Caramitru prezintă „cea mai șocantă hartă a României”
Într-o nouă postare pe contul său de socializare, analistul economic Andrei Caramitru avertizează că, în contextul în care România a intrat oficial în recesiune, iar inflația a atins niveluri record, decidenții trebuie să ia măsuri rapide pentru stoparea risipirii banului public din cauza primarilor din localități aproape inexistente pe hartă. Cu alte cuvinte, susține economistul renumit pentru stilul său tranșant, dar și controversat, Guvernul Bolojan nu mai poate amâna reforma administrației publice locale. Andrei Caramitru atrage atenția, cu cifre exacte, că schema de subvenții de la bugetul de stat este mult umflată de localități minuscule, care totuși primesc bani, crescând deficitul bugetar. Polonia și Bulgaria funcționează cu mult mai puțini primari În comentariul său, acesta dă exemplu unor primării din Polonia sau Bulgaria, care funcționează cu o schemă redusă de personal. ”Cea mai șocanta hartă a României ! Ce vedeți mai jos e așa: – în galben comune care pe hârtie sunt sub 5000 de rezidenți (dar peste 1500). – in roșu comunele sub 1500 rezidenți “pe hârtie”, deci care conform legilor și codului administrativ NU ar trebui să existe . Sunt 466 astfel de “comune” – în albastru sunt “orașe” care au sub 5000 de locuitori (adică conform legii ar trebui să fie comune). Dar au cheltuieli și număr de bugetari cât un oraș ! Jaf ! Sunt 37 de astfel de “orașe” Este absolut șocant, aberant. Avem de 3 ori mai mulți primari per capita decât Polonia, de 5 ori mai mulți decât Bulgaria da ????? COMASARE !!!!!!!!!!!! NU SE MAI POATE AȘA CEVA !!!!! Ps: cifrele vin din platforma transparenta.eu. Și realitatea e mult mai rea – cifrele din recensământ sunt ultra umflate în rural de primarii de acolo”, arată Caramitru Jr. în comentariul său. RECOMANDAREA AUTORULUI
Iancu Guda trage semnalul de alarmă: Nu mai sunt bani și creditorii ne opresc robinetul. Cuțitul taie deja din os, nu mai este carne pe os
Analistul economic Iancu Guda avertizează prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, că România se confruntă cu o ajustare fiscală masivă, aproximativ 11% din PIB, necesară până în 2030. Potrivit acestuia, reformele în sectorul public, administrație, companiile de stat și în sistemul de pensii sunt inevitabile, iar un eventual eșec ar reprezenta falimentul direct al statului. În postare, economistul explică că, ajustarea fiscală nu mai poate fi așteptată și spune că România se află sub presiunea creditorilor. Acesta susține că situația nu poate fi rezolvată doar prin noi creșteri de taxe, ci prin implementarea unor reforme în sectorul public și în administrația locală. Guda atrage atenția că reforma din sectorul public nu mai poate fi amânată pentru că tăierile bugetare au ajuns la limită, iar întârzierile vor transforma ajustarea într-un proces riscant. „De ce sunt ÎNCREZĂTOR (nu “optimist” .. nu “idealist”) că TOATE reformele necesare se vor implementa în următorii 3-4 ani. UN SINGUR GRAFIC! O MARE PROBLEMA: DIMENSIUNEA AJUSTĂRII este de minim 11% din PIB, cca. 200 MILIARDE RON!! Până în 2030 trebuie să facem rost de acești bani. Dacă NU reușim = FALIMENT. ORICINE își imaginează că poate obține acești bani numai din creștere taxe (să suporte sectorul privat) este deconectat de la realitate. Alte taxe NU mai trebuie majorate, a spus foarte clar si Premierul Bolojan recent la Radio România Actualități. ORICINE crede că se poate amâna / evita reforma din sectorul public, cu tot ce scrie mai jos, este deconectat de la ce urmează în viitorul apropiat. SE VA ÎNTAMPLA! NU avem de ales. Nu mai sunt bani și creditorii ne opresc robinetul. Sub presiunea externă, va trebui să o facem. Cuțitul taie deja din os, nu mai este carne pe os. GATA.” Economistul vorbește despre cum aceste reforme ar trebui să fie aplicate pe mai multe fronturi, de la plafonarea pensiilor speciale și reforma administrației locale, până la restructurarea din companiile de stat și reforma legilor pe justiție. Guda subliniază că aceste măsuri nu sunt doar opțiuni politice, ci pași firești pentru stabilitatea economică a României și pentru evitarea unui colaps bugetar, mai ales în cotextul cheltuielilor militar, plus 3%, și al terminării fondurilor din PNRR după 2027. În finalul postării, Iancu Guda vorbește despre perspectivele economice și eventualele obstacole care pot apărea. Specialistul susține că România poate deveni o mare putere economică regională și un jucători important în UE, în special datorită numărului de kilometri de autostradă care vor fi finalizați și al propiectului Neptune Deep. Totuși, economistul avertizează că există un pericol al anumitor părți din „sistemul politic piramidal controlat de baroni, interlopi care se hrănesc din corupție și hoție”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Iancu Guda sare să-l ajute cu cifre prietenoase pe Ilie Bolojan: „Cifrele privind execuția bugetară arată din ce în ce mai bine” Iancu Guda a descoperit că se poate economisi și cu venituri mici. „Veniturile foarte mari duc la risipă și pierderea reperelor”
Ce a fost și ce a rămas din pachetul II al lui Bolojan. Fără reforma administrației locale, POVARA pică tot pe cetățean și companii
Dacă primul pachet fiscal, cu creșterea TVA la 21% și a accizelor, a lovit direct în buzunarele românilor, al doilea pachet era anunțat ca fiind cel care „demolează” sinecurile din instituțiile statului. În realitate, surpriza este că tot cetățeanul și companiile duc greul, pentru că reforma administrației locale, piesa centrală din discursul lui Ilie Bolojan, a fost scoasă în ultimul moment de pe ordinea de zi a Guvernului. Premierul a început cu reforma de jos în sus, de la cetățean la stat – deși promitea o reformă prin care să fie reduse posturile din administrațiile locale – după discuții intense cu reprezentanții Asociației Municipiilor și ai Uniunii Consiliilor Județene, la ședința de guvern de vineri, capitolul a fost scos, pe fondul neînțelegerilor din coaliție privind forma finală a reducerilor de personal. Așa se face că, din tot pachetul II, singurele măsuri care vizează aparatul de stat sunt cele privind eficientizarea unor autorități administrative autonome precum ANCOM, ANRE și ASF. Concret, acolo se reduc posturile de specialitate cu 10% și cele de suport cu 30%, potrivit amendamentelor adoptate la actul normativ asumat în Parlament. La insistențele USR, premierul a acceptat și un amendament prin care îngheață bonusurile șefilor din companiile autonome până în 2028. O măsură mai degrabă simbolică, dar care oferă măcar senzația că s-a tăiat ceva din privilegiile sinecurilor. Bâlbe la Palatul Victoria pe impozitul pe cifra de afaceri a multinaționalelor Cea mai notabilă bâlbă guvernamentală rămâne, însă, saga impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA). Vineri, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunța eliminarea taxei de 1% pentru companiile cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. „Una dintre cele mai importante măsuri din acest pachet este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro, care nu discrimina între companiile străine și cele românești. Noul sistem de impozitare pe care l-am propus tratează punctual acele cheltuieli ale companiilor multinaționale care sunt sensibile (…) pentru că ne dorim investiții din partea acestor companii”, explica vineri Nazare. (detalii AICI) Doar că, la trei zile distanță, aceeași taxă reapare, în urma unui amendament PSD acceptat de premier. „Va fi aplicat impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an și nu aplică mecanismul cu limitarea cheltuielilor pentru afiliați”, transmitea Palatul Victoria după ședința de luni. Vezi amendamentele PSD – AICI Un joc de-a v-ați ascunselea fiscal, care ridică semne de întrebare pentru investitori. Ce mai rămâne valabil din declarațiile guvernului de la o zi la alta? Taxa pe marile averi, introdusă peste noapte Pe lângă bâlba cu IMCA, pachetul II a venit cu o surpriză în plus. Introducerea peste noapte a taxei pe lux. Practic, impozitele pentru casele de peste 500.000 de euro și mașinile mai scumpe de 75.000 de euro au fost triplate, de la 0,3% la 0,9%. Amendamentul, venit din partea PSD, a fost acceptat imediat de premierul Bolojan și inclus în forma finală a actului normativ. (detalii AICI) Câte amendamente au fost depuse la cele 5 proiecte de lege Dincolo de declarațiile politice de la pupitrul Palatului Victoria, pachetul doi nu a livrat reforma pe care Bolojan a promis-o. Cu administrația locală neatinsă, sinecurile intacte și bâlbe fiscale de tip „uite IMCA, nu e IMCA”, povara cade tot pe cetățeni și companii. Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Olguța Vasilescu: Două comune similare, situaţii diferite: una să dea afară 6 oameni, alta să angajeze unul
Una trebuia să disponibilizeze şase oameni, iar alta să mai angajeze unul, la acelaşi număr de posturi, arată Olguţa Vasilescu. „Văd că, după şedinţa de ieri a coaliţiei de guvernare, se rostogoleşte ideea că PSD se opune reformei în administraţia publică locală. De fapt, noi am lăsat guvernului încă două săptămâni la dispoziţie să îşi facă temele şi să propună coaliţiei un plan de reformă coerent. După ce marţi coaliţia stabilise un procent de reducere cu 25 la sută din posturile din administraţia locală, joi, dl. Bolojan ne-a anunţat că nu mai e de acord cu procentul de 25, propus chiar de domnia sa, ci vrea 45, pentru că nu a făcut bine calculele. Pe principiul: am o idee cu care nu sunt de acord! Din discuţii a reieşit că nici duminică nu avea toate calculele corecte, lucru dovedit de preşedintele CJ Olt, Marius Oprescu, prezent la şedinţă, care a arătat că două comune similare ca număr de locuitori, pe simulările făcute de guvern, aveau situaţii diferite: una trebuia să disponibilizeze 6 oameni, iar alta să mai angajeze unul, la acelaşi număr de posturi. De ce am cerut amânarea?”, a transmis Vasilescu. Din acest motiv, PSD a cerut amânarea cu două săptămâni a reformei administraţiei publice locale, după ce liderul PNL Ilie Bolojan şi-a schimbat propunerea de reducere a posturilor de la 25% la 45%, recunoscând că nu făcuse calculele corecte. PSD motivează amânarea prin necesitatea introducerii datelor reale de către primării, crearea unor organigrame funcţionale pentru primăriile mici (unele au doar 9 angajaţi), clarificarea posturilor de salubrizare, evitarea desfiinţării tuturor direcţiilor şi includerea instituţiilor din subordinea primăriilor. „Nu poţi să ameninţi că îţi iei jucăriile şi pleci dacă nu se face doar cum vrei tu, când ţi se dau atâtea argumente că greşeşti”, a declarat reprezentantul PSD. Disponibilizările trebuie finalizate până la 1 ianuarie 2026: „Dacă reducerea unui număr mare de posturi se face fără scăderea PRIN LEGE a numărului de posturi necesare pentru crearea unei direcţii, de la 20 la 12, se desfiinţează toate direcţiile, iar primarul rămâne să semneze singur, fără altă semnătură, ceea ce nu se poate, contravenind Codului Administrativ şi procedurilor din primării. Soluţia domnului Bolojan aici a fost să unim direcţia Juridică şi cea de la Urbanism, ceea ce e imposibil, fiindcă sunt specializări diferite. Modalitatea de disponibilizare NU VA REZISTA ÎN INSTANŢĂ. Şi ne vom trezi în situaţia de acum câţiva ani, când toţi cei disponibilizaţi s-au întors la locurile de muncă şi au fost despăgubiţi de stat. Am solicitat legea lucrată de AMR să fie adoptată înaintea pachetului, iar funcţionarii să fie toţi evaluaţi şi să plece acasă cei nepregătiţi, nu otova. Am cerut ca în calculul disponibilizărilor să fie prinse şi instituţiile din subordinea primăriilor, care au fost EXCEPTATE şi nu am înţeles de ce şi nici nu s-a dat o explicaţie clară. Şi acolo schemele de personal sunt umflate şi chiar cu oameni mai puţin necesari unei bune funcţionări a localităţii. Am solicitat să fie prinşi şi ei la disponibilizări, dacă tot se doreşte o cifră exactă. 7. Şi am cerut ca nu doar administraţia locală să piardă posturi, şi anul trecut s-au mai făcut reduceri de 10 la sută, ci şi cea centrală”.