Kelemen Hunor: Reforma pensiilor magistraților va păstra cuantumul pensiilor, se discută doar perioada de tranziție
Kelemen Hunor a subliniat că proiectul de lege trebuie să fie trimis în această săptămână la Consiliul Superior al Magistraturii pentru avizare, care are la dispoziție 30 de zile pentru a emite un aviz pozitiv sau negativ. „Nu ne așteptăm la șicane din partea CSM-ului, pentru că nu trimitem un proiect diferit față de cel analizat anterior”, a precizat la RFI liderul UDMR. Kelemen Hunor: Cuantum-ul pensiilor rămâne neschimbat Potrivit lui Hunor, principala miză pentru magistrați este cuantumul pensiilor, dar acesta nu va fi modificat. Reforma vizează doar perioada de tranziție pentru cei care intră în magistratură și menținerea unor condiții corecte pentru generațiile viitoare. Compromis pentru perioada de tranziție Propunerea este ca perioada de tranziție să fie ajustată, astfel încât noii magistrați să ajungă la vârsta de 65 de ani cu 35 de ani vechime în muncă. „Este o posibilitate de compromis care menține pacea socială și o guvernare dreaptă”, a spus Hunor. Sprijin pentru o guvernare echitabilă Hunor a precizat că guvernul nu se teme de presiunea magistraților și că obiectivul este de a asigura echitate în societate, menținând pensiile speciale la un nivel corect, fără a afecta raportul dintre pensionari și cetățeni. Magistrații au cerut 65 la sută din salariul brut, ceea ce ar ridica pensia până aproape de 98 la sută din salariul net. Au propus și o opțiune de 60 la sută din salariul brut, dar niciuna dintre aceste variante nu a primit sprijinul liderilor Coaliției. Ei au susținut și o perioadă de tranziție de 18 ani, în timp ce Guvernul a propus 10 ani. Coaliția a respins această solicitare, însă premierul Ilie Bolojan s-a arătat deschis la o variantă intermediară de cel mult 15 ani. Nicușor Dan, ultima încercare de negociere Surse politice au transmis pentru MEDIAFAX că președintele Nicușor Dan ar putea avea marți o întâlnire fie cu reprezentanții Justiției, fie cu liderii Coaliției, pentru a debloca situația. Guvernul ar trebui să anunțe o decizie finală până miercuri. Sursele au mai precizat că o parte dintre lideri cred că este inevitabilă pierderea celor peste 230 de milioane de euro din PNRR, fiindcă jalonul privind pensiile speciale nu va fi finalizat până la 28 noiembrie.
Bolojan, despre combaterea evaziunii fiscale prin digitalizare: Fiecare instituție a acționat într-o formă de autarhie totală
Premierul a precizat că este nevoie de digitalizare pentru ca statul să primească date reale de la instituții. El a precizat că din cauza eșecului digitalizării, instituțiile au acționat într-o formă de autarhie totală. „ Noi, dacă n-am reușit să facem o digitalizare și să fim mai eficienți, este că fiecare instituție a acționat într-o formă de autarhie totală, fără să colaboreze, încercând să-și facă propriile sisteme, care uneori erau total diferite de celelalte sisteme, care nu erau compatibile, care nu colaborau”, a declarat Bolojan, în cadrul unui interviu la Euronews. Bolojan a oferit un exemplu El a dat și un exemplu. „Gândiți-vă că într-un oraș din România, într-o reședință de județ, în loc să ai un singur dispecerat de Poliție, în care să fie și Jandarmeria, și Poliția din municipiu, Poliția națională, și Poliția județeană de acolo, și Poliția Locală, și în care să fie toate camerele de luat vederi – care sunt montate în multe orașe, în principalele intersecții, în zonele cu risc de infracțiuni, de furturi, în zonele aglomerate și așa mai departe – noi avem câte patru dispecerate în fiecare reședință de județ. Doar într-un singur dispecerat ai camere de lua vederi – la Poliția Locală în general – care nu are anumite competențe, care nu se ocupă de anumite infracțiuni”, a declarat Bolojan. El a continuat, spunând că, în loc să existe un dispecerat comun care să deservească toate aceste specializări și să trimită personal acolo unde se întâmplă un incident, există mai multe dispecerate cu un număr mare de personal, care nu colaborează unul cu altul. „În loc să am șapte oameni, opt oameni într-un dispecerat comun, care să-i deservească pe toți, să-i trimită exact pe cel care trebuie, noi avem patru dispecerate diferite, cu câte cinci oameni într-un dispecerat: 20 de oameni – care nu colaborează între ei. Dacă se întâmplă ceva rău, oamenii din aceste dispecerate riscă să fugă de răspundere, pentru că este partajată, iar dacă se întâmplă ceva bun, toată lumea se înghesuie să apară într-o poză”, a exemplificat Ilie Bolojan. Bolojan își dorește reformarea Ministerului de Interne, dar și o digitalizare Bolojan a vorbit despre începutul reformei în Ministerul de Interne, care trebuie însoțită de digitalizare, spune premierul. El își dorește construirea unor sisteme bine puse la punct, gândite să colaboreze. „Am început să facem inclusiv această reformă în zona Ministerului de Interne, dar în același timp trebuie să facem digitalizarea, pentru că, în afară de faptul că e mult mai eficient decât activitatea omului, în afară de faptul că îți prelucrează baze de date foarte mari, îți arată unde sunt problemele și îți permite să acționezi punctual”, a declarat premierul. Evaziunea fiscală vine cu un risc ridicat de corupție și complictate Bolojan a atras atenția că, în zona de evaziune fiscală, riscul de subiectivism, complicitate și corupție este unul „destul de mare” și precizează că evaziunea nu ar exista fără ca cineva din sistem să o protejeze. „Atunci când omul face analize, așa cum s-a dovedit de multe ori în acești ani de zile, atunci când omul acționează în sisteme infracționale mari, în zona de evaziune fiscală, riscul de subiectivism, riscul de complicități, chiar de corupție, este destul de mare. Nu există infracțiune în stil mare, nici evaziune în stil mare, fără ca cineva dintr-un sistem care trebuie să se lupte cu ea, să nu asigure o formă de protecție – un non-combat – o prietenie prost înțeleasă. Lucrurile astea nu se întâmplă la scară mare, fără defecțiuni grave în sistem și astea trebuie corectate. Iar aceste lucruri le fac o organizare eficientă, deci o gândire strategică la nivel de țară și digitalizare cu măsuri care după aceea aduc mari câștiguri”, a conchis premierul.
Rafila, despre reforma administraţiei locale: ne apropiem de o soluţie, probabil luni
Întrebat despre reforma administraţiei locale, Rafila (PSD) a spus, miercuri, că nu participă la aceste discuţii ale coaliţiei, dar, „de ce am înţeles, nu pe surse, ci din discuţii cu colegii, ne apropiem de o soluţie care va fi prezentată opiniei publice şi care va încheia această discuţie legată de această reforma administraţiei locale, mai ales că punctul nostru de vedere, exprimat şi de preşedintele partidului şi de doamna Olguţa Vasilescu, a fost foarte clar în sensul în care şi instituţiile administraţiei centrale trebuie să intre într-un proces de reformare şi de reducere a cheltuielilor, nu exclusiv instituţiile autorităţilor locale”. Întrebat, în continuare, ce se va întâmpla dacă premierul Ilie Bolojan nu va fi de acord cu varianta PSD de a da opţiunea de a alege primarii şi şefii de consilii judeţene dacă fie taie salariile şi cheltuiele, fie posturile, Rafila a spus că de aceea a fost nevoie de încă o şedinţă, care va avea loc luni, pentru că nu s-a ajuns la o concluzie. „Sper că luni, la sfârşitul zilei, după întunirea coaliţiei, să avem un răspuns care să clarifice întrebările dumneavoastră. (Premierul – n.r.) este premier al unui guvern de coaliţie, nu este un premier al unuia sau altuia dintre partide”, a mai spus Rafila.
Sindicaliștii îl acuză pe Bolojan că DEZINFORMEAZĂ cu cifrele din administrația locală: A indus în eroare opinia publică
Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că a indus în eroare opinia publică afirmând că sectorul de „administrație publică” este supradimensionat. FNSA susține că „40% dintre funcționari se pensionează în următorii 10 ani” și că „administrația va fi blocată după valul de pensionări și valul de concedieri”. „Afirmațiile sale sunt false și manipulatorii. În realitate, atunci când tai posturi vacante, lovești direct în structura bugetară: fiecare astfel de post este finanțat pentru un an întreg, iar eliminarea lui generează economii clare și vizibile în bugetul instituției. Acești bani nu dispar, ci se redistribuie acolo unde este nevoie, de regulă la rectificarea bugetară. Prin urmare, premierul induce deliberat în eroare opinia publică, ascunzând adevărul despre consecințele reale ale acestor măsuri”, transmite sursa citată într-un comunicat remis Agerpres. FNSA: De ce dezinformați, domnule Bolojan, cu bună știință?! Sindicaliștii din aparatul administrativ atrag atenția că în următorii 5 ani se vor pensiona circa 13.376 de funcționari, adică 10% dintre funcționarii publici existenți în prezent. „Datele apar în Raportul privind managementul funcțiilor publice și al funcționarilor publici pentru anul 2024 realizat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP). Potrivit aceluiași raport ANFP, în următorii 10 ani se estimează pensionarea a circa 40.924 de funcționari, reprezentând 30,79% din totalul funcțiilor publice generale ocupate sau temporar ocupate.” FNSA consideră că numărul poate fi cu mult mai mare, având în vedere că 69% din funcționarii publici sunt femei și au dreptul să se pensioneze mai devreme decât bărbații. „În acest caz, ne întrebăm retoric, desigur, cum va mai funcționa administrația publică din România care va fi supusă în 2025 celui mai mare val de concedieri din ultimii 30 de ani, urmată de un alt val de pensionări care duce oricum la pierderea expertizei acestora și care va conduce, în cel mai evident mod cu putință, la blocaje instituționale? Ba, din contră, FNSA susține o reformă reală! Dar nu „Reforma mea”, cunoscută doar de domnul Ilie Bolojan! Suntem de acord cu o reformă realizată în Parlamentul României, așa cum este firesc! Suntem de acord cu o reformă care să fie cu adevărat dezbătută cu argumente și idei, care să dea astfel greutate schimbării administrației!”, se mai arată în comunicatul citat. Foto: Alexandra Pandrea
Tanczos Barna, despre reforma în administrația locală: Nu înseamnă pur și simplu concediere de persoane
În cadrul unei emisiuni la Antena 3 CNN, vicepremierul Tanczos Barna a afirmat că „reforma nu înseamnă pur și simplu concediere de persoane” și că este necesar „să vedem, să dimensionăm aparatul local al administrației publice locale, a primăriei în funcție de nevoi și în funcție de serviciile oferite de primărie”. Tanczos Barna a explicat diferența dintre o primărie care a externalizat serviciile și o alta care lucrează cu propriul personal. „O primărie dacă are angajați pe pază și nu a externalizat serviciul de pază la nivelul orașului, județului, municipiului, nu poate fi comparată cu o primărie care are 200 de angajați, poliție locală, și de aici vin diferențele. O primărie care a externalizat, știu eu, alte servicii nu poate fi comparată cu o primărie care are tot personalul de la parcuri, grădină (…) Unele primării au angajat tot personalul pe primărie, alte primării au înființat o companie a primăriei și angajații sunt acolo”, a spus vicepremierul. De asemenea, Tanczos Barna mai spune că reducerea de 10% trebuie să se facă în funcție de fiecare primărie în parte. „Normal că diferențele de 200-300 de oameni se văd în statistică și dacă faci o reducere cu 10% normal că îl pedepsești pe cel care a ținut angajații în primărie și a generat costuri mai mici”, a conchis vicepremierul.
Cât ar mai putea dura blocajul privind reforma aparatului administrativ? Răspunsul lui Kelemen Hunor
Kelemen Hunor, liderul UDMR, a explicat marți seară la Digi24 că discuțiile privind reorganizarea administrației sunt în impas, însă toți actorii politici implicați caută o soluție acceptată de toate părțile. Potrivit acestuia, una dintre principalele probleme este lipsa unui mecanism coerent de gestionare a informațiilor la nivel național, ceea ce duce la raportări diferite între prefecturi și Ministerul Dezvoltării. „În acest moment România, din păcate, nu are un sistem pus la punct pentru gestionarea informațiilor de la nivelul autorităților locale. Raportările de la prefecturi nu au o standardizare și de aceea datele erau diferite”, a spus Kelemen Hunor. El a dat ca exemplu situații contradictorii: în unele județe, raportările nu includ deloc angajații care lucrează pe fonduri europene, deși este imposibil ca această categorie să lipsească complet, iar în alte localități numărul raportat este exagerat, cum ar fi un oraș mic unde apar 68 de persoane încadrate la fonduri europene. Liderul UDMR a subliniat că premierul și miniștrii trebuie să aibă acces la date clare și actualizate pentru a putea gestiona corect resursele, astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără personalul necesar. În același timp, Kelemen Hunor a avertizat că problemele bugetare nu pot fi rezolvate doar prin majorări de taxe și impozite, ci și prin reducerea cheltuielilor: „Dacă nu rezolvi cheltuielile, tot ce se adună din taxe este înghițit de acest deficit, iar povara cade pe fiecare cetățean.” El a concluzionat că discuțiile vor continua, iar o soluție ar putea fi găsită în următoarele 10-14 zile.
Ilie Bolojan: Pensia magistraților va fi limitată la 70% din ultimul salariu
„Astăzi, valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4.800 și 5.000 de euro, deci 24.000-25.000 de lei. O pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550-600 de euro care este în România”, a declarat premierul. Bolojan a explicat că în formula propusă de lege, pensia în magistratură nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu, ceea ce oricum rămâne cea mai mare pensie dintre categoriile profesionale din România, dar este una „mult mai echitabilă și mai apropiată de realitate”. Premierul a subliniat necesitatea unui sistem de salarizare clar pentru magistrați, având în vedere că actualul sistem interpretabil a generat peste 23.000 de procese. „S-a ajuns în situația ca statul român să plătească peste 2 miliarde de euro diferențe salariale suplimentare și mai sunt încă cam pe atâtea sume care trebuie achitate în perioada următoare”, a precizat Bolojan. „Este nevoie de un sistem de salarizare predictibil, care să nu afecteze salariile magistraților, dar care să nu mai permită o atare situație în care ai procese în cascadă care fac impredictibilă partea de bugetare pe componenta de magistrătură”, a adăugat premierul. Bolojan a anunțat că pachetul a fost adoptat și că Guvernul își propune să trimită Parlamentului cele 5 proiecte până la finalul zilei, cu agenda pentru amendamente stabilită până la începutul săptămânii viitoare. Proiectul pentru administrația publică a fost scos de pe ordinea de zi, dar premierul nu a explicat de ce. Răspunsul purtătorului de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a fost: „Am să vă răspund eu. Mai sunt câteva chestiuni în discuție. În discuția partidelor se va relua discuția cu coaliția duminică, după care va urma probabil o ședință de guvern”.
Infografice | Pachetul 2 fiscal, pe înțelesul tuturor
Guvernul Bolojan promite reformă și eficiență, dar pentru românii de rând asta se traduce prin mai puțini funcționari, taxe mai mari și controale mai stricte. Fie că ai permis, locuință sau o mică afacere, vei resimți direct impactul noilor reguli. Pachetul 2 fiscal schimbă Coduri, legi și proceduri, iar Gândul îți arată ce înseamnă, concret, pentru buzunarul și viața de zi cu zi a cetățenilor. Potrivit surselor Gândul, noul pachet fiscal este încă negociat la nivelul coaliției și urmează să fie adoptat într-o ședință de guvern săptămâna aceasta. Cel mai probabil, pachetul va fi asumat prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan în Parlament, în prima săptămână a sesiunii ordinare. Mai multe legi și coduri modificate de noul pachet Pachetul 2 fiscal nu aduce doar măsuri punctuale, ci modifică simultan mai multe legi și coduri: Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Codul Administrativ, OUG-ul privind circulația pe drumurile publice, OUG-ul privind jocurile de noroc, Codul Vamal, Legea ANAF, Legea societăților comerciale și altele. De aceea, premierul se gândește să împartă pachetul 2 în cinci proiecte. „Sunt destul de diferite și e greu să cuplezi pensia cu administrația pensiile magistraților cu companiile de stat”, a precizat Bolojan miercuri seara. (detalii AICI) Însă, practica zilnică a cetățeanului se va schimba. De la plata taxelor, obținerea autorizațiilor, soluționarea cererilor până la interacțiunea cu statul, toate aceste aspecte ar putea fi afectate într-un fel sau altul. Mai puțini funcționari și controale mai stricte pot însemna timp mai lung pierdut de cetățeni în fața ghișeelor. Funcționarii mai puțini. Permisul condiționat de plata datoriilor Modificările din reforma administrației locale care vizează Codul Administrativ prevăd reducerea cu peste 40.000 a posturilor din administrația locală, inclusiv în cabinetele primarilor, viceprimarilor și poliția locală. Măsura va avea efecte directe pentru cetățeanul obișnuit. Autorizații, certificate sau rezolvarea cererilor ar putea dura mai mult. Flexibilitatea normei de lucru – care permite unui funcționar să lucreze jumătate de normă în două instituții – riscă să facă disponibilitatea personalului și mai limitată. „Un bibliotecar la o comună mică nu se justifică cu normă întreagă”, spunea Ilie Bolojan pe 18 iulie. Suspendarea permisului pentru neplata datoriilor publice (modificări ce vizează OUG-ul privind circulația pe drumurile publice) sau condiționarea radierei mașinii de plata tuturor datoriilor către administrația locală va afecta direct șoferii. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, explica pe 12 august că „nu dorim să luăm permisul nimănui” și că „sper să găsim o soluție juridică, un text care poate fi pus în aplicare”. Reforma din Pachetul 2 fiscal lovește direct și în polițiștii locali, unde zeci de mii de posturi urmează să fie eliminate (un polițist la 1.000 de locuitori). Pentru cetățean, asta poate însemna mai puțină pază și ordine în cartiere. În paralel, reglementările mai stricte pentru jocurile de noroc vor duce la dispariția sălilor de păcănele din apropierea școlilor și a locuințelor, însă operatorii avertizează că interdicțiile vor împinge fenomenul în zona online, mult mai greu de controlat. Multinaționalele, coletele și buzunarul cetățeanului Taxele pentru colete extracomunitare (Temu sau Shein) vor fi standardizate (25 de lei pe fiecare colet de sub 150 de euro), iar comercianții vor fi obligați să accepte plata cu cardul. Firmele mici trebuie să-și facă cont la Trezorerie până în 2026, sub amenințarea unor sancțiuni între 3.000 și 10.000 de lei. În ceea ce privește taxarea cheltuielilor deductibile ale marilor companii multinaționale, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, explica pe 13 august că „se permit niște cheltuieli deductibile, dar la un nivel de 3%”. „Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, spunea Nazare Capitalul social al firmelor, impozit pe propietate majorat și legea insolvenței Inițial, modificările vizau un capital social minim de 8.000 lei pentru firmele noi, indiferent de cifra de afaceri. Sursele Gândul arată că în coaliție, ministrul Nazare a venit cu valori diferențiate: 500 lei pentru firmele cu cifra de afaceri până la 400.000 lei 5.000 lei pentru firme cu cifra de afaceri între 400.000 și 7 milioane lei 90.000 lei pentru firme cu cifra de afaceri peste 7 milioane lei Impozitele pe proprietăți vor crește până la 70%, iar legislația privind insolvența (Legea insolvenței) va fi mai strictă, potrivit noilor modificări din pachetul 2. Cum România este printre țările UE cu cei mai mulți număr de cetățeni care dețin proprietăți, aproape fiecare cetățean care are o casă sau o mașină va resimți direct noua măsură. „Marea” reformă la stat Deși anunțată cu surle și trâmbițe, „lupta cu sinecurile” pare mai subțire decât valul de noi taxe puse pe umerii românilor. „Așa cum ați văzut în ultima perioadă, de la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor conducerilor care s-au instalat acolo, de la randamentele lor, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român”, spunea premierul pe 11 iulie. Reforma propusă de Guvern vizează reducerea numărului de membri și limitarea indemnizațiilor în consiliile de administrație la ASF, ANCOM, ANRE, dar și în marile companii de stat din Energie, Transporturi și industria de apărare, precum și reorganizarea unor structuri precum DSU, IGSU și IGAv. Totodată, este anunțată înființarea unui Departament de Digitalizare direct în subordinea prim-ministrului și reglementări mai stricte pentru acordarea concediilor medicale. Pensiile speciale. Modificările cerute de Nicușor Dan Forma inițială a reformei pensiilor speciale, prin modificările aduse la Legea privind statutul magistraților, prevedea inițial creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din ultimul venit net. Această formulă era considerată neechitabilă și risca să fie contestată la Curtea Constituțională. Pentru a evita blocajele de natură constituțională, Nicușor Dan a propus mai multe ajustări în ședința Coaliției de marți seara, 26 august. Noile modificări vizează plafonarea pensiilor la maximum 75% din ultimul venit net și extinderea perioadei de tranziție la 15 ani, potrivit spuselor lui Ilie Bolojan de miercuri seara. (detalii AICI) „Niciun sistem de justiție din Europa nu permite pensionarea magistraților la 48 de ani, după doar 25 de ani de vechime”, a punctat premierul. Magistrații au anunțat deja proteste care blochează dosarele aflate pe rol. Curțile de Apel din București, Galați, Alba Iulia,
Alexandru Rogobete a anunțat principalele măsuri de reformă în sistemul sanitar
Măsurile au fost prezentate pe Facebook. „Reforma în sănătate nu se face cu lozinci, ci cu reguli clare și curaj de a schimba vechile practici. Ministerul Sănătății a pus în transparență decizională proiectul unei Ordonanțe care aduce măsuri concrete pentru pacienți și pentru cei care conduc unitățile medicale. În ultimele zile, m-am consultat cu profesioniști din sănătate, cu sindicatele, cu asociațiile de pacienți și cu experți din industrie. Toate observațiile și propunerile au fost analizate cu seriozitate, pentru ca textul final să răspundă corect nevoilor reale. Nu este vorba despre austeritate, ci despre eficientizarea resurselor și despre un sistem mai funcțional, mai echitabil și mai transparent”, a scris Alexandru Rogobete. El a prezentat principalele măsuri cuprinse în proiectul de ordonanță „Consorții medicale pentru servicii mai bune – Spitalele vor putea să se asocieze între ele pentru activități medicale comune, cercetare, investiții, dar și achiziții de medicamente și echipamente. Înseamnă resurse folosite mai eficient și servicii mai bune pentru pacienți, fără competiții inutile între spitale. Manageri evaluați pe performanță – Am spus de multe ori că a fi manager într-un spital nu este un bonus, ci o mare responsabilitate. Până acum, criteriile de performanță erau învechite și nu reflectau adevărata eficiență administrativă și managerială. Prin această modificare, introducem criterii clare de management, indicatori de performanță relevanți și o regândire completă a modului în care se organizează concursul. Managerii vor încheia contracte de maximum 4 ani, evaluate anual pe baza acestor indicatori clari. Dacă nu își ating obiectivele, contractele încetează. Șefi de secție cu atribuții clare și responsabilitate Șefii de secție, laborator sau servicii medicale vor avea contracte de administrare cu evaluare anuală. Cabinete de familie mai accesibile și un rol consolidat în sistem – Medicina de familie este stâlpul sistemului de sănătate. Toți pacienții trebuie să poată accesa medicul de familie, iar fără colegii noștri din medicina primară sistemul nu poate funcționa corect. De aceea, este esențial să le întărim rolul și statutul, atât în societate, cât și în sistemul de sănătate. Cabinetele de medicină de familie pot înființa cel mult două puncte secundare de lucru, dacă medicul solicitant asigură un program fracționat de minimum 5 ore pe săptămână, în norma lui de bază sau peste aceasta. În plus, din 2026 finanțarea medicilor de familie se va baza preponderent pe serviciile efectiv acordate pacienților – 80% plată pe serviciu și doar 20% plată per capita. Dezvoltarea ambulatoriului de specialitate Valoarea punctului în ambulatoriu crește la 6,5 lei de la 1 octombrie și la 8 lei de la 1 ianuarie. Investim direct în servicii de diagnostic și tratament mai accesibile, astfel încât problemele medicale să fie rezolvate rapid, fără drumuri inutile la urgență. Card european de sănătate cu valabilitate extinsă – O măsură simplă, dar importantă, care reduce birocrația și oferă siguranță pacienților atunci când au nevoie de îngrijiri medicale în străinătate. Astfel, prelungim valabilitatea cardurilor cu 10 ani de la emitere pentru pensionarii peste 65 de ani, respectiv pentru copii până la îndeplinirea vârstei de 18 ani. Finanțare transparentă și bazată pe performanță pentru spitale – Se introduce o metodologie unitară de alocare a fondurilor, ținând cont de volumul și complexitatea cazurilor, gradul de utilizare a capacității și eficiența spitalului. Spitalele vor fi finanțate corect, pe baza nevoilor reale și a performanței medicale. Metodologia va ține cont de criterii clare și obiective: ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor spitalului; ponderea influențelor financiare în veniturile spitalului provenite din contractul cu casa de asigurări de sănătate; ponderea influențelor financiare în totalul cheltuielilor salariale ale spitalului; indicatori de activitate și performanță medicală, precum volumul și complexitatea serviciilor oferite, gradul de utilizare a capacității spitalului și eficiența utilizării resurselor; raportarea sumelor alocate la disponibilitățile financiare ale Fondului și prioritățile strategice stabilite pentru finanțarea sistemului sanitar. Metodologia include, după caz, mecanisme speciale pentru unitățile care au o activitate complexă sau strategică, precum cele cu programe naționale de sănătate sau cu rol regional/național. Astfel, spitalele cu specific medical complex vor primi fonduri corelate cu gradul de adresabilitate al pacienților și nevoile reale de servicii medicale. Toți indicatorii vor fi stabiliți pe baza datelor raportate lunar sau trimestrial de unitățile sanitare, ceea ce asigură transparență și predictibilitate. Această abordare introduce performanța ca principiu central în finanțarea spitalelor: resursele vor fi alocate nu arbitrar, ci în funcție de activitatea efectivă și eficiența fiecărei unități. Pe lângă aceste criterii, introducem o nouă categorie – spitale strategice. Acestea sunt unități cu activitate complexă sau rol regional/național, inclusiv cu programe naționale de sănătate, care vor beneficia de mecanisme speciale de alocare a fondurilor. Scopul este ca aceste spitale să primească finanțare corelată cu complexitatea activității și nevoile reale ale pacienților, asigurând astfel servicii de calitate pentru cazuri complexe sau critice”, a explicat Rogobete. Ministrul a mai spus că reforma va fi implementată deoareec nu mai poate fi amânată. „Mesajul nostru este ferm: aceste măsuri nu sunt simple articole de lege, ci semne de respect pentru pacienți și pentru medicii care muncesc cu bună credință. Este începutul unei schimbări care nu mai poate fi amânată. Încrederea ne face bine”, a precizat Alexandru Rogobete.
Reforma în sănătate, discutată de ministrul Alexandru Rogobete cu liderii de sindicat
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat ce a discutat cu sindicaliștii. „Astăzi am avut, la Ministerul Sănătății, o întâlnire de lucru cu reprezentanții Federației Sanitas și Federației Solidaritatea Sanitară. A fost un dialog necesar și constructiv, pentru că sistemul de sănătate nu poate progresa fără responsabilitate, transparență și sprijin real pentru pacienți și pentru personalul medical. Am discutat aplicarea noilor măsuri prin care managerii de spital vor avea contracte de management bazate pe indicatori de performanță clari, iar modul de organizare a concursurilor va fi regândit pentru mai multă corectitudine și profesionalism. De asemenea, șefii de secție, de laborator sau de servicii medicale vor semna contracte de administrare cu criterii de performanță evaluate anual. Această schimbare pune accent pe responsabilizarea celor aflați în poziții de conducere și pe calitatea actului medical oferit pacienților”, a transmis Alexandru Rogobete. Ministrul Sănătății le-a propus sindicaliștilor să facă parte din grupurile de lucru care vor construi noile pachete de măsuri. „Le-am propus reprezentanților sindicatelor să facă parte din grupurile de lucru care vor construi noile pachete de măsuri. Experiența lor practică este vitală pentru decizii corecte și echilibrate. Reforma în sănătate nu este doar o chestiune administrativă. Este o datorie morală față de pacienți și față de profesioniștii care susțin zi de zi spitalele din România. Prin măsuri clare, prin responsabilizare și printr-un dialog constant, putem reda încrederea oamenilor în sistemul sanitar”, a precizat ministrul Sănătății.