Chiș, propusă ministru al Justiției „A organizat un eveniment de retragere și a spus că oamenii nu au venit că le era teamă” / „Nu aveau chef de tine!” / „Nici măcar un sfert nu am spus” „Două lucruri vă mai spun și mă retrag. După reportajul Recorder s-a victimizat peste tot că nu mai au curaj studenții să vorbească cu ea, că a zis ea grele acolo. Nimic mai fals. Colegii ei de catedră, mulți avocați, au dezavuat mesajul ei. Pe bună dreptate s-au simțit ofensați. După aceea și-a organizat un eveniment de retragere din studenție, adică din viața academică, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj. Nu a avut participarea așteptată pesemne și a spus că oamenii nu au venit că le era teamă de represalii!!! Oamenii de genul ei, dacă nu există opresori, îi inventează. Parcă se cer oarecum să fie abuzați și nimeni nimic! Un rahat. Lumea nu a venit că nu avea chef de tine! Punct! Doamnă potențiala ministră, veți avea viață grea cu mine. Că nici măcar un sfert nu am spus! Noapte bună!”, scrie Adina Daria Lupea în postarea publicată pe Facebook. Fosta judecătoare Andrea Chiș, propusă ministru al Justiției | Sursa foto: Mediafax Siegfried Mureșan o vrea pe judecătoarea Recorder Andrea Chiș în funcția de ministru al Justiției Alianța PNL-USR-UDMR a propus-o, pentru funcția de ministru al Justiției, pe judecătoarea Andrea Chiș. Aceasta a ocupat funcția de judecător în municipiul Cluj-Napoca și a fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în perioada 2017-2023. Gândul scria, la scurt timp după publicarea documentarului Recorder, că judecătoarea a făcut cerere de pensionare încă din data de 30 decembrie 2019. La acea vreme, pensia de serviciu stabilită pentru Chiș a fost de 37.616 lei, adică 7.523 de euro. La data deciziei de pensionare, judecătoarea Chiș avea vârsta de 49 de ani și 9 luni, avea vechimea prevăzută de lege de 25 de ani în magistratură, iar baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei de serviciu a fost de 47.020 lei. Premierul desemnat Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax Un judecător CSM atrage atenția asupra ipocriziei lui Siegfried Mureșan, după ce a propus-o la Justiție pe Andrea Chiș Alin Ene, judecător în Consiliul Superior al Magistraturii, a atras atenția asupra
Voineag și Savonea își păstrează funcțiile? Explicația lui Radu Marinescu, ministrul Justiției
Scandalul provocat de documentarul Recorder a redeschis discuția despre responsabilitatea instituțiilor din justiție și despre posibile schimbări la vârful marilor parchete. În contextul presiunilor publice și al solicitărilor politice, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a spus duminică, în emisiunea Insider politic, Prima TV, că în acest moment nu există temei pentru declanșarea procedurilor de revocare din funcție, nici pentru procurorul șef al DNA, Marius Voineag, nici pentru președinta Înaltei Curți, Lia Savonea. Marinescu a explicat că orice demers instituțional trebuie să respecte strict cadrul legal și să fie fundamentat pe probe clare și verificabile. El a subliniat că Ministerul Justiției nu poate acționa pe baza unui material jurnalistic sau pe fondul protestelor, oricât de puternice ar fi acestea. Nu există probe „Trebuie să existe probe, trebuie să existe elemente concrete care să fundamenteze o analiză care să conducă la propunerea uneia sau alteia dintre soluții”. Declarația a fost urmată de precizarea că „adevărul și orice reacție consecutivă trebuie să fie stabilite pe bază de probe și elemente concrete”. Ministrul a insistat că investigațiile de presă au rolul lor într-o societate democratică, dar ele nu pot substitui instituțiile abilitate. „Documentarul Recorder nu este nici primul, nici ultimul material de presă care semnalează faptul că există probleme în justiție”. Potrivit acestuia, verificările trebuie făcute de Inspecția Judiciară și de parchetele competente. Întrebat dacă, în condițiile zguduirii opiniei publice, ia în calcul schimbări la vârful DNA sau ÎCCJ, Marinescu a precizat: „Oricând, în momentul de față, nicio investigație făcută de inspecția judiciară, de parchete sau de o altă entitate nu a revelat acele elemente care să justifice un demers pentru o revocare”. Ministrul a recunoscut că unele dintre dezvăluirile Recorder i-au ridicat semne de întrebare, dar a punctat că soluția nu este reacția emoțională sau politică, ci verificarea fiecărei acuzații. „Misiunea este să fie verificate imediat și acestea să fie confirmate sau să fie infirmate”. Rolul presei și responsabilitatea instituțiilor El a făcut diferența între rolul presei și responsabilitatea instituțiilor judiciare: „Salut investigațiile de presă care ridică semne de întrebare, însă fac diferența între investigația de presă și stabilirea unui adevăr, a unei certitudini pe baza de probe”. Marinescu a mai spus că în timpul celor 30 de ani în care a fost avocat a văzut transformări puternice ale sistemului, iar justiția română are atât progrese recunoscute european, cât și zone vulnerabile ce necesită intervenție. Mesajul final al ministrului a fost că acțiunea legală și instituțională nu poate fi declanșată fără fapte solide: „În momentul în care ar exista niște elemente concrete și niște probe care să justifice revocarea unui procuror, ar trebui acționat imediat. Dar instituțional, corect, obiectiv”. Până la finalizarea verificărilor declanșate după documentarul Recorder, Marius Voineag și Lia Savonea rămân în funcții, iar Ministerul Justiției promite că nu va transforma subiectul într-o miză politică.
Strategia Recorder:jocul generalităților. Interviuri cerute despre justiție, nu despre acuzații
O serie de documente publicate pe Facebook de fostul judecător, Cristian Danileț, un susținător al taberei USR/ Rezist din Justiție și luate din documentarul Recorder, indică faptul că jurnaliștii au solicitat punct de vedere de la ÎCCJ și de Curtea de Apel înainte de publicarea filmului controversat „Justiție capturată”, dar judecătorul nu menționează și modul cum a fost cerut punctul de vedere șefilor de instituții. Postare Cristian Danileț/ fost judecător Postare Cristian Danileț/ fost judecător Filmul controversat „Justiție capturată” a fost difuzat pe 9 decembrie 2025, de platforma Recorder, iar punctul de vedere al celor acuzați în material până pe 28 noiembrie 2025. Așa cum arată și fostul judecător Cristian Danileț, judecătoarele Liana Arsenie, Sabina Adominței și Adriana Pencea de la Curtea de Apel București – mulțumesc și asigură Recorder „de întreaga considerație pentru interesul manifestat față de activitatea instituției”, dar le transmit jurnaliștilor că nu pot da curs cererii având în vedere volumul de activitate al instanței, „pe viitor asigurându-vă” de toată disponibilitatea”. „Agenda încărcată a președintelui instanței” este invocată și de șefa ÎCCJ, Lia Savonea, atunci când nu dă curs invitației Recorder „de realizare a interviului”, așa cum arată și Danileț. Ce nu spun însă cei din tabăra USR/ Rezist este că judecătorilor Curții de Apel sau ÎCCJ nu li s-a transmis că jurnaliștii realizează un documentar „Justiție capturată”. Nu li s-a transmis nici că în material se fac acuzații la adresa lor, 80% din film fiind despre acuzații punctuale, specifice, care vizează persoane din Curtea de Apel București și ÎCCJ. Invitația făcută de Recorder a fost una generală, formulată în termen vagi: „Având în vedere că în acest moment documentăm un material despre problemele sistemului judiciar și că, în ultimul deceniu ați ocupat funcții importante în acest domeniu, vă rugăm să ne acordați un interviu video pentru a ne răspunde la câteva întrebări punctuale”. Aceasta ar fi fost modalitatea prin care Recorder a făcut pe 17 noiembrie 2025 invitația către ÎCCJ. Recorder a cerut interviuri cu caracter general privind „problemele din sistemul judiciar”, fără să ceară puncte de vedere specifice pe aspectele pentru care a acuzat persoane din cele mai importante instanțe din România. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Probleme în tabăra #Rezist din Justiție. 3 “eroi” din vitrina Recorder s-au încăierat. „Eroina” Raluca Moroșanu s-a plâns că „eroina” Panioglu a făcut-o „analfabetă”. Între ele, un judecător bătut: “asta înseamnă că trebuie să-mi dai cu dosarul in cap?!” Gândul publică documentele Laura Codruța Kovesi intervine în scandalul momentului și invită la #rezistență: ”Am fost șocată de dezvăluirile din documentar/Procurorii și judecătorii pot conta pe mine” Ani buni și le-au ținut pitite prin fișete. Gândul publică sumele și culisele industriei pensiilor „nesimțite” din justiție, a grupării USR / Rezist Judecătoarea Raluca Moroșanu, „eroina” Recorder, este cea care a oprit percheziția informatică a DNA în dosarul Coldea 2. Procurorii DNA nu au putut extrage probe din conversațiile clandestine dintre un controversat afacerist chinez și fostul prim adjunct SRI, deși aveau telefoanele. Gândul publică documentul