Republica Moldova începe reforma pe care politicienii români o tot promit de 35 de ani: regionalizarea. Cele 32 de raioane de peste Prut se comasează în 10 județe
Guvernul de la Chișinău a lansat proiectul de reformă care va duce la comasarea a sute de localități și la micșorarea numărului de județe (raioane) de la 32 la 10. Asta în timp ce la noi, majoritatea comunelor au sub 3.000 de locuitori, cea mai mică având aproximativ 90 de oameni, iar reforma administrativ-teritorială este în promisiunile tuturor politicienilor de 35 de ani, însă nu se întâmplă niciodată. România are aceeași împărțire administrativă ca în anii 1960, când s-a făcut ultima reformă. Republica Moldova se confruntă, ca și România, cu o fărâmițare excesivă a teritoriului, cu depopularea multor comune și cu costuri de administrare nesustenabile. Conceptul reformei administrative, prezentat de Guvernul de la Chișinău prevede că Republica Moldova va avea doar 10 raioane în loc de 32, câte sunt acum, iar fiecare primărie va trebui să aibă nu mai puțin de 3.000 de locuitori, după amalgamarea voluntară a localităților și până la alegerile locale din toamna anului 2027. Acum, peste 87% din cele 892 de primării din Republica Moldova au sub acest prag. Totuși, în țara vecină nu există opoziția unor „baroni locali” precum în România. Și aici vorbim despre o opoziție din partea unor partide față de posibilitatea ca județele controlate de ei să dispară. Unele probleme mai vizează posibilitatea apariției unor enclave etnice maghiare. De asemenea, nu se înțelege exact care va fi forma de organizare a diferitelor regiuni de dezvoltare. Republica Moldova va trece la o reformă a adminstrației locale de amploare. O reformă pe care România o promite de două decenii, dar nu o realizează. Guvernul de la Chișinău a anunțat reforma administrativ-teritorială la începutul anului 2026. Anterior, președintele Parlamentului și liderul partidului de guvernare Igor Grosu a anunțat că reforma ar trebui să fie gata până în 2027, când vor avea loc noi alegeri locale. La mijlocul lunii februarie, Guvernul moldovean a anunțat că peste 450 de primării au inițiat procesul de amalgamare voluntară. Reprezentanții Executivului precizează că mecanismul „rămâne un instrument esențial pentru modernizarea administrației publice locale și pentru construirea unor primării mai puternice, capabile să ofere oamenilor servicii publice mai calitative”. Parlamentul de la Chişinău a simplificat mecanismul de amalgamare voluntară a localităților Parlamentul din țara vecină a adoptat vineri, 24 aprilie, iniţiativă legislativă care prevede amalgamarea voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), simplificând şi adaptând astfel sistemul la nevoile comunităţilor din Republica Moldova. Proiectul de lege, în acest sens, a fost votat în a doua lectură de 53 de deputați din majoritatea parlamentară. Opoziția a votat împotrivă sau s-a abținut de la vot. Potrivit oficialilor de la Chișinău, proiectul de lege a fost îmbunătăţit ca urmare a consultărilor cu primarii şi cetăţenii. Noile prevederi au scopul de a reduce birocraţia in procesul de amalgamare voluntară: vor fi necesare mai puţine documente, fiind suficientă o argumentare succintă şi prezentarea listei localităţilor implicate. Localităţile care vor decide să se unească vor avea mai multă flexibilitate în procesul de selectare a centrului administrativ şi de alegere a denumirii UAT amalgamate. Totodată, se modifică şi condiţiile de luare a deciziilor privind amalgamarea voluntară cu alte UAT-uri. Astfel, decizia va fi adoptată cu votul majorităţii consilierilor aleşi. Modificările vizează şi eliminarea limitei fixe de 25 de kilometri dintre localităţi, ceea ce uşurează procedura de amalgamare voluntară, explică Parlamentul. Un alt aspect important vizează păstrarea serviciilor publice în localitate, inclusiv prin centrele unificate de prestare a serviciilor, fără ca oamenii să fie nevoiţi să se deplaseze la sediul primăriei din centrul administrativ al UAT amalgamate. Până în prezent, au fost finalizate două procese de amalgamare voluntară – în oraşul Leova şi în comuna Călineşti din raionul Făleşti. Potrivit notei de fundamentare a proiectului, numărul deciziilor de iniţiere a procesului de amalgamare voluntară a crescut, iar 298 de comunităţi au manifestat interes în acest sens. Reformă necesară Potrivit proiectului, peste 87% dintre primăriile din Republica Moldova au mai puțin de 3.000 de locuitori, cheltuind aproape 30% din buget pentru costuri administrative. Totodată, acestea modernizează mult mai greu localitățile față de structurile mai mari, având carențe semnificative în ceea privește infrastructura și serviciile publice. Respectiv, 34% dintre locuințe nu au acces la apă și canalizare, iar mai mult de jumătate dintre ele fiind în localitățile mici. De asemenea, potrivit documentului, integrarea europeană pune pe masa Republicii Moldova oportunităţi de finanţare fără precedent, iar autorităţile trebuie să aibă capacităţi pentru a putea absorbi aceste fonduri. „Fondurile structurale europene presupun planificare multianuală, management profesionist al proiectelor, proceduri de achiziţii conforme, cofinanţare locală şi raportare standardizată. De regulă, o comunitate cu o administraţie sub pragul de 3000 de locuitori, fără specialist în managementul proiectelor şi fără specialist în achiziţii, nu poate îndeplini aceste cerinţe – nu din cauza oamenilor, ci a dimensiunii structurale”, se mai menţionează în document. Mai mult, autorităţile susţin că Republica Moldova are unul dintre cele mai fragmentate sisteme administrative din Europa, raportat la numărul populaţiei – o medie de 2.708 de locuitori, comparativ cu media de 4.685 de locuitori din UE la nivel de APL I. „Reforma administrativ-teritorială nu înseamnă să desenezi o hartă nouă” Pe de altă parte, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a criticat acest proiect de lege, în forma actuală, și a solicitat revizuirea substanțială a acestuia. Reprezentanții autorităților locale avertizau asupra unor riscuri pentru „democrația locală și autonomia comunităților”. Una dintre principalele nemulțumiri viza diminuarea rolului consultării cetățenilor. În acest context, organizația atragea atenția că reducerea cerințelor de vot calificat „diminuează democrația locală și condiționează riscuri de amestec arbitrar a politicului în viața colectivităților locale”. Totodată, CALM susține că proiectul trebuie integrat într-o reformă mai amplă a administrației publice. De ce raioane și nu județe? Republica Moldova nu poate renunța la vechea denumire de „raion”, moștenită încă din perioada existenței URSS. Articolul 110 din Constituția Republicii Moldova stipulează că teritoriul țării „este organizat, sub aspect administrativ, în sate, orașe, raioane și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia”. Articolul 110 din Constituția Republicii Moldova. Foto: Constituția Republicii Moldova Așadar, pentru a renunța la denumirea de „raion”, este nevoie de un consens între fracțiunile parlamentare și de susținerea
G4Media. Dominic Fritz: Bugetul pe 2026 va tăia risipa și va deschide companiile de stat către privat
Dominic Fritz, președintele USR, a explicat într-un interviu exclusiv pentru G4Media principalele obiective ale partidului în cadrul acestor negocieri. „Acest buget va fi în continuare un buget de disciplină bugetară. Și disciplină bugetară înseamnă o scădere a cheltuielilor de administrație”, a declarat Fritz. Liderul USR a precizat că reforma administrativă este prioritatea zero pentru eficientizarea statului și pentru reducerea risipelor, în special în structurile deconcentrate ale ministerelor, unde există numeroase instituții și oficii locale cu funcționari, șoferi și sinecuri politice. „Cei mai importanți, din punctul nostru de vedere, sunt pașii concreți pentru reformă administrativă în ministere și structurile deconcentrate, care acum au în toate județele tot felul de instituții, oficii, toți cu șoferi. De multe ori, acestea sunt sinecuri politice. Aici vedem un mare potențial de eficientizare a statului”, a explicat Dominic Fritz. Un alt obiectiv major vizat de USR se referă la companiile de stat. Partidul susține vânzarea unor pachete minoritare și închiderea anumitor companii care reprezintă „găuri negre” pentru buget, pentru a aduce mai mulți investitori privați și know-how privat în aceste societăți. Fritz a menționat că este vorba despre participări minoritare, nu despre vânzarea integrală a companiilor. „De la Hidroelectrica până la Romgaz, în foarte multe cazuri putem să creștem acțiunile minoritare. Sunt și companii mai mici, inclusiv pe partea de apărare, unde ar fi de bun augur să facem parteneriate cu alte firme europene, să investească sau să facă joint ventures cu companiile noastre”, a explicat Fritz. Președintele USR a subliniat că fondurile recente aprobate prin programul SAFE, în valoare de 16,8 miliarde de euro, reprezintă o oportunitate majoră pentru dezvoltarea industriei de apărare din România. Cu toate acestea, el avertizează că aceste investiții nu vor fi eficiente dacă industria rămâne blocată în structuri rigide, fără implicare privată și know-how modern. „O bună parte din acești bani trebuie să ajungă în industria de apărare în România, dar asta nu se poate întâmpla dacă această industrie rămâne la fel de încremenită cum este acum. Avem nevoie de mai mult know-how privat”, a concluzionat Dominic Fritz.
Dragoș Pîslaru anunță o ECONOMIE de 40,3 milioane de lei după reforma la nivelul MIPE. De unde s-au tăiat costuri
După reducerea salariilor, a posturilor și a cheltuielilor administrative, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a estimat o economie la nivelul instituției de câteva zeci de milioane de lei, urmând ca lunile următoare să încerce și reducerea costurilor cu chiriile, fie prin renegocierea cu actualii proprietari, fie prin comasarea sediilor, în teritoriu. Dragoș Pîslaru a detaliat, într-o conferința de presă organizată miercuri, pentru prezentarea bilanțului după o lună de mandat, stadiul reformei pentru reducerea cheltuielilor administrative și eficientizare a proceselor interne de la nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. „Ca urmare a analizei și măsurilor din ultima lună, vă pot spune că avem proiecția pentru august – decembrie de realizare o economie de 40,3 milioane de lei. Puteți să puneți în comparație cu alte ministere, noi zicem că fiind un minister mai mare și suma e mai mare și în competiția pe ministere, vă faceți dumneavoastră calculele cine reduce mai mult și cum reduce. Între noi fie vorba, eu acuma zâmbesc, dar e un zâmbet amar pentru că o bună parte din aceste lucruri vin din cheltuielile salariale care au fost reduse și evident că, după cum vă imaginați, un început de mandat în condițiile în care colegii iau o lovitură de 22,7% din venitul net nu este neapărat un lucru foarte bun”, a declarat Dragoș Pîslaru. Pe lângă reducerile salariale, s-au tăiat și numărul angajaților, respectiv 77 de posturi tăiate, după ce angajații au plecat voluntar, nu concediați. Ministrul a cerut o reducere cu 20% a chiriilor În ceea ce privește cheltuielile de funcționare – sedii, servicii de întreținere – ministrul a admis că nu a fost încântat de costul chiriilor din minister, chiar dacă mai bine de jumătate din aceste cheltuieli sunt finanțate din fonduri europene. „Dar ca să fie foarte clar, cu sprijinul doamnei secretar general, căreia-i mulțumesc foarte mult, am dat pur și simplu sec peste tot, la toți furnizorii de spații de închiriere, un mesaj prin care le cerem ca până la sfârșitul anului cel puțin să avem o reducere de chirie de 20%. Mi se pare că e o chestiune de solidaritate pe care o avem împreună. Până la urmă, Ministerul este unul din clienții fundamentali în zona asta de S Park și nu numai, și la sumele pe care le plătim, sunt convins că putem face un efort în comun cu cei care ne țin în spațiu. Și acest lucru este valabil și pentru toate sediile pe care ministerul le are în teritoriu”, a anunțat ministrul. La întrebarea reporterului Gândul, ministrul a pus că este vorba de sute de mii de euro pe lună pe care îi se plătesc pe chirii, jumătate fiind acoperite de minister. În plus Dragoș Pîslaru a anunțat un plan, de la 1 ianuarie, de a comasa eventual sediile pentru care plătește chirii în țară cu cele ale agențiilor în dezvoltare regională. Și deplasările externe ale ministerului au fost fie anulate complet, fie reduse și, la capitolul cheltuieli cu formarea profesională a personalului, o reducere de 25%. Mai mult, ministrul își propune o scădere a costurilor prin creșterea gradului de digitalizare. Sursa foto: Alexandra Pandrea / Mediafax Foto