Medaliata olimpică a rupt tăcerea la 3 ani de când a scăpat de cancer
Piper Gilles, medaliată olimpică la Jocurile Olimpice de Iarnă Milano Cortina 2026, a vorbit deschis despre lupta pe care a purtat-o cu cancerul ovarian și despre modul în care boala i-a schimbat viața. Sportiva din Canada a dezvăluit că perioada de recuperare a făcut-o să privească diferit atât competițiile în care a participat, cât și ideea de perfecțiune în sportul de performanță. Cum a debutat boala care i-a schimbat viața Piper Gilles a dezvăluit că, timp de ani întregi, și-a privit corpul ca pe un instrument prin care poate atinge performanțe incredibile și care o poate duce pe cele mai înalte culmi ale gloriei. La finalul anului 2022, după ce a câștigat primul titlu ISU Grand Prix din carieră, alături de partenerul Paul Poirier, corpul ei a început să transmită semnale de alarmă. Atunci, sportiva a început să sufere de oboseală extremă, crampe abdominale, greață după mese și modificări ale culorii pielii. După ce antrenoarea i-a spus că arată „groaznic”, Gilles a mers la medic. Investigațiile au arătat că sportiva avea un chist ovarian de nouă centimetri, iar analizele de sânge aveau valori neobișnuite. La scurt timp, Piper Gillers a primit diagnosticul de cancer ovarian. Vestea a venit într-un moment extrem de dificil, întrucât Piper Gilles era proaspăt căsătorită cu Nathan Kelly și urma să plece a doua zi la o competiție internațională. „Nu am spus nimic familiei mele. Singura persoană căreia i-am spus a fost soțul meu. Credeam că voi muri”, a declarat sportiva, conform yahoo.com. Perioada de recuperare a fost extrem de grea La trei săptămâni după diagnostic, patinatoarea a fost operată pentru îndepărtarea ovarului stâng, a apendicelui și a mai multor ganglioni limfatici, ca măsură preventivă. Chiar dacă nu a avut nevoie de chimioterapie sau radioterapie, perioada de recuperare a fost extrem de grea. Totodată, sportiva a dezvăluit că perioada dificilă pe care a traversat-o i-a afectat destul de mult și starea psihică. Astfel, Piper Gilles a precizat chiar că a ajuns să își urască corpul. „Am fost atât de naivă. Credeam că mă voi întoarce la campionatele naționale la două săptămâni după operație, ceea ce era complet nerealist. Sunt sportiv olimpic și uneori îmi urăsc corpul. Simt că mi-am găsit propria voce în timpul recuperării. Trebuia să le spun celor din echipa mea ce puteam face într-o zi, ce era prea mult sau prea puțin. Ceea ce m-a ajutat să fiu cea mai bună versiune a mea a fost faptul că am învățat să vorbesc pentru mine însămi — fie că este vorba despre sănătate sau despre ce fac pe gheață”, a mai povestit sportiva, conform sursei menționate anterior.
UPDATE: Este oficial! Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice au fost recuperate / Informații despre cea de-a treia brățară / Artefactele, predate autorităților române
Autoritățile olandeze au predat oficial României Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice care au fost recuperate în urma anchetei declanșate după jaful din ianuarie 2025. Predarea a avut loc chiar la sediul muzeului din Drents. La eveniment au participat procurorul-șef al Parchetului Olandei de Nord, liderul român al echipei comune de anchetă din cadrul PICCJ și membrul național al României la Eurojust. „În cursul zilei de astăzi, 2 aprilie 2026, la sediul muzeului din Drents, autoritățile judiciare neerlandeze au predat către autoritățile române obiectele de patrimoniu recuperate, respectiv Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice de aur”, transmite Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție printr-un comunicat de presă. UPDATE. MAI: Cooperare internațională pentru recuperarea obiectelor din tezaurul dacic din Țările de Jos „Succesul în această cauză constituie un exemplu de bune practici în domeniul cooperării judiciare internaționale, evidențiind rolul decisiv al autorităților olandeze partenere, a căror intervenție a făcut posibilă descoperirea și recuperarea bunurilor”, au transmis oficialii Ministerului Afacerilor Interne (MAI), după anunțul oficial privind recuperarea obiectelor din tezaurul dacic, în urma investigațiilor efectuate în cadrul echipei comune de anchetă încheiate între autoritățile judiciare din Regatul Țărilor de Jos și autoritățile judiciare din România. Potrivit MAI, în cursul zilei de joi, la sediul Muzeului Drents, autoritățile judiciare neerlandeze au predat autorităților române obiectele de patrimoniu recuperate, respectiv Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice de aur, furate la 24 ianuarie 2025 din expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului”, organizată de Muzeul Drents. La eveniment au participat procurorul-șef al Parchetului Olandei de Nord, liderul român al echipei comune de anchetă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și reprezentantul național al României la Eurojust. Obiectele de patrimoniu au fost recuperate în cadrul dosarului penal în care parchetul neerlandez a sesizat instanța cu privire la acordurile încheiate cu trei persoane care au calitatea de inculpați. De amintit că, la scurt timp după comiterea faptei, Inspectoratul General al Poliției Române a fost notificat cu privire la faptul că la Muzeul Drents din Regatul Țărilor de Jos, unde avea loc expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului”, organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie, s-a produs o explozie. Astfel, a fost deschis un dosar penal, în cadrul căruia au fost efectuate cercetări de către procurori din cadrul Parchetului General și specialiști din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. „Încă de la acel moment, Ministerul Afacerilor Interne și Poliția Română au fost în contact permanent cu autoritățile din Olanda, fiind activate toate mecanismele de cooperare polițienească internațională”, au transmis oficialii MAI, muțumind autorităților din Regatul Țărilor de Jos, în special ministrului Afacerilor Interne al Olandei, domnul Pieter Heerma, pentru profesionalismul și transparența cu care au gestionat ancheta privind furtul comorilor dacice de la Muzeul Drents. De asemenea, MAI a transmis mulțumiri Parchetului General și polițiștilor români care, prin implicarea și efortul lor constant, contribuie la protejarea patrimoniului cultural și la cooperarea internațională în anchete complexe precum aceasta. UPDATE Procuror: Coiful are daune minore, brățările sunt intacte Coiful de aur de la Cotofenești a suferit daune minore. „Prezintă câteva îndoituri, dar acestea pot fi reparate complet. Brățările nu sunt deteriorate”, a spus procurorul în cadrul conferinței de presă. UPDATE MAE român: România o să restituie suma de 5,85 de milioane de euro, primită drept despăgubiri România o să restituie suma de 5,85 de milioane de euro, primită drept despăgubire ca urmare a jafului. „Ca urmare a activării mecanismelor internaționale de asigurare și despăgubire, România a încasat suma de 5,85 milioane de euro, fonduri care vor fi restituite după ce expertiza de specialitate va confirma starea de conservare a obiectelor”, a anunțat ministra de Externe, Oana Țoiu. UPDATE Avocații suspecților, implicați în recuperare Potrivit RTV Drenthe, avocații suspecților au fost cei care au predat artefactele. „Obiectele de artă ne-au fost predate ieri prin intermediul avocaților inculpaților. În cadrul acestui proces s-au încheiat acorduri procedurale. Conținutul acestor acorduri va fi discutat în scurt timp în sala de judecată”, a explicat procurorul. Procesul celor trei suspecți, aflați acum în arest, este programat să înceapă la mijlocul lunii aprilie. Artefactele vor fi returnate României cât mai curând posibil, a anunțat procurorul. UPDATE Daniela Buruiană: Găsirea artefactelor, „rezultatul unei bune cooperări” „În ultimul an și două luni, am colaborat cu Țările de Jos în acest sens. La zece zile după jaf, am înființat o echipă specială împreună cu Țările de Jos pentru a da de urma comorilor de artă. Acum, eforturile noastre dau roade. Suntem foarte mulțumiți de acest lucru. Acesta este rezultatul unei bune cooperări”, a declarat Daniela Buruiană. UPDATE Informații despre cea de-a treia brățară Autoritățile olandeze au anunțat, în cadrul conferinței de presă, că vor continua căutările pentru recuperarea celei de-a treia brățări care face parte din tezaurul românesc. UPDATE Suspecții au ajutat autoritățile să recupereze artefactele Potrivit RTV Drenthe, ministerul Justiției din Olanda a încheiat acorduri cu suspecții implicați în furtul de opere de artă în vederea restituirii acestora. Asta înseamnă că suspecții au ajutat autoritățile judiciare să recupereze operele de artă. UPDATE 15:05 Este oficial! Coiful de la Coțofenești și două brățări de aur au fost recuperate Autoritățile olandeze au anunțat, joi, că două brățări și coiful de la Coțofenești au fost recuperate. Tezaurul dacic fusese furat la sfârșitul lunii ianuarie 2025 din Muzeul Drents. În aceste momente are loc o conferință de presă, în cadrul căreia au fost dezvăluite artefactele recuperate. Sursa foto: captură video NOS.nl UPDATE: Ministrul Afacerilor Externe a transmis că autoritățile olandeze au informat partea română despre evoluții în cazul tezaurului. Potrivit MAE, procurorul de caz olandez va face o conferință de presă la ora 14:00 (15:00 ora României). Știre inițială: Potrivit surselor RTV Drenthe, coiful, furat în luna ianuarie a anului trecut, a fost recuperat. NL Times menționează faptul că autoritățile olandeze nu au confirmat acest lucru, însă Parchetul a anunțat o conferință de presă la ora 14:00, ora Olandei (ora 15:00, ora României), pentru a face publice „noile evoluții” ale
Coiful de la Coțofenești și brățările dacice au intrat în posesia autorităților române
„În cursul zilei de astăzi, 2 aprilie 2026, la sediul muzeului din Drents, autoritățile judiciare neerlandeze au predat către autoritățile române obiectele de patrimoniu recuperate, respectiv Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice de aur”, transmite Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție printr-un comunicat de presă. Predarea a avut loc chiar la sediul muzeului din Drents. La eveniment au participat procurorul-șef al Parchetului Olandei de Nord, liderul român al echipei comune de anchetă din cadrul PICCJ și membrul național al României la Eurojust. „Succesul în această cauză constituie un exemplu de bune practici în domeniul cooperării judiciare internaționale, evidențiind rolul decisiv al autorităților străine partenere, a căror intervenție strategică a făcut posibilă descoperirea și recuperarea bunurilor”, se mai arată în comunicat. Artefactele au fost furate în luna ianuarie a anului trecut după ce au fost expuse la Muzeul Drents în cadrul expoziție „Dacia! Regatul aurului și argintului”
Campioana a început deja recuperarea după calvarul de la Jocurile Olimpice: Ăsta e singurul scop
Schioarea Lindsey Vonn (41 de ani) s-a accidentat grav în proba de coborâre la Jocurile Olimpice de iarnă, suferind o fractură complexă de tibie. La aproape o lună distanță, sportiva americană a revenit în sala de forță, aflându-se în proces de recuperare. Înainte să revină la antrenamente, Vonn a fost operată de patru ori în Italia și o dată în țara natală, numind accidentarea drept cea mai dureroasă experiență din întreaga sa carieră. Lindsey Vonn a început recuperarea: „Singurul scop este să mă însănătoșesc” Fosta campioană olimpică de schi alpin, Lindsey Vonn, a demonstrat că are o voință de neclintit. Într-o postare făcută pe Instagram, sportiva americană a fost surprinsă antrenându-se în sala de forță și primind îngrijiri speciale la genunchi. Vonn a reușit chiar să stea în picioare, semn că își recuperează treptat mobilitatea. De remarcat este că au trecut numai două săptămâni între ultima sa operație și revenirea la sesiunile de antrenament. „Cu siguranță am avut parte de vremuri grele, dar totuși sunt recunoscătoare… încă muncesc din greu. Singurul scop este să mă însănătoșesc. Zi de zi. O pot face”, a scris Lindsey Vonn, pe Instagram. Reamintim că înainte de participarea la Jocurile Olimpice de iarnă, Vonn a fost prezentă la Cupa Mondială, acolo unde a suferit o accidentare de ligament încrucișat anterior. Sportiva americană și-a forțat prezența la Olimpiadă, însă a rezistat doar câteva secunde pe traseu înainte de a se accidenta la tibie. Cum a reușit Lindsey Vonn să concureze la Olimpiadă, deși nu era complet recuperată la genunchi Lindsey Vonn a transmis că performanța nu este posibilă fără o echipă medicală dedicată. Ore întregi de terapie, recuperare și suport constant i-au permis să participe la Jocurile Olimpice. „Echipa mea medicală este motivul pentru care am reușit să fac ceea ce am făcut în acest an și de-a lungul întregii mele cariere. Vedeți rezultatul final, când la 41 de ani m-am întors pe locul 1 în lume. Dar nu vedeți toate orele pe care echipa mea medicală le-a petrecut lucrând cu mine pentru a mă reconstrui. Chiar și la Jocurile Olimpice, cu un ligament încrucișat anterior rupt, Lindsay Winninger și Lorenzo Gonzalez au lucrat non-stop pentru a-mi pregăti genunchiul să concurez din nou. Nu m-ați văzut în piscină făcând terapie la 21:30. Adevărul e că am nevoie de o întreagă comunitate și sunt atât de recunoscătoare fiecăruia dintre ei!”, a mai scris Lindsey Vonn, pe rețeaua de socializare menționată anterior.
Curtea de Conturi a cerut Federației Române de Canotaj să recupereze 500.000 de euro. Reacția Elisabetei Lipă
Canotajul a câștigat cele mai multe medalii la JO de la Tokyo și Paris, iar premierile au fost pe măsură, dar Curtea de Conturi a cerut federației române 500.000 de euro. Instituția statului arată, într-un raport finalizat acum două săptămâni, că forul condus de Lipă a propus o premiere fără un cadru legal. Conform Curții de Conturi, personalul din cadrul Federației Române de Canotaj „nu avea atribuții care să justifice contribuția la obținerea performanțelor”, după ce scrie în actul din 25 noiembrie. Evident, Elisabeta Lipă infirmă faptul că federația pe care o conduce nu a avut un cadru legal și nimeni nu ar trebui să-și permită să facă astfel de afirmații. „Nu doar Federația de Canotaj a fost premiată, ci toate federațiile care au avut rezultate au fost premiate. Scrie clar în HG 1147 cum se plătesc premierile și cui se plătesc premierile. Asta este doar părerea controlorilor de la Curtea de Conturi, este opinia lor. Dar legislația spune foarte clar: la o performanță nu contribuie doar antrenorul și sportivul, ci și toți cei care îi ajută. Doar că sunt niște reclamații la adresa federației și se spune că nu au meritat. Vă rog să verificați cine a fost premiat, de câte ori a fost premiat, la câte ediții ale Jocurilor Olimpice au fost premiați”, a precizat fosta mare canotoare, potrivit iAM Sport. 8 medalii, dintre care 3 de aur, a luat canotajul românesc la JO de la Tokyo și Paris La Jocurile Olimpice din 2020, organizat la Tokyo un an mai târziu, din cauza pandemiei de covid-19, canotorii români au urcat de 3 ori pe podium. Ancuța Bodnar și Simona Radiș au devenit campioane la dublu vâsle feminin, Mihăiță Vasile Țigănescu, Mugurel Semciuc, Ștefan Constantin Berariu și Cosmin Pascari au luat argintul la patru rame fără cârmaci masculin, iar Marius Cozmiuc și Ciprian Tudosă au urcat pe treapta a treia a podiumului la dublu rame masculin. După 3 ani, România a luat următoarele medalii, în probele de canotaj: aur la dublu vâsle și 8+1 feminin, plus argint la dublu vâsle feminin, dublu rame feminin și dublu vâsle categoria ușoară. Lipă mai spune că, dacă s-ar fi făcut o ilegalitate, cu siguranță s-ar fi sesizat cineva, pentru că Jocurile Olimpice nu au început acum 4 ani. Fosta mare canotoare mai precizează că premierile au fost făcute de către Comitetul Olimpic și Sportiv Român și totul este la vedere, nu pe sub mână.
Ana Bogdan a făcut un anunț trist: Nu am fost pregătită emoțional pentru acest moment
Măcinată de accidentări, Ana Bogdan va mai avea de așteptat până să intre din nou pe terenul de tenis. Tristul anunț a fost făcut în cursul zilei de joi, 31 iulie, prin intermediul unei rețele de socializare. Pe 15 iulie, sportiva de 32 de ani bifa cea mai recentă apariție, în turneul Unicredit Iași Open, dar prestațiile nu se ridicau la nivelul așteptărilor. Avea să piardă încă din turul al doilea în proba de simplu, respectiv optimi în cea de dublu. Prezența în cadrul competiției pe care a cucerit-o de două ori – în 2022 și 2023 – s-a datorat organizatorilor. Aceștia i-au acordat un wild-card, ca în cazul compatrioatelor Miriam Bulgaru, Mihaela Patricia Maria Țig și Andreea Prisăcariu. Ana Bogdan nu scapă de accidentări Deși spera să fie aptă într-un timp cât mai scurt, Ana Bogdan are în continuare probleme la gleznă și genunchi. Rezultatele investigațiilor pe care le-a efectuat nu au fost deloc îmbucurătoare. „Nu eram pregătită emoţional pentru acest moment, mai ales după ce am simţit şi am încercat să revin şi să joc din nou, de aceea mi-a luat ceva timp să pot scrie aceste cuvinte şi să le împărtăşesc cu voi. Viaţa este întotdeauna imprevizibilă şi ar trebui să trăim fiecare zi la maxim, pentru că momentele pe care le trăim astăzi s-ar putea să nu le mai putem trăi mâine. M-am accidentat la genunchi şi la gleznă în timpul unui antrenament chiar înainte de turneu şi am jucat la Iaşi Open cu dureri intense. Acestea sunt lucruri pe care doar eu şi echipa mea le ştim, pentru că jocul acasă a fost întotdeauna diferit pentru mine şi întotdeauna joc cu toată inima. Am crezut că nu este ceva grav, dar după RMN se pare că este grav la ambele şi am nevoie de mai multe săptămâni de pauză”, a transmis jucătoarea din Sinaia. Ce va face în perioada de recuperare: „Nu văd viața ca pe o luptă” Până când va putea reveni pe teren, Ana Bogdan va profita din plin de timpul liber pe care îl are la dispoziție. O așteaptă, potrivit spuselor sale, câteva proiecte „diferite și frumoase”. „Ultimul an şi jumătate a fost foarte dificil pentru mine, atât pe teren, cât şi în afara lui, şi simt că a fi puternică nu mai este mantra mea, ci a fi mai blândă şi mai bună cu mine însămi. Nu văd viaţa ca pe o luptă. Nu văd viaţa ca pe un război. Viaţa nu este asta. Viaţa este bucuria de a fi şi de a co-crea împreună cu Universul. Cu cât ne aprofundăm mai mult conexiunea cu noi înşine, cu atât descoperim mai mult din ceea ce suntem cu adevărat şi cine suntem cu adevărat. Uneori trebuie pur şi simplu să laşi viaţa să fie, să laşi viaţa să se desfăşoare în ritmul ei divin şi să laşi lucrurile să se alinieze pentru binele tău suprem. Îmi voi lua timp să mă recuperez fizic, dar voi folosi acest timp şi pentru mine, pentru a face lucruri care îmi aduc bucurie şi pace sufletească, pentru a crea şi a participa la proiecte diferite şi frumoase. Ne vedem curând!”, a mai scris ocupanta locului 24 WTA.
Supa ajută la recuperarea mai rapidă după răceală? Patru studii oferă răspunsul
Patru studii care abordau impactul consumului de supe în timpul răcelilor și gripelor vin cu un răspuns în acest sens. Cele patru cercetări au implicat 342 de participanți și analiza unei varietăți de supe, inclusiv supa tradițională de pui, supa de orz și amestecurile de legume pe bază de plante, scrie Science Alert. Unul dintre studii a constatat că persoanele care au mâncat supă s-au recuperat cu până la 2,5 zile mai repede decât cele care nu au mâncat. Simptomele precum congestia nazală, durerile în gât și oboseala au fost mai ușoare. Unii participanți au prezentat, de asemenea, niveluri reduse ale markerilor legați de inflamație: substanțe din sânge care cresc atunci când sistemul imunitar luptă împotriva unei infecții. Acest lucru sugerează că supa poate ajuta la calmarea unui răspuns imunitar hiperactiv, făcând simptomele mai puțin severe. Supa nu este un înlocuitor al medicamentelor Rezultatele sunt promițătoare, dar sunt necesare mai multe studii pe acest subiect. Cercetările viitoare ar putea examina rețete standardizate de supă și ar putea vedea dacă anumite combinații de nutrienți sau ierburi funcționează cel mai bine. Pe de altă parte, este important de știut că supa nu este un înlocuitor al medicamentației, acolo unde se impune acest lucru. Totuși, alături de odihnă, lichide și paracetamol, ar putea oferi o modalitate simplă de a atenua simptomele și de a ajuta oamenii să se simtă mai bine.